Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)

1916-01-24 / nr. 18

% r X V* ^SSI^!^!!S!BB!SBKSSBBBB3ESBBKBt SSKBSBBKB3BS 3SSHKB^K3SK­Bt ANUL VIII No. 18 ABONAMENTE In­­ară pa un an . . 20 lei în străinătate pe un an 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/0 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 11. în localul clubului Naţional-Iiberal. Un număr 5 ZIAR NAŢIONAL - LIBERAL. COTIDIA DUMINICĂ 24 IANUARIE 1916^1 TELEFON Ho. Î21 ANUNCTURI COMERCIALE Linia pe pagina 11 . . 1 Sem Linte pe pagina Bil . . 50 b. Linie pe pagina IV . .40 h ZIAR COTIDIAN sub direcțiunea u­nd comitet instituit e-Cubul Eatiomil-libur­al Un număr 5 BANI a­n­T­TT X ■ TT­W­I­R 11 •siL» aJW mSsa «M«*buw «Mm -H JL etító» m «a. jl ----- nmilllWliHjfr 'E l|ţl ♦ .Se împlinesc mă-ne, 24 Ia­nuarie, cinci-seci şi şapte de ani de la Unirea Principatelor româneşti. Divă actul Unirii reunim cea mai sublimă pagină din Maria românească, pentru vremurile şi frămîntările dj, astăzi el î­­seamnă un simbol. Cunoaştem împrejurările in care românimea din ambele principate a înfăptuit acest act solemn şi măreţ pentru deopu­­ruri Patriotismul marei gene­­raţiuni de la 1859 a săvirşit această mare operă naţională şi istorică cari, în vremurile de astăzi mai cu seamă, ne poate fi o pildă vis şi o povaţă din cele mai folositoare. Sărbătorind actul înfăptuit la 24 ianuarie 1859 trebuie să serbătorim memoria Românilor Mari cari pentru dragostea de neam şi de ţară au făcut atîtea jertfe în semeemid Romînia de as­tăzi menită să devie România Mare, Şi mintea şi în inima cărui bun român nu trăieşte această ideie măreaţă de a uni sub un singur scut toată suflarea romînească de pretutindeni ? Pentru înfăptuirea a­estei de a doua Uniri, a românimei de pretutindeni, să ne fii pildă şi povaţă înaltul patriotism luminat al generaţiei de la 1859. De la această strălucită generaţiune cari ilustrează în chip glorios paginile istorice ale Unirei principatelor, să ne inspirăm în simţimintele noastre patriotice, pentru ca intro deplină armonie ro­mânească să realizăm, în lupta comună, aspiraţiunele noastre naţionale. Cu gândul acesta serbătorim astăzi cea de a­­cinci­zeci şi şaptea aniversare a Unirii. TrrszsMTjKXto^TzmvKBtiriirvr.1 w®K«<ai mwwwTusarcxurjrcr^ CUZA Sa 1859 M. couAlhscíanu IN CHESTIUNEA APROVIZIONĂRII IAȘULUI -------—saaaaiGjgfr-» 4* ♦ «S8BW‘------­ Campania „Evenimentului".--Chestia contrabandelor.­­ Măsurile luat® de Adm3n3s° trafia Comunală „Evenimentul“ nu e satisfăcut de lămuririle ce le-am dat în chs­­tia aprov­zionărei orașului, cu ar­ticolele de primă necesitate. „Evenimentul" voeşte să între­prindă pe această chstie o cam­panie împotriva administraţiei co­munale —companie in care predo­mină un interes pur politic, ce nar trebui să-şî găsească locul într’o chestie pentru rezolvi va că­reia ar trebui să concurs toate bunevoinţeh şi cu mai perfidă bunacredinţă în discuţiile şi cri­tici­le ce se fac. Administraţia comunală şi-a făcut toată datoria m die dia a­­proviz­­ortării oraşului. Puterea de iniţiativă şi de muncă desfă­şurată de administraţia comunală a fost recunoscută de toţi cetăţe­nii Iaşului şi chiar adversarii politici nu şi-au precupeţit cuvin- Ide de laudă când a fost vorba să sa recunoască activitatea rod­nică ce s’a consacrat alimentării oraşului. Dar «Evenimentul» crede că e local să întreprindă o campanie politică. Colojenii vor aprecia a­­ceastă preocupare a «Ev­eimen­­tului», ca şi grija şi strădânu­­inţel puse de administraţia co­munală in recpbirca pn­bl­mei apr­ovisionar­ii oraşului. * /­­ Io chestia lipsei de carne am aratat că administraţia comunală prevăzînd această lipsă, a facut încă din Aprilie trecut interven­ţiile necesare pentru interzicerea exportului, cerut pe deo parte de crescătorii de vite, practicat pe de altă parte de contrabandişti. Pen­tru preîntimpinarea acestei lipse, Administraţia comunală a făcut cumpărături de vite , dl. prim-aju­tor de primar Tomida a făcut cumpărături de la Vaslui, iar dl. ajutor de primar Torna de la Fălciu. S’au luat d@as@mama o mă­sură p©n$ra a se realiza cum­părături de vite Sa Cras’ia, Răducăneni, Negreşti şi €©­­dăesti, iar primăria a inter­venit la direcţia C. F. R. pen­tru a vagoane cu preţ redus In vederea trans­portului vitelor cumpărate de administraţia comunală din Dobrogea. Ce poate face mai mult o Ad­ministraţie comunală ? Dar după cum am spus, soluţia radicală şi definitivă nu poate veni de­cit de la stat şi de la crescătorii de vite. Dar „Evenimentul“ întreabă administra­ţia comunală : pentru ce a admis, pentru ce a tolerat contrabandele de vite ? O întrebare neroadă şi de rea credinţă. Paza fruntariilor şi reprimarea contraban­delor nu e în căderea administraţiilor co­munale. Paza fruntariilor o fac grănicerii şi agenţii famali. Aceste autorităţi şi-au făcut şi îşi fac datoria, dar împiedecarea contrabandelor e foarte dificilă, date fiind procedeurile şi îndrăzneala contraban­diştilor. Mii de contrabandişti au fost prinşi şi trimişi înaintea Tribunalelor care li-au aplicat pedepsele prevăzute de lege, dar ceea­ ce e straniu e faptul că aceşti contrabandişti nici nu se prezintă înain­tea instanţelor judecătoreşti şi primesc ori­ce condamnaţiune, pentru că cîştigu­­rile ce le realizează Ie dă posibilitatea să plătească ori­ce amenzi. In şedinţa de ori a Camerei d-l mi­nistru de finanţe a declarat că s'a fă­cut anul acesta o contrabandă cum nu s’a făcut de cind există ţara romînească şi că va veni cu o modificare a legei vămilor pentru a prevedea măsuri mai drastice în scopul de a se împedeca contrabanda. Iată la ce se reduc acuzaţiile aduse de „Evenimentul“ în chestia cărnei. * In acelaşi timp ja veni rasatul* acuză Administraţia comunală pentru faptul că­­ unele articole, cum sunt: untul, măsli­nele, slănina, etc., se vând cu preţuri mai mari de­cât cele fixate prin tariful maximal. Şi aceasta este o acuzaţie gra­tuită. Intru­cât preţurile acestor ali­mente sunt fixate, publicul nu trebue să plătească mai mult, iar dacă negustorii pretind preţuri mai mari de­cât cele fi­xate prin tariful maximal, aceste abu­zuri trebuesc aduse imediat la cunoş­tinţa Administraţiei comunale care ia cele mai energice măsuri prevăzute de lege. Să ne citeze „Evenimentul“ un singur abuz care a fost adus la cunoştinţa Ad­ministraţiei comunale şi care nu a fost reprimat cu cea mai mare energie. Dar cu reaua credinţă cu care discută şi acuză, „Evenimentul“ va reuşi să facă o campanie­ politică, dar nu va contri­bui cu nimic la soluţionarea unei pro­bleme atât de vitale pentru oraş şi mai cu seamă, nu va reuşi să conv­igă pe cetăţeni că Administraţia comunală nu şi-a făcut toată datoria în chestia ali­mentarei oraşului. ----­ 3 ECOURI Din vremea lui Cuza-Vodă. Printre mari bărbaţi ai generaţiunei de la 1855 care figurau printre candi­daţi la scaunul Domnesc al Moldovei erau Costache Negri, P. Mavrogheni, Anastase Panu, L. Catargiu, Lascar Rosetti şi Vasile Alecsandri. Candidaţi protivnici ace­st­or erau Mihail şi Grigore Sturza. Candidatura lui Cuza- Vodă s'a ho­tărât în seara de 3 Ianuarie 1855, în casa lui Costache Roita din sala „E­­lefantul" astă­zi „Muzeul Naţional“. Proclamarea acestei candidaturi s’a făcut în ziua de 5 Ianuarie. * „Halandala" mult aşteptata revistă locală care va fi reprezentată în zilele de 3 şi 4 Februarie,­ a început să fie repetată în scenă Prima repetiţie a avut loc ieri la teatru, ea fiind condusă de însăşi au­torii „H­aland­alei". Puţine din temurile rămase se mai pot găsi la agenţia .Thalia". Războiul Colaboratorul militar al ziarului „Ti­mes“ spune câ recrutările în Anglia, pe baza legi votate, nu vor putea ri­dica până la sfârşitul anului decât 1.400.000 de oamenii. Colonelul Re­pington dels «Morning Post, de ase­meni, găseşte acest număr nesufici­ent, pentru a asigura victoria şi cere lărgirea cadrelor de recrutare. * Pentru prima oară, la Constantino­pol, a avut loc o reprezentaţie tea­tralâ, în limba turcă, cu actori turcii In faţa unei es­stanţe selecte, politice militare, diplomatice. E drept, artis­tete au fost armene. Turcii cu greu trec peste tradiţîe.* Înainte da capitulare, o teribilă foa­mete a bântuit in Mumtamegui. înainta de capitulare, cu şapte zila la Podgoriţa, mureau d® foame cam 30 prizonieri de războia. * Suedia oprind exportul de celuloză costul hârtiei aproape s’a dublat în Anglia. Mai multe ziare şi-au micşo­rat formatul.* La Londra s’a em’s îcisSa da a se pune cinematograful In serviciul răz­boiului. De pildă sa va arata ţărani­lor ruşi efortul militar şi naval al Eiî­­glejilor. Pa da altă parte „II Sacolo“ propun® ca filmele, care reprezintă luptele din Alpi, să fie trimise în An­glia, pentru ca aliaţii de peste canal să-şi dea seama de greutăţile unor lupte de iarnă în munţi. * Un vas d® războiu german a cap­turat un mare vapor en­glez „Appnin“ lîngă insulile Canare şi­ străbătînd o­­ceanul Atlantic, la condus până în America cu abilitate şi curaj. * Wolson a vorbit la un mare m­eeting dela Iowa, insistând asupra necesităţii p­eporativelor militare, a atacat tatu s­­pa agitatorii care vor să arunc® Stelele Unite într’un război de cu Eu­ropa (atezi® la Roosvelt). * D. Sturm­ar, președintele de Con­siliu din Rusia, a declarat unui repre­zentant al ziarului „Novate Vremii“, că Rus­a va urma războiul până va obţine un rezultat satisfăcător. O pac­e separată n’ar putea rezolva proble­mele ridicate de acest conflict. Rusia nu va putea fi nici epuizată, nici învinsă.* „La Matin“ află că peste câte­va zile va avaa jos atacul Austro-Uoga­rilor împotriva portului Durazzo. Intr’adevăr după condamnarea pentru ultragiu rostită in cursul desbateriior recentului proces, aflăm că juraţii cari s’au simţit atinşi de aprecierile d-lui Cuza, îi vor intenta acţiune de ultraj. Defăimătorul acesta înfierat prin a­­tâtea sentinţe nu s’a învăţat minte, în­jură şi reclamă, este condamnat şi pro­testează fără să-şi dea samă de ridi­colul în care se sbate. Şi privind această incoherentă ati­tudine, ne întrebăm dacă d. Cuza n’ar merita mai degrabă un certificat de iresponsabilitate. In posesiunea unui asemenea certificat d-sa şi-ar asigura cîştigarea tuturor căuşelor pierdute în trecut şi viitor. incorigibil sau iresponsabil! D. Cuza desigur nu poate dormi li­niştit pe urma „complectei satisfacţii“ ce a obţinut în procesul intentat zia­rului nostru. D. A. C. Cuza a ieşit condamnat din acest proces şi nu e lucru puţin când­ a jucat rolul de reclamant! .. Omul care din injurie şi calomnie şi-a făcut o îndeletnicire cotidiană de mahalagioaica incorigibilă căruia nu i-a rămas nimeni şi nimic nebatjocorit, se plânge de calomnie. In actuala sesiune a curţei cu juraţi au fost sorocite nu mai puţin de trei procese de calomnie prin presă inten­tate de d. Cuza. Prevedem că dacă susceptibilitatea profesorului de anarhie politică va merge tot progresând, vom ajunge să avem sesiuni speciale la juraţi pentru proce­sele intentate de d. Cuza... D. Cuza suferă pe lângă alte boli şi de aceia a procesomanei. Şi cum din interminabila serie a pro­ceselor intentate d. Cuza n’a câştigat nici unul a purces campanie de calo­mnie împotriva magistraturei şi a ju­raţilor. Prin „Evenimentul“ prin pana „măea­­stră“ a prietenului său de idei d. dr. Cozmovici şi apoi prin „ Unirea“ se­ aduc cele mai nesăbuite atacuri împotriva magistraţilor cari au alcătuit curtea, precum şi a membrilor juriului. Dar de astă dată procedarea necu­getată a d-lui Cuza pare că nu va mai rămâne fără consecinţi. INFORMAŢII . Epitropia Sf. Spiridon a înaintat­­ministerului de interne dosarul cu lu­crările privitoare la concursul pentru ocuparea postului de medic primar al secţiei boalelor de ochi de la spitalul Sf. Spiridon, cerând numirea d-nei dr. El. Puşcăria pe ziua de 1 Februarie. La acest concurs au fost înscrişi trei candidaţi, dintre care unul — d. dr. Tu­dor—s-a retras, iar d-na Dr. Puşcăria a a obţinut media 18.03 şi d-nul dr. V. Po­povici media 16.96.­­ Măsura luată de guvernul englez de a scuti pe ziarişti profesionişti de ori­ce serviciu militar a fost decretată la începutul războiului de cătră toate statele beligerante. Astfel ziariştii din Franţa, Germania Italia, şi Austria sunt scutiţi de acest serviciu; aceasta în vedere că ziariştii aduc un mai mare folos ţărilor lor in exercitarea funcţiunei lor, de cât s ar putea aduce pe front.­­ In Cameră s'a depus ori un proect de lege pentru scutirea de taxa tim­brajul cuvenită pentru do­naţiunile fă­cute de proprietar sătenilor cari au participat la campania din 1913 şi pen­tru declararea inalienabilităţii acelor pă­mânturi donate pe timp de 30 de ani. 110 Toate şcolile din Iaşi vor serba a 57-a aniversare a Unirei Principatelor. Şcolile secundare vor asista mâine la Te-Deumul de la Mitropolie.­­ In urma atacurilor pe care d. L. Cosmovici le-a adus domnilor juraţi pr­in coloanele „ Evenimentului“, d­an­­va fi dat judecăţii de către toate persoanele calomniate prin acel articol. 59 Adunarea genarală a Came­rei d­e Comerţ.—Sâmbita 30 Ianua­rie va avea loc adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ din în­treaga circumscripţie. La ordinea zilei sunt următoarele chestiuni importante : Budgetul general şi Budgetul Camerei pe exerciţiul anului viitor. Virimente de fonduri. Adresa şcoalei elementare de comerţ din Piatra-Neamţ. Propunerea d­lui inginer Hiliuceanu pentru înfiinţarea biletelor de schimb. Modificarea regulamentului taxelor Ca­merei de Comerţ. Regulamentul Pensiunilor funcţionari­lor Camerei şi budgetul Pensiunilor. Reorganizarea serviciului interior al Camerei de Comerţ. Alte chestiuni. Faţă de importanţa chestiunilor ce ur­mează a se discuta, au fost invitaţi mem­brii corespondenţi ai Camerei şi un mare număr de comercianţi şi industriaşi. Deasemeni a fost invitat şi un dele­gat al ministerului de industrie şi comerţ.­­­i­nister­ul de Instrucţie tece cunos­cut Rev­­oratului, cu privire la plata suplinitorilor învăţătorilor concentraţi, următoarele": Corp­urile respective vor plăti leafa concentraţilor ca grade inferioare con­form dispoz­­i­­velor Ministerului de răz­boi. S­uplinitorii acestor învăţători concen­traţi se vor plăti de M­iister din lefu­rile concentraţilor, iar restul de leafa se va vărsa la Ministerul de Război spre a fi date concentraţilor.­­ Ministerul de Instrucţie va trimite în cursul săptămânei viitoare materialul necesar şcoalelor din judeţul Iaşi. „ Eri s-a descoperit un focar de scmr­­latină în str. Baciu 21, la familia Teo­­doriu, unde tatăl şi cei­­ copii ai săi e­­rau bolnavi. Toţi aceşti bolnavi au fost­ izolaţi, iar casa complect dezinfectată. Serviciul Sanitar face anchetă pentru a vedea dacă nu cumva mai sunt și alte cazuri.

Next