Mişcarea, iunie 1916 (Anul 8, nr. 118-141)

1916-06-11 / nr. 127

ANUL VIII No. 127 ABONAMENTE In ţară pa un an . . 20 Ia­ In streinătate pe un an . 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 50°/0 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢI­A IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BANI ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN SÎMBATA 11 IUNIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina II . . 50 b. Linia pe pagina IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI ISTORIA SE REPETA „Fuziunea“ a intrat într’o fază­­ nouă. Se convocase cele două clu­buri din Bucureşti pentru a se pro-­ clama contopirea lor şi realizarea­­ fuziunei integrale cel puţin în orga-­ nizaţia de la centru, încercarea a e­­şuat. D-nii Filipescu şi dl. Tache Ionescu au ezitat să participe la în­trunirile cluburilor respective, ast­fel că fuzionarea nu s’a putut realiza, situaţiunea rămînînd neschimbată. Este uşor de bănuit că ezitarea ■ d-Ior Filipescu şi Tache Ionescu tre­bie să aibă motive temeinice care pănă acum nu au putut fi înviase.­­ Sunt dificultăţi serioase care se o­­­pun la fuzionarea celor două cluburi şi noi avem informaţiuni că în mij­locul­ acestor dificultăţi, situaţiunea cea mai critică şi mai încurcată o are dl. Tache Ionescu. Fuziunea s’a proclamat, în prin­cipiu, la banchetul de la Boulevard, pe chestia externă. Federaţia s-a transformat în fu­ziune. Pentru politica externă a fe­­deraliştilor faptul nu avea nici o im­portanţă şi nu putea avea nici o consecinţă. O simplă schimbare în concepţii şi în sistemele de luptă. Faptul fuziunei trebuia să aibă în schimb consecinţi pentru politica in­ternă, şi în special pentru situaţia internă din partidul conservator. Aici însă era faptul că fuziunea să întimpine cele mai serioase difi­cultăţi. In formă cel puţin, diferen­­ţiarea între partidul conservator şi partidul conservator - democrat se baza pe o radicală deosebire de ve­ f­deri şi de concepţii în toate proble-­ mele ce se pun în politica internă a ţării. In special, în politica agrară şi în politica electorală cele două grupări conservatoare nu aveau nici un punct de contact. Dar în afară de imposibilităţile de principii, sunt şi imposibilităţi de ■, natură pur organică ce se opun la­­ realizarea unei fuziuni integrale. * Sunt faţă în faţă două partide, cu şefii stabilite, cu organizaţii proprii,* în care anumite personalităţi îşi au situaţiuni cîştigate şi aspiraţiuni­le, ce nu pot fi înăbuşite, nici intîrziate.­­ Nu e vorba de o dizidenţă şi un­ partid, ci de două partide, care au drepturi egale, întrucît au preten- i­ţiunea de a fi forţe egale. In aseminea condiţiuni sunt lesne­­ de întrevăzut dificultăţile ce le in- ( timpină d-nii Tache Ionescu şi Fili-*­pescu în realizarea unei fuziuni ela­borată în căldura entuziasmului de­­ la un banchet. Pe chestia externă s’au putut fac­­ce orice combinaţii şi compromisuri;­ pe chestia internă însă nu se pot­ face, pentru că realităţile sunt mai­­ tari de cît oamenii. In chestiile de­­ partid şi de politică internă conser­vatorii au concepţii care nici­odată­­ nu au servit partidul conservator şi­­ interesele ţării. Istoria frămîntărilor şi a «fuziuni­lor» conservatoare stă deschisă : în ea găsim şi explicaţia dificultăţilor de care se loveşte încercarea de as­­tă­zi a d-lor Filipescu şi Tache Io­nescu. Cota nouei recolte — Cum va fi fixată — Din iniţiativa d-lui Alexandru Costantinescu, ministrul de do­menii, comisia centrală de export în ultima şedinţă a numit o co­­misiune care să ne ocupe de pe acum cu fixarea cotei, parte noi­lor recolte care vor fi reservate consumaţiei interne a ţării şi cota parte care va putea fi destinată exportului. Această comisiune se compune din d. Al. Constantinescu, ministru de domenii şi preşedin­tele comisiunei, Vintilă Brătianu, D. Greceanu, Basarab Brînco­­veanu, membri ai acestei comi­­siuni şi preşedintele Asociaţiei Comercianţilor de cereale şi d-nii Caracostea, directorul comisiunei centrale şi Colescu, directorul sta­tisticei generale de pe lingă mi­nisterul de Donmenii. Spre a se putea evalua pe base pozitive cari vor fi aceste recolte s’a hotărît să se stabilească pen­tru început o statistică rig­roasă a tuturor semănăturilor atit de toamnă cit şi de primăvară. Proprietarii şi arendaşii vor trebui sa comunice în cel mai scurt timp posibil atît sindicatelor agricole respective, cit şi direcţi­­unei statistice de pe lingă minis­terul de domenii care e întinderea exactă a sămănăturilor lor pentru toate varietăţile de cereale şi apoi după ce recolta va fi gata, care este producţia pe care au obţinut-o. Toţi aceia cari nu vor trimite informaţii exacte vor fi înlătu­raţi de la export. Cetiti pag. Il-a ULTIMA ORĂ RĂZBOIUL Interesul militar se concentrează a­­supra giganticilor lupte din Wolhinia. Teatrul bucovinean pentru moment n’are importanţă strategică. Chiar lu­­ptele de pe Strips, da lângă Tarno­­pol, trec pe al doilea plan. Luptele din Wolhinia întrec în vio­lenţă tot ce şi imaginează mintea o­­menească. In sectorul Lutzk-Kovel, pe rîul Stro­­hod, trupele germane se opun atacu­lui rus. Ruşii ţintesc Kovel, punct cen­tral al drumului de fer ce conduce la nord, spre Brest-Litowsk şi la est spre Berdik­niw—Kiew. Rîul Strohod cur­ge la treizeci de km. de Kovel Al do­ilea sector e Lutzk Wladimir-Volhynsk , aici Austracii în majoritate trz sta la Kas­lin (la 40 km. de Vladimir-Volhyn­­ski). In sfîrşit în al treilea sector, Dubito Radziwiloff lupta se dă chiar la Radziwiloff. De Duminică urmează luptele ; tot ţinutul e’n foc; şi nici unul dintre com­bandanţi n’a făcut un progres a­­preciabi. Buletinele Austro-Germane spun că grupa Linkingen a avansat la Grusiatin (la vest de Kolki pe Styr) şi la sud de rîul Turia (la sud de Kö­ver), dar progresul nu-i specificat. S’au luat 1000 prizonieri ruşi. Comunicatul din Petrograd vorbeşte despre lupte la Kolki şi Kiselin. Germanii spun că dînşi sînt acum in­ofensivă . Ruşii vorb­sc numai de lupte violente pe tot frontul din Vol­­hinia pînă ’n Bucovina. Comunicatul din Petrograd insistă asupra luptelor doa satul Gruţiatin, care trece din mină in mină. Presa Germană afirmă că Ruşii dis­pun de enorme cantităţi de muniţii şi de obuziere de 120 furnizate de En­­gleji şi de Japoneji. „Rieci“ spune că, din pricină prea marei consumaţiile muniţii, ofensiva rusă trebue să facă un popas­ pentru a sosi trenurile din urmă. Comunicatele ce vor sosi vor arăta cine este învingătorul în aceste lupte fără seamăn. La moartea lui Const. Lupaşcu Următoarea cuvîntare a fost rostită de cătră dl. G. G. Mărzescu, la înmor­­mlntarea regretatului nostru prietin, maiorul veteran C. G. Lupaşcu: „Pe Ungă salutul ultim pe care-l aduc maiorului Constantin Lupaşcu, In nu­mele organizaţiei partidului naţional­­liberal al cărui soldat credincios a fost, fin să aduc familiei lui expresiunea durerii ce personal încerc prin perere* rea acestui bătrfn și bun amic. I Imi voiu reaminti întotdeauna de fi­gura acestui bătrfn, care, din primii ani ai vieței mele publice, m’a întărit cu simpatia ce mi-a manifestat, cu în­crederea şi cu sprijinul ce mi-a accor- ’ dat Tn mod statornic, însufleţit de ac­­­­tele mari ale generaţiei şi vremurilor Tn care a trăit, de la Cuza-Vodă sub care şi-a început cariera militară pănă ■a Carol I, sub care a făcut campania Neatîrnărei; însufleţit în toate cauzele mari naţionale prin însăşi firea lui de­­ ostaş şi în toate cauzele democratice prin tradiţiile liberale ale familiei mol­dovene Lupaşcu al cărui nume îl purta : cu mândrie, maiorul Lupaşcu vedea­­ mai cu seamă în acţiunele tineretului i­­­acrimnele îndrumătoare cătră idealul , emancipărei politice a celor multi, că­tră idealul unitătei nationale.­­ In modesta colectiune a cuvîntărilor I tinute de tinerii liberali la mormtntul­­ lui Mihai Kogălniceanu, pe care el a­­ crezut oportun să le publice cu prile- j r jul vizitei ce fraţii bucovineni au fă- ; i cut'o în vechea capitală a Moldovei,! : se găsesc frămîntările mintel şi sufle- ! t tulul ostaşului retras. In cîte­ va pagini ‘ i îfi propusese să ne facă să retrăim cu , simtiminlile de „înalt patriotism şi ne- 1 tărmurită dezinteresare“, cum zicea el,­­ de care erau pătrunşi şi cîrmuiţi apos-­­ tolii redeşteptărei noastre naţionale.­­ Să odihnească în pace, pentru tot ceea ce a făcut bun, cum zice prohodul,­­ cu fapta, cu vorba şi cu gîndul. In jurul unei misiuni istorice . Un nou naţionalist îşi face apariţia în arenă. Organizaţia naţionalistă din loca­litate adaugă maturităţei sale — şi aşa destul de serioase — încă o forţă a cărei misiune, după proclamaţia de război pe­­ care o adresează întregei vieţi politice din România, pare a fi hotărâtoare. E vorba de primul articol apărut în ultimul număr al bătrânei „Uniri“ naţio­naliste din oraşul nostru. In genere autorul unui articol nu in­teresează decât în măsura seriozităţii şi a noutăţei punctului de vedere pe care-l aduce în discuţiune. Şi sub acest raport sânt puţine de spus. Se poate observa că autorul ar­ticolului, deşi doctor în drept, deşi om cu mari pretenţii, se arată a fi, în orice privinţă, un începător nu numai în ches­tiunile de politică generală, ci chiar şi în materia sa specială — aceia a naţiona­lismului. Să fim precişi, întreg articolul e repetarea mediocră a unei critice pe care o auzim de ani de zile, străbătând atmosfera politică a ţărei noastre, fără a se vedea, la capătul acestei continue negaţiuni, un singur fapt pozi­tiv rezultat din aplicarea riguroasă a principiilor propovăduite. Că sunt atâtea de făcut în ţara aceasta, că chestiuni vi­tale aşteaptă o urgentă rezolvire, că sunt păcate ale trecutului pe care experienţa ne cere să le evităm astăzi — nu se gândeşte nimeni a le tăgădui. Dar în a­­ceastă privinţă nu există de­cât un sin­gur răspuns, acele al stadiului evolutiv în care se găseşte astăzi societatea ro­mânească. Nu era posibil să avem o altă situaţie, când toate schimbările necesitate de or­ganizaţia noastră actuală n’au rezultat de­cât din munca uriaşă a două generaţii, care, sacrificându-şi întreaga lor viaţă bi­nelui public, n’au avut putinţa să înlăture din cale şi viciurile inerente şi fatale ori­cărei formă de organizaţie socială şi, mai cu osebire, oricăror începuturi de orga­nizaţie. Dacă am fi urmat şi acelaş drum de evoluţie istorică, fie­care l-au urmat ţă­rile din apus, fără îndoială că slăbiciunile şi păcatele de astăzi, ar fi alcătuit capi­tolul unei alte epoce de mult trecute. Căci să nu uităm un lucru esenţial şi hotărâtor pentru buna apreciare a situa­ţiei actuale ; toate societăţile omeneşti— acelea chiar cari stau astăzi în fruntea civilizaţiei-au avut timpurile lor de criză morală, proporţie cu mult mai mari de­cât la noi. Acestea sunt adevăruri pe care Ie a­­runcă la suprafaţă istoria, exactă şi ne­clintită, a tuturor organizaţiilor politice pe care omenirea civilizată le-a produs în decursul timpului. Şi atunci negreşit, critica ce se aduce astăzi politicei romîneşti nu poate avea de­cît o singură justificare : stimularea tu­turor forţelor active chemate să conlu­creze la apărarea intereselor noastre in­terne şi externe. In cazul acesta se com­­plectează opera pozitivă, pe care orice generaţie o datoreşte şi o realizează, în marginile puterilor sale, pentru societate. Dar critica naţionalistă—mai exact, cri­tica d-lui A. C. Cuza — şi acum para­frazarea banală şi copilărească pe care i-o face noul luptător, cu înfăţişarea ei quasi sălbatică, cu propaganda ei revo­luţionară, cu sectarismul ei intolerabil — alcătueşte o operă negativă, de distru­gere, fără nici o aplicare practică posi­bilă. Idealismul este, desigur, semnul de să­nătate morală al oricărei societăţi — cu o singură condiţie însă: să pornească din generozitatea activă a sufletului na­ţional, să împrăştie în toate direcţiile iu­birea pentru adevăr şi să se oprească în faţa patimei şi a răutăţei care întunecă şi cele mai nobile acţiuni omeneşti. (Va urma) INFORMAŢIUNI I a „Evenimentul“ se plinge că făina de porumb lipseşte. Faptul este adevarat. I Administraţia comunală a luat însă­­ măsuri ca această lipsă să fie înlătu­rată.­­ In primul loc a obligat pe comercian­tul S. Svart să vîndă măcinătorilor de­­ făină deocamdată 2 vagoane jumătate.­­ In al doilea loc dl. C. Tom­a ajutor de primar a stabilit o înţelegere cu fe­derala băncilor populare din localitate în sensul ca, această federală să des-­­ chidă cinci deposite de desfacere a fdinei, şi anume: unul in piaţa halei, Sft. Spiri­don, Nicolina şi Bădârău, şi unul în Tataraşi unde se va debita făina ne­cesară. In aceste deposite pe lingă făina de popuşoi se vor desface şi alte producte­­ ţărăneşti ca: unt, ouă, brînză etc.­­ Depositele vor funcţiona cu începere de Duminică. Credem ca prin aceste măsuri se va înlătura cu desăvîrşire lipsa acestor articole. ■ Faţă de excelenta situaţiune finan­ciară, consiliul de administraţie a Cre­ditului Urban din Iaşi a hotărît să a­­corde funcţionarilor societăţii indemni­zaţii de chirie reprezentînd leafa pe timp de două luni. II Din iniţiativa d-lui Gh. Mârzescu primarul oraşului arhiva Primăriei va fi orinduită şi aşezată pe ani, in epo­ca de la 1832 pănă la 1835. In acest scop primarul oraşului a in­vitat direcţiunea arhivei statului din Iaşi care a delegat pe d. Traian Ichim paleograful arhivei, să facă acest aran­jament şi primirea acestor opise de do­­cumente şi dosare in Arhiva Statului. 2 Ministerul instrucţiunei a acordat suma de 25.000 lei pentru reparaţiunea localului în care se află instalată Ar­hiva Statului din Iaşi. Lucrările de restaurare vor începe in­­curînd şi vor fi terminate în actuala campanie. 2 Data comemorărei de 25 ani de la moartea marelui Mihail Cogălniceanu este de 20 Iunie, după cum indică fa­milia marelui dispărut. In Septembrie 1917 se vă comemora in mod oficial, centenarul nașterii lui Mihail Cogălniceanu. 2 Duminică 12 Iunie la ora 4 după a­­mează va avea Ioc la Seminarul Pedago­gic de pe lîngă Facultatea de Litere, ser­barea de fine de an. Cu acest prilej se va vizita şi expoziţia de desemn şi cali­grafie a elevilor de sub conducerea d-lui profesor Oh. Scorpan. 2 Senatul universitar unit cu Consiliul facultăţii de medicină se va întruni în ziua de 17 iunie pentru a recomanda pe d. dr. C. Deleanu ca profesor agregat la catedra de Farmacie galenică şi chi­mică de pe lîngă acea facultate. 11 In ziua de 19 Iunie a. c. absolven­ţii liceului naţional din Iaşi promoţia 1906 vor sărbători primul deceniu de absol­venţă a acestui liceu. Adesiunile se trimit d-lui profesor V. Petrovanu, str. Cuza-Vodă 47, Iaşi.­­ Rectoratul a aprobat să se prelun­gească examenele şi după 20 iunie pen­tru acei d­ni studenţi care au fost con­centraţi. 2 Chestia servitorilor. In cîte­va nu­mere consecutive ziarul „Opinia“ s’a o­­cupat de chestiunea servitorilor şi de or­ganizaţia biuroului special ce funcţionea­ză pe lîngă Prefectura poliţiei din loca­litate.­­ In notiţele publicate de „Opinia“ au­­ răsuflat nemulţumirile personale ale unui domn, de la care au plecat servitorii că­­­­rora nu li se dădea hrană suficientă, dar­­ în schimb li se administra bătae sufici- I entă... La reclamațiunile acestui domn bi-­i­uroul de servitori a luat toate măsurile ; dar din cercetările făcute s’a constatat­­ că plecarea [servitorilor era determinată de alte cauze de cît de acele ce se ară­taseră de reclamant. In orice caz, biuro­­ul şi-a făcut pe deplin datoria, luînd toa­te măsurile pe care Ie putea lua. „Opi­nia“ însă, aduce cele mai nedrepte acu­­zaţiuni biuroului de servitori, făcînd şi insinuaţiuni pe care nici­odată nu le-ar putea dovedi. Problema servitorilor e veche la Iaşi şi de­sigur astă­zi mai puţin de­cît ori­cînd, se poate ajunge la soluţionarea a­­cestei probleme. Criza de servitori, în afară de căuşele permanente, este agravată astăzi de fap­tul că din Bucovina nu pot veni servi­torii cari veneau în timpuri normale. Apoi vara o bună parte din servitori se duc la munca cîmpului, alţii pleacă acum la Bucureşti unde sunt plătiţi cu cite 60 — 60 Iei lunar, iar alţii pleacă pe la­­ diverse staţiuni balneare. Criza de ser­­­­vitori e fatală cînd cererea e mai mare­­ de­cît oferta şi de acest fapt—credem şi că va recunoaşte şi „Opinia*—nu poate ■ fi invinuit biuroul de servitori care, in li-­­ mitele posibilităţilor şi cu mijloacele de­­ care dispune, se sileşte să satisfacă ce-­­ rinţele publicului.­­ Atacurile „Opiniei“, împotriva biuro­­­­ului de servitori sunt pe deaîntregul ne­drepte şi pornite numai din nemulţumiri ■personale, dar­ neîntemeiate.­­ 2 Dl. P. Fântânaru, prefectul judeţu­lui, a intervenit din nou în comunele i­­­­nundate, ca să se alcătuească un tablou amănunţit despre toate pagubele suferite de săteni, spre a se cere comitetului cen­tral de ajutorare de a acorda o sumă­­ pentru înlesnirea locuitorilor sinistriaţi.­­ Ministerul a cumpărat comoara gă­­­­sită în com. Cotnari, cu suma de 1045­­ lei, donând-o muzeului de arheologie de pe lângă Universitatea din Iaşi, muzeu care se află sub conducerea d-lui profe­sor O. Tafrali. Această comoară, compusă din mai multe monede de aur şi argint, au o im­­­­portanţă deosebită din punct de vedere­­ istoric, aşa că muzeul din Iaşi a făcut o bună achiziţie. 11 Dl. P. E. Stoica, revizorul şcolar al judeţului Iaşi, a inspectat zilele acestea­­ centrele de examinare unde se ţin exa­­­­menele de absolvire a cursului primar. Astăzi d-sa va inspecta şcoala din corn. Belceşti.­­ 2 D-l Dim. H. Heiban, un distins ab­solvent al facultăţei de medicină, şi-a sus­ţinut aseară teza de doctorat, cetind des­pre „Ştiinţi asupra vaccinaţiunei anti-go­­nococice". Comisiunea examinatoare compusă din profesori d uii directori Mezincescu, Demetriade, Manicatide,­­Negel, Slătinea­­nu, şi Lalu, au felicitat pe noul doctor care se va stabili la Iaşi. II Bibliografie. — „Dreptatea Firească“ piesă în trei acte de LO­­PA. Preţul 1 leu. Depozit general la „Librăria Româ­nească“. — „Neguţitorul de arome“ nuvele de C. Moldovanu, Editura H. Steinberg & Fiu. Preţul 2 lei. — „Inzăpăciţi“ nuvelă de I. D. Patraş­­canu, formând No. 13 din biblioteca „Scriitorii Români“. — „Cuvântul“ No. 18 cu articole de C. Oh. Sturdza, Oh. Dorna, Or. Lohan, etc. — „Curierul Judiciar". II Toţi absolvenţii Liceului Naţional din Iaşi promoţia 1906 — cari doresc să sărbătorească în ziua de 19 iunie c. îm­plinirea a 10 ani de la absolvire, sunt cu insistenţă rugaţi să trimită adesiunile pînă la 16 c. în Iaşi pe adresa d-lui V. Pe­trovanu Profesor Str. Cuza-Vodă No. 47, delegatul Comitetului instituit în Iaşi. 2 In zilele de 11 şi 12 Iunie, este des­­expoziţia de desen şi lucru de mână a elevelor Institutului Ortodox. Examenele de piano şi vioară au foc Sâmbătă 11 Iunie p. m. NEVINOVATA Astă seară la Cinematograful Iaşilor

Next