Mişcarea, ianuarie 1916 (Anul 8, nr. 1-23)

1916-01-15 / nr. 10

M * mmku mmk­u fîn rw». Nftsuwc.­ a Print Martfi. üüSsj»ANUL Viii No. 10 A B ONA MEN T E ín fără pe un an . . 20 lei Irt străinătate pe un xn . 40 . Paatru practfi şi învăţători rurali s& face reducere dr SO % REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIRE­, No. \ ia Idealul clubului Naţîonal-Liberal. Un număr ^'^!VV,riria'S: 'I* c ’ ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COTIDIAN VINERI 15 IANUARIE TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Dnîjt p© pagina îl . .1 leu Linia pe p­»g*na 10 . .50 b. Linia pe pag'na IV . . 40 b. ZI­AR COTIDIAN mii- direcţiunea unui comitet lnistituit da elabul naţional-liberal Un număr 5 BANS Holul Universităţilor , In apărar şi naţionali E titlul conferinţei pe care dr. I. Peretz, profesor universitar, a desvol­­tat-o ieri la «cercul de studii al par­tidului naţional-liberal» din Bucureşti. Problema e interesantă şi confe­renţiarul a des­volta­t-o cu compe­tenţă, după isvoa­re istorice şi cerce­tări ştiinţifice. Eâcînd un istoric asu­pra înfiinţărei universităţilor euro­pene, d. I. Peretz a trecut la rolul şi înrîurirea acestor înalte instituţii de cultură pentru a trece, în partea finală, la activitatea desfăşurată de cele două universităţi de la noi. Despre aceastea d. I. Peretz a spus, în rezumat următoarele : In România activitatea ştiinţifică şi socială au fost pururea demne de toată lauda şi mari progrese s’au făcut în învăţământul nostru superior, dar nu acelaş lucru s’a petrecut cu exaltarea sentimentului * naţional şi precizarea aspiraţiunilor neamului nostru. De aceea ne a fost dat să redem­ la noi nedumerire, neîncre­dere în viitor, pesimism şi indife­renţă. Mişcarea naţionalistă a făcut un program de partid dintr’o doctri­nă la care trebuia să se ralieze ori­ce Suflet de român şi a închide naţio­nalismul în limitele unei grupări, iar în ligă universitarii au fost în minoritate în comitete şi cei ce au fost n’au putut urma calea dreaptă cind a fost vremea să păşească la acţiune şi au trebuit să-şi părăsească locurile de onoare ce ocupaseră vreme îndelungată. Spiru Haret a în­cercat să inspire caracterul naţional educaţiunei în şcolile primare şi se­cundare, dar nu a reuşit să schimbe sufletele profesorilor şi lipsa de con­vingere a împiedicat reuşita acestui învăţămînt. Izbucnirea războiului a creat sta­tului român o situaţie deosebit de grea deschizînd în acela? timp nea­mului romînesc perspective de reîn­tregire apropiată. Vicisitudinile lui redă noi speranţe în suflete. Cu ferbere şi nerăbdare generală începu activitatea naţională a uni­versităţilor noastre. Caracteristica ei a fost lipsa ei de simţ critic şi de rece analiză. Ro­­mîni înainte de toate, universitarii, au vorbit romîneşte în loc sa cîntă­­rească ştiinţificeşte circumstanţele şi posibilît­a­e. Puternica lor mani­fes­­­tare naţionalistă nu poate fi decît lăudată, dar tocmai faptul că senti­mentul ISL covîrşit, elita intelectuală romînească, raţiunea a adus slăbirea în efectele acţiuni lor. Crainici ai re­deşteptare! naţionale, universitarii au luat ca drept ceia ce era o datorie şi au voit să şi im­pute hotărîrea lor autorităţilor constituite în loc să ex­pus numai credinţele şi convinge­rile lor. Ast­fel acţiunea lor conţinea în gemenele ei cauzele neizbîndei. O acţiune conştientă în care dragostea de neam şi de ţară s’ar fi unit cu analiza rece şi exactă a evenimente­lor şi ar fi tras criteriile adevărate ale activităţei noastre în actualul conflict ar fi folosit de sigur m­ai mult cauzei rom­înismului. Acum că războiul se arată în viitor iminent sau depărtat, universităţile trebue să-şi facă întreita lor datorie să a­­firme idealul naţional. Să propovă­duiască urmărirea lui, să risipească pîcla de intrigi, de suspiciune şi de învinuire ce necinstesc un întreg po­por şi să pregătească sufletele pen­tru lupta cea mare. Şi cu nădejde nestrămutată în­­viitorul strălucit al românismului să-şi facă până la sfîr­­şit datoria în unire cu toată suflarea romînească datoria. SITUAŢIA GRECIEI După Bilgia, Sa­bia şi M­am­e­nt gru, cete trei victime aU­xoma­giului european, soarta unui alt stat este Grecia. Nu r&mîm îndoială că Greci trece astăzi prin unul dintre­ ce mai critice momente, in cari esete­ Unia îi este pusă în joc. Faptul a fost recunoscut chiar și de unul dintre ai mai influenţi membri ai actualului cabinet d. Dragumis. Nimeni nu poate sâ-şi dea samă astă-si—a spus ministrul den—dacă Grecia este sau nu un stat. Intr’adev&r, cele mai multe dintre teritoriile ei sunt ocupate ăr. ar­mate strtine. Blocată d­e toate părţile de flota anglo-fran­eză, viaţa economică a Greciei este des­fiinţată, iar existenţa populaţiei este la discreţia olteţilor, aceştia nu permiţind importul al­ mimidor masare, de­cit în limitele tribu­lui necesar. în ceia ce priveşte li­ter­­a­ţ­ia finan­ciară este dintre cele mai triste, inimicii deficitul bul­ ga­­r pană astâei atinge suma ă' 300 mili­oane lei, iar chdtmlrU » laice ■pentru armată sunt de o jumătate de milion. Iar in corolar al a­­cetei critice si­tu­a­ţii, au mai­ in­tervenit agitaţiile­­interne,.­­provo­cate de cele două curente ce există in opinia publ­ica, cu­ privire la a­­lipirea Greşiei în martie dam al morţii. Până in cele­ din urmă Grecia care până­­acum se mărgineşte l­x declaraţii de simp­die pentru unii, protestări pentru clţ­i, va trebui să-şi Purifice situa fix , ca să ia o a­titud­ine lămuri­tă. Cu terdarii ocupate de aliaţi, inter, uită r' sufocată de b'-octtsul avglG-frcmces, Grecia va trebui să ia o atitudine pentru a ac­apa de infrmdare, eau să ăep­ipă-'armele. Situația e­ie di ntre cele mai critice ‘-și iîrmuitorii s­ol­ului elin au nevoie de multă prudentă pen­­tru a ceapa țara de primejdia gravă ce o amen-'n’ă. ------------------*3- ------------------­ I­C­O­U­R­I Foarte interesantă noua lucrare a d lui T. V. SteffaneU, membru al Aca­demiei Române. Este un volum de „Documente din vechiul ocol al Câmpulungului Moldo­venesc­“ cuprinzând acte și documente de prin anii 161­1-1813. Despre această lucrare voluminoasă ne vom ocupa pe larg intr’un număr viitor. * Cutremurul de pământ de ieri dimi­neaţă s a simţit la Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Olteniţa, Craiova, Curtea de Argeş, etc. Cutremur­ul a fost­­ ondulator, avînd direcţiunea nord-vest spre sud-est. Au fost două sudâuituri, cea de a doua a­­vind o intensitate mai mare. Gradut cutremurului, a fost IV. E interesant că acest cutremur ur­mează altuia mult mai mare care tre­­bue să fi avut loc la o depărtare de vreo 1000 kilometri de Sofia fără să se poată stabili ipsă In.­ce . direcțiune. BjfcnjwjMiiii mwnnw*« i Swaîîîipl oi n V ali ki a iic Li lii |Iii il * j ta Nu e prima dată când o anu­mită presă te face ecoul unor svo­­nu­ri de natură a produce o stare de spirit , dăunătoare intereselor ţării. Pe tema acestor Campanii în care viitorul şi ex isten­ţa statului sunt tratate cu o uşurinţă şi cu­ o lipsă de scrupul .criminală. Şi astfel, de circulaţia unui svon se tragă poarta unui neam. Aşa aranjează „cancelarii“ din presă sau din cafenele viitorul ţârii româneşti. Dii ultim­ile zile »’a întreprins o nouă campanie de presă în jurul unor presiuni din afară. Blamând ati­udi­nea acestei prese,­ ziarul «Vi­itorul» scrie în numărul­­de astăzi următoarele: „Aceste caRTpsstsif ar fi cu de­­„sSvârşir­e culpabile chiar câ­t s’ar „Întemeia pe un fapt real, fiindcă, „in ddlnidv, nu pot sc­rv! de cât­ „Interese alte de cât cele naţio­­­nale. Dar ssemsbie* campanii d­v-j „vin crimîna’e rând ele au la bază­­ „o născocire pe deantregul cum e „născocirea aşa zilelor presiuni „din afară“. Aşa­­dar, se­­ risipeşte şi ultima legendă din care presa federalistă îşi foarte o nouă temă de agitaţii şi de rătăcire a opiniei publice. PĂRERI ŞI FAPTE ...şi DE lI­­­ST“.. Teatrul naţional diin Bucureşti va re­presenta în curând prima lucrare teatrală a M. S. Regina Maria. Este o operă ex­trasă din însăşi romanul scris de M. S. care poartă titlul „Ilderim" şi care se va monta cu un fast deosebit, ca interpre­tarea şi costumarea să corespundă acţî­­unei şi decorului, în cadrul căruia se des­făşură opera. După­ ce ’şi va fi făcut seriea repre­­sentaţi’lor la Bucureşti, „Oderim“ va fi jucat şi la Iaşi. Aceasta difi iniţiativa d-lui Al. Mavrodi directorul general a! teatre­lor,—un fiu al Iaşului, —care s’a gîndit să cinstească şi scena ieşană cu opera dramatică a M. S. Reginei Maria. „Iiderim“ nu va fi prima lucrare dra­matică datorită unei Suverane. Pe scena ieşană s’au mai jucat alte lucrări drama­tice scrise de Regina - Poetă Carmen- Sylva. Astfel s’a representat la Iaşi, pen­tru prima oară „Ufranda“ la care a asis­tat Regina autoare şi întreaga Familie Re­gală precum şi piesele „Mărioara“ şi în ziua scadenţei“ datorite tot M. S. Regi­nei Elisabeta.O Iaşul care a arătat atîta interes pentru operele Carmen-Sylvei, va fi intrigat şi nerăbdător să cunoască şi opera M. S. Regina Maria. De aceia directorul general al Teatre­lor a avut frumoasa inspiraţiune de a hotăra,­ reprezentarea piesei „fiderim“ pe scena­ noastră, în acelaş ansamblu in care piesa fost jucată la Bucureşti. Cu acest prilej artiştii teatrului ieşan vor avea şi ei o dovadă de solicitudinea ce n­-o arată actualul director general al teatrelor. Opera M. S. Regina Maria se va juca în doua seri consecutive. Venitul ce se va realiza de pe urma ambelor reprezentaţii va fi destinat în întregime pentru fondul de pensiune a­ artiştilor ieșeni. Este o dovadă de interes şi dragoste pe care actualul director general al tea­trelor le poartă corpului artistic a! tea­trelor subvenţionate. Ceea ce s’a făcut lia Bucureşti, va urma atât la­ Craiova cît şi la Iaşi, pentru a se spori fondul de pensiune al cel trei teatre subvenţionate. Aceasta a fost tendiţa directorului ge­neral când a hotărât­ să represinte la­ Iaşi opera M. S. Regina Maria. „Iiderim“ va satisface astfel curiozitatea artistică a ieşe­nilor şi va aduce în acelaş tim­p o fru-­ moasă mulţumire sufletească artiştilor ie­­­şeni, puşi la acelaş nivel cu colegii lor bucureşteni şi craioveni. Şi ca o complectare a acestei ştiri senzaţionale, mai adăugim că la ambele representaţii va asista şi M. S. Regina Maria, ceea­ ce indică suficient că vom avea două seri festive, unice­ în analele teatrului ieşan. Urşi d­­ ii • * *«mKidamr*ftaPhtWto<©MKHMmiMnaMMw*MN »A.-MRMKM«M4ianMMW>1remmMN Penfry€© n9am intrat îm räÄ@!n SaSi © îKstrs&sre gsa ca?® giUaia pas-© isnlft să® am an gS Jumitate. S9 .Sîaca?© ara «f*a un cnamaaS favorabil» «8nd £Som­anfinla trabuia să scoală sabia»» ©. MISS© vorfeaa cum vorbei i dar ni­­nu»a faa fsa serios. 6. Miile doar s'a Supfial Vn toate cftiosiiiSe 5 s'ap®!­­8. Miile Rsa sa pricepe Sa nimic»» sau poa­te numai la Literatură. AminSlSS-va de „CetepiseSE'S care făceau dsliciiS© Sui CaraglaSe... S®Snti‘'J©datâ îmi apar® d. general SräissSse®»«, eusioscStor ai trcticai si strategiei militare» pa cuvântai câruia pvibSisul a pus fiemeiu. O» CrăSnSciam» fosă a fost Saat da cu« rentui patriotici s’a ambaiat... l­ s­eri, s’alaitâeri a cerut rlsboiu­l si acum se IntraâbS pantru ce n’a fost as­­cuSfbt» pentru ce n’am Intrat In aefiune. »»Centru simplu cuvânt» câ NU AM Plî-TUT. Si istoria va spune pentru ce nu ai» putut. Acum trebuia si ISsâm trecuSui ss sa na îngrijim numai de w3!t©riS. r ©ri» «faci ,,r» a puiut“, pentru ce A­­firftiflicîanu vroia cu orice pre3 Suptă 1 Sau d. Slăvilcianu de-abia­ acum a a­­flat. Atunci» posta @i avi sont lucruri P« Gar# nu Sa ®H© d. general, $1 pe care 5© va afla raaS tărsiu» dar pa sar® gu° varnui «si te trâmbițoasă pa străzi. Basă am SS pornit răsboiui cnai inainta» am SI suferit un dezastru , căci dna sa încearcă să facă ceva peste puterii® sal­a, fără îndoială șuiera rugina. S3 tem S3 suferit«», desigur 2 INFORMAŢII r­::" Astăzi fiind aniversarea naşteri M. S. Împăratului Wilhelm II al Ger­maniei s’a celebrat un te-deum­ la Bi­serica. Protestantă din localitate, la care au luat parte pe lângă d-nii Consuli ai Germaniei şi Austro-Ungariei şi repren­­td­aţi autorităţilor d-nii: M. Tornida, a­­jutor de primar, P. Fântănaru prefec­tul judeţului precum şi o numeroasă asistenţă­ Printre coroanele depuse pe sicriul regretatului profesor universitar I. Ra­b­et s’a remarcat o frumoasă coroană de lauri cu violete depusă din partea ministerului instrucţiunei publice prin d-l inspector general An. Obreja care a avut delegaţiunea de a reprezenta minis­terul la înmormântare. 13 Inspectorii şcoalelor private s’au întrunit alaltăieri la ministerul de ins­trucţie în conferinţi sub preşidenţa d-lui ministru­­. G. Duca S'au discutat chestiuni referitoare la bunul mers al şcoalelor private şi s'a dat însărcinare d-lor inspectori ca s­ă inspecteze şi şcolile inferioare de me­serii şi de agricultură din circumpscrip­ţiile lor.­­ Ieri s’au întrunit în conferinţă inspec­torii şcoalelor Statului. A­­­zi are loc o vânătoare de fazani în pădurea proprietatea d-lui Chrisove­­loni în Ghidigeni (Tutova). La această vânătoare vor asista și M. S. Regele Ferdinand și A S. R. Prin­cipele Carol. ® Basul Folescu­­va cânta mâine sea­ra in Lucia de Larkermoor in actul al treilea melodioasa arie din marea sce­nă a nebuniei.­­ In urma consfătuirei ce a avut loc la Primărie între reprezentantul fabri­­cei de pielărie Gelber, şi cismarii din Iaşi, o consfătuire care a urmat sub pre­­şidenţia d-lui ajutor de primar C. Tom­a, s-a stabilit următoarea înţelegere: Falnica M. Gelber prin reprezentan­tul ei, se obligă a da în comerţ 500 kgr. talpă, zilnic, comercianţilor sau cisma­­rilor, după­ intervenţia scrisă a Comu­nei, cumpărătorii vor fi obligaţi a lua un bal dens şi unul subţire. Fabrica este obligată a vinde talpă atât comercianţilor detailişti cât şi cis­­marilor. Comercianţii detailişti se obligă a vinde cismarilor ori­ce cantitate de tal­pă vor avea trebuinţă cismarii. Cismarii însă sunt obligaţi­­, cumpără jumătate talpă bună şi jumătate turda, potrivit procesului verbal încheiat de d-nii V­ . Arsene, Oh. Pas­caria şi N. Vâ­slim cismarii delegaţi a fixa proporţia în care urmează a se vinde talpa şi furdaua. Uniunea nu va avea dreptul să cum­pere de la fabrică decât 500 kgr talpă, în scopul de a o desface numai între cismarii ce s’au întovărăşit in această uniune. Este interzis cu desăvârşire uniunei de a vinde altora talpa şi de a face o speculă cu ea. E Din cauza creşterei apelor, vinatul peştelui în ultimul timp a scăzut simţitor. Acestui fapt se datoreşte cantităţilor mai miii de peşte aflate pe piaţa.­­ De la 1 Aprilie 1915 până la 1 ia­nuarie 1916 totalul taxelor de export în aur încasate de stat s’au urcat la 30 mi­lioane 717.000 Iei. ° Cererile de export adresate în ulti­mul timp Comisiuneai de compensaţi de pe lângă ministerul de finanţe din înce­tarea funcţionărei acestei au fost trecute la comisiunea de import, constituită pe lângă ministerul industriei şi comerţ care îşi va începe lucrările zile la aceste.­­ Ieri a avut loc la Botoșani înmor­mîntarea defunctei doamne Elena Jean Kapril născută Macarovici sora d-rei doc­tor Aspazie Macarovici. B Pa Sa — Aseară ansam­blul de operă de sub conducerea d-lor Mas­sini-Spira a cfturit „Turb­ata“. Duiossa și melodioasa composition« a lui G Verdi a­ avut o interpretare bună, datorită d-nei M. S­tefânescu, care în rolul Violettei a avut frumoase nuanţe dra­matice şi d­­or Costescu-Duca şi D. Mi­hail­es­cu. Marele duet din actul al IITea dintre d-na M. Stefânescu şi d. Costescu-Duea, ca şi scena mare din actul finit au fost ascultate cu solemnitate de întreaga a­sist­anţă. Dl. Costescu-Duca şi-a susţinut, rolul cu atâta căldură şi eleganţă în cât pu­blicul care l’a ascultat cu atenţiune, nu l’a aplaudat la scena deschisă, în dorinţa de a nu-i întrerupe. La­ fie­care final de acte însă dl. Costescu Duca a fost che­mat la rampă şi aplaudat frenetic. In general «Traviata» a fost cântată cu multă corectitudine, în părţile esen­ţiale ca şi în ansamblu general, ceea ce este în bună parte mentul maestrului concertator , Massini, un eminent di­­rjor. In astă-seară „Fausta de Göncöd, cu trei elemente noui : diva Florica Lupu în rolul „Mngh­etei“ tenorul R. Vră­­biescu în rolul lui Fanat, şi dl. P. Ghim­­peţeanu precum şi basul profund Folescu în rolul Mifisto. 88 Batalionul I al regimentulu­i3 Şte­fan cel Mare împreună cu compleetaşii din prima serie a părăsit astăzi garni­zoana, sub comanda d lor coloneli Liciu şi Nădejde. ® In comuna E­biceni s-u ridicat mă­surile de poliţie sanitară, de­oare­ce e­­pidemia de febră tifoidă e complect stinsă. ® Confratele nostru d. Mihail Negru de la ziarul „Universul“ a pus sub tipar o interesantă lucrare intitulată : Omul superior văzut de doi singuratici: Frie­drich Nietzsche şi Thomas Carlyle Lucrarea d-lui Negru este o reuşită în­cercare de popularizare, în româneşte, a „Supraomului“ şi „Eroului“, tipurile re­prezentative ale teoriilor celor doui mari gânditori, aşa de discutaţi, mai ales astăzi. Cartea care apare în editura librăriei H. Steinberg, se va pune în vânzare zi­lele acestea. „ Sâmbătă 39 ianuarie 1916 ora 9 seara va avea loc în sala Teatru-Cinema Bejan o representaţie de cinematograf şi un bal dat de către societatea de bine­facere „Expresul“ a funcţionarilor infe­riori de la C. F. R. Representaţia de cinematograf va avea programul cu totul nou, iar balul va avea mai multe surprize plăcute şi diferite a­­tracţii ce vor distra publicul. E D-l profesor N. Iorga îşi desvoltă astăzi joi la ora 5 p. m. în sala tea­trului naţional conferinţa „Despre iniţia­tiva particulara în viaţa publică“. Conferinţa se ţine în folosul „Societăţi Ortodoxe a Femeilor Române. Sî Sîmbătă 16 ianuar a. c. consiliul de disciplină al Baroului se va întruni avînd de hotărît asupra mai multor che­stiuni importante. * Opera Română Vineri 15 Ianuarie 1915, se va cînta pentru a doua oară în beneficiul divei Margareta Rădulescu opera Liasla di La2fä©rriä aur în locul operei anunţate Lakme. Biletele cumpărate pentru Lakme rămîn valabile la spectacolul Luciei iar persoa­nele cari nu vor putea participa la acest spectacol sunt rugate a restitui la agenţie biletele contra­valoarei lor. De asemeni se anunţă că la 27 şi 28 Ianuarie se va cînta ru­da cu tenorul, Vrăbiescu şi J­akfft, cu diva Drăgu­­lănescu.

Next