Mişcarea, iulie 1916 (Anul 8, nr. 142-167)
1916-07-01 / nr. 142
A ANUL Viii No. 142 ABONAMENTE in țară pa um an . . In străinătate pe un an . 20 lei 40 . Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere de 5Q°L ----------*? mm REDACŢIA şi ADMINISTRAŢII IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, la localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BkM ZIAR NAŢIONAL* - LIBERAL, COTOIAN:v n .a. h3 VINERI 1 IULIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina 111 Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 ku 50 b. 40 b. GESTURI PATOLOGICE D-l Nicu Filipescu este omul „gesturilor“ şi al „bombelor“. Fără gesturi şi fără bombe, nici nu s-ar putea concepe viaţa publică a d-lui Filipescu. Deşi atât de absorbit de „activitatea“ ce o desfăşoară în politica externă, d-l Filipescu a găsit, totuşi, timpul şi locul pentru a plasa un nou gest şi pentru a arunca o nouă bombă într’o chestie succesorală, dar cu aceiaşi tendinţă de reclamă personală şi de ponegrire pătimaşă a adversarului politic. Un succint rezumat al faptelor şi cititorii vor avea posibilitatea să aprecieze odată mai mult valoarea morală a gesturilor d-lui Filipescu. In anul 1913 moare Gh. Em. Filipescu, care a legat prin testamentul său Eforiei Spitalelor Civile, o moşie din judeţul Buzău şi 2 milioane lei în efecte, cu clauza expresă că „Eforia se va bucura de fructul „şi venitul legatelor chiar din momentul morţei mele". D-l Nicu Filipescu, în calitate de executor testamentar, predă Eforiei legatele, însă fără arenda moşiei pe semestrul de Aprilie 1913 — Gh. Em. Filipescu murise la 23 Februarie 1913 — şi fără cupoanele efectelor pentru cele două semestre ale anului 1913. Arenda moşiei şi valoarea cupoanelor însumau cifra de 96313 lei. Conducătorii Eforiei, pe baza dispoziţiilor testamentare şi pe baza constatării că arenda şi cupoanele fuseseră încasate de executorul testamentar, fac cea mai reverenţioasă intervenţie pe lângă d-l Nicu Filipescu pentru predarea integrală a legatului. D-l Nicu Filipescu refuză să satisfacă solicitarea erorilor şi atunci, luând avizul a trei jurisconsulţi de autoritate, Eforia intentează d-lui Filipescu acţiune pentru ca prin justiţie să poată intra în plenitudinea drepturilor sale, înaintea justiţiei Eforia perde procesul. Curtea de apel—unde s’a produs şi o opinie separată—nu s’a preocupat decât de chestiunea de formă, pe baza căreia s’a dat câştig de cauză d-lui Filipescu, fără a judeca fondul însuşi al pretenţiunilor Eforiei. Situaţiunea se putea prezintă în două ipoteze: sau d-l Filipescu făcea de la început, fără nici o obiecţie, plata complectă a legatelor) sau laşa ca chestiunea să fie tranşată de justiţie. D l Filipescu a ales calea de-a doua. Motivele de formă l-au servit şi d-l Filipescu a obţinut câştig de cauza. De aici încolo executorul testamentar se dă în umbră, pentru a face loc politicianului. D-l Filipescu de astă dată nu execută hotărârea justiţiei care îi dăduse câştig de cauză, ci execută dispoziţiile testamentare a căror executare o refuzase la început. D-lui Filipescu îi trebuia un gest şi o bombă. D sa predă Eforiei suma de 93 lei pentru care fusese acţionat şi publică o scrisoare deschisă prin care înjură pe... Eforii Spitalelor Civile şi partidul liberal. Obligaţia testamentară o transformă în gest de generozitate personală, iar hotărârea justiţiei o transformă în armă de luptă politică. Iată valoarea morală a „gestului“ făcut de d-l Nicu Filipescu. Gesturile executorului testamentar nu sunt altfel decât gesturile politicianului pătimaş. Dl dr. C. Cantacuzino, care a fost multă vreme medicul curant al d-lui Filipescu, a caracterizat ultimul gest în formula cea mai exactă și mai lapidară: un produs patologic. Aseară s-a făcut la București, înmormântarea regretatului artist-pictor St. Luchian. Toate ziarele au consacrat articole elogioase pictorului Luchian, considerat ca unul din marii artiști cari vin imedupă Grigorescu și Aman. * Mine 1 Iulie este serbarea aniversă Bastiliei. La legațiunea franceză din Capitali, va avea loc o recepțiene. Comunicatul federalist Federaliştii n’au linut nici ieri, la Bucureşti, întrunirea anunţată cu prilejul întoarcerii d-lui N. Filipescu din cura de la Govora. In schimb ziarele au anunţat, cu toată gravitatea, că o întrevedere a avut loc Intre cei doi semi-şefi, d-nii Filipescu şi Take Ionescu, cari au conferit asupra situaţiei. Nimeni nu va putea contesta dreptul fiecărui cetăţean de a discuta asupra „situaţiei" — şi cu atât mai puţin vom face această faţă de cei doi conducători ai federaliştilor. Ceea ce e discutabil pentru noi e modul cum domniile lor întreţin opinia publică prin acţiunea lor ...naţională şi prin întrevederile diplomatice de asemenea natură. Ziarele federaliste au publicat un comunicat asupra acestei conferinţe — un comunicat prin care se anunţă, că, — faţă de împrejurări — se va da un alt comunicat, redactat de şefii ambelor grupuri fuzionate. Tonul acestui fel de a înştiinţa opinia publică de ceea ce fac şi ceea ce cugetă d-nii Filipescu — Ionescu este mai mult ridicol decât grav, şi opinia publică conştientă, care nu se poate confunda cu cască-gura de pe la întrunirile federaliste, ştie să facă distincţia cuvenită, nu atât mai lesne eu ctt in cei doi ani de război european şi de război federalist au experimentat toată diplomaţia federaliştilor. Această opinie publică este în măsură să-şi dea seama de toate momentele grave sau nu, şi ştie să deosebiascâ grija ş i interesul acelora cari conduc, cu toată răspunderea interesul ţării şi ale neamului, de patriotismul care serveşte pur ş i simplu de o platformă de opozant flămând de glorie, de guvern sau cel puţin de guvern naţional. De aceea ante-comunicatul federalist prin care se anunţă un nou comunicat asupra situaţiei, nu este atît de grav, cum vrea să fie, ci el este mai mult ridicul. Ţara întreagă a avut suficient prilej ca să fie convinsă de patriotismul luminat al conducătorilor, pentru ca să nu se lese influenţată de un politicianism care nu poate presupune nicim substrat de adevarat românism. ICOURI O societate grafologică. Un grup de experţi a luat iniţiativa de a se constitui Intr’o societate de grafologie judiciară. Societatea s'a şi constituit cu următorul comitet: Preşedinte prof. dr. Stoinovici, membrii : V. Costin profesor Iaşi, D. Stoicescu, P. Ionescu, Dr. A. Ionescu, N. Episcopescu, secretar, maior I. T. Ulic. Societatea îşi propune să desvolte ştiinţa grafologică şi să formeze experţi pentru instalaţiile judecătoreşti. Activitatea economică — Hotărârii« comisiunilor da — import şi export. Chiar şi cel mai vajnici advarsan al comunilor da import şi fixport institui t® pe da-o parte pentru înta*nirea comerţului şi industriei, ier pe de alta pentru facilitarea exportului d« cereai® in raport cu necesităţii* interne, recunosc astăzi resultatele binefăcătoare ale lucrărilor acestei comisiuni. Aşa în primul loc rapoartele noastre comerciala cu occidentul erau complect întrerupt*, din cars causa pe de-o parte afacerile stagnase, iar pe ds alta populaţia ducea lipsa unor numeroase articol® ds prima necesitată. Prin convenţiile comericiale ds dată recentă cu Curmania şi Austro-Ungarii?, aceste raporturi au fost reluate, iar piaţa comercială va fi alimentată într’o largă măsură cu mai furii® trssbuitoare. Mai mult de cit atk. Înainte de Isbucniraa răsboîului, cit şi după isbucnirea lui, numeroş! comercianţi făcuse it semnate avansări da ban, fabricel or şi angrosiştilor din străinătate pentru mărfuri cari n'au mai putut i nici pl.Ja astăzi expediate. (unele din aceste mărfuri au fost insa expediate, dar ptic prin diferite staţiuni mar » Jas In Ungaria, unde mişcări»e d® trupe su Întrerupt traficul, Comisiunea centrală da import printr’un comunicat anunţă astăzi pe toţi comercianţii şi industriaşii cari au mărfuri comandate şi piatke, sau numai comandate de mai multă vreme in Olanda, Elveţia şi Austro-Unigana precum şi pe acei ale căror mărfuri sunt reţinute in vre-o staţiune ungară, să facă cunoscut comisiunei centrale de import ca sa Intervie la tocurile indicat®, pentru a obţine expedierea ior. in aceaş timp comisiunea centrală da export va veni într’o largă măsură în ajutorul agricultorilor prin acordarea împrumuturilor pa gaj. Agricultorii cari ar avea nevoie se vor adresa sindicatelor agricole indicîndu-la suprafaţa cultivată, fesul cerealelor şi dacă cerealele cari vor să re gajeza sunt sau nu deja înmagazinate In urma acestor indicăţîuni, sindicatele agricole vor Presanta la constatare, întocmind tebioură în dublu examplar, dintre cari unul va fi înaintat comisiunii de rechiziţiuni din judeţul respectiv, iar altul comisiunii centrală da export care-l va trimite casai de împrumut pe goj Iată două măsuri cari vor avea o mare influenţă în regularea vieţii noastre economica, profund derutată de consecinţele răsboiului european, exporteze fabricatele sale (în valoare de 7 miliarde de lei), aşa încât febricele s’ar fi ruinat şi puterea financiară a Germaniei ar fi scăzut, atrăgând după sine totodată scăderea puterei de rezistenţă. Anglia, ştiind că Germania importă materie primă (în valoare de 5 miliarde) caută prin bloc să lipsească fabricele, cari lucrează cu materie primă străină, de această materia, aşa încât ele să stagneze. Deci acest bloc tindea să distrugă industria germană prin lipsă de materie primă şi prin lipsa debuşeurilor. Germania apărându-se a răspuns şi ea cu blocarea coastelor engleze, prin acţiunea submarinelor, cu scop de a paraliza comercial Angliei. Blocul contra Germaniei n’a reuşit mulţămită industriei ei, care i-a permis să se aprovizioneze cu tot ce avea nevoe, graţie bunei voinţă a neutrilor şi graţie economiştilor şi marilor industriaşi, deoarece guvernul s-a complectat cu Albert Balin, directorul liniei Hamburg- America, care fu însărcinat cu aprovizionările armatei şi ale marinei, cu Walter Ratenau, directorul unei societăţi de uleericitate şi cu Gustav Krupp von Bohlen, care fu însărcinat cu furnizarea muniţiilor de război. Deci ţările industriale au putut rezista atunci, când au fost reduse la propiile lor mijloace graţie industriei lor, lucru care nu se întâmplă în ce priveşte ţările, cari n’au o industrie proprie, ele find periclitate în chiar existenţa lor. Iată una din cauzele succesului german, pe care o menţionează şi marele patriot francez Charles Humbert in modul următor: „Germania se bazează pe industria şi pe lucrătorii săi tot aşa de bine ca şi pe generalii săi, alunei"când anunţă succesul final". Traian R. Ionaşcu. (Va urma) Răsboiul şi industria ! Condiţiile, la care se desfăşoară actualul răsboiu, cer o pregătire economică şi nu deosebi industrială a ţărilor beligerante, pe lângă patriotismul conştient al maselor unit cu o serioasă pregătire militară, întrucât astăzi răsboiul este o luptă aprigă între toate forţele unei naţiuni şi mai ales intre capacităţile de producere ale stabilimentelor industriale. Răsboiul actual dovedeşte pe deplin, că industria e legată în mod intim de însăşi existenţa unei naţiuni, întrucât astăzi fiecare podor e silit în mod fatal să şi satisfacă nevoile sale multiple, ce rezultă din viaţa modernă, prin propriile sale mijloace. Acum să trecem la analiza faptelor. Odată războiul declarat—înainte de a se produce ofensiva germană—Anglia a hotărât blocul pentru a distruge dermania eeeaeaaitisste, t fapiede?-Aade să PĂRERI ŞI FAPTE DIN „L’AIGLON“ Chestiunea de a traduce pe Rostand preocupă atît pe poeţi cit şi pe critici. Cei dinţii s’au înfiripat a reda pe „Cyrano de Bergerac“ în versuri plastice care să se apropie cît mai mult de original, presentîndu-se în acest scop la un concurs deschis de direcţiunea generală a teatrelor, iar cei din urmă scriu cronici în care susţin imposibilitatea de a traduce versul rostand-man. Am reprodus cîteva modele în ceia ce priveşte traducerea lui „Cyrano“. Cetitorii noştri vor urmări desigur cu acelaş interes traducerea ce o face d-l I. C. Aslan celeilalte capodopere a lui Rostand „L’Aigton“. lată câteva versuri din această traducere—actul al cincilea, marea scenă Wagram, monologul ducelui de Reichstadt: Acuma pricep, —aşa îmi pare! Nu se plătise preţul întreg, —îl împlinesc ! A trebuit aicea să viu să ispăşesc Da, trebuia deasupra acestor morţi s’ajung O arătare albă, atât de alb şi lung, Ce rugătoare, însăşi, cerând să ispăşească Slăbeşte, se subţie, cu gând să se jertfească. Când între cer şi câmpul de bătălie-aci, Cu sufletul şi trupul mă ’nalţ spre a’l privi, Simt cum mă urc, simt bine,—şi asta mă mângâe, Cum răspândindu-şi ceaţa ca fumul de tămâe, Câmpia se înalţă cu mine, se înfioară, Iar cerul, însăşi cerul, mai îmbunat coboară, Şi înţeleg, că drept e şi se cuvine chiar Câmpia să mă dee azi cerului în dar, Ca dup’această jertfă, Wagram, pentru vecie Să poarte acest nume de faimă cu mândrie ! Oh, ia-mă, ia-ră astăzi drept preţu-atâtor mii! Un fiu ce se jertfeşte, vai, pentru atâtea fii! Deasupr’acestei neguri de care mă temeam, In braţele ’nroşite ridică-mă, Wagram! Da, ştiu că trebueşte, o simt, o vreau şi eu, Fiindc’o adiere trecu prin părul meu, Fiindcă ’mi trec prin suflet fiori, care’rai șoptesc Și haina mea e albă ca natura —Voese! Da, —s’a făcut ! Dar tocmai în clipa când blazat, Sărmanul pui de vultur părea că-i resemnat La moartea inocentă a lebedei,—minune ! Ca pironit în umbră ca o momâe, pune Pe goană corbii negri şi chiamă vulturi iară!— N’o să bociţi de-acuma, voi holde de secară! Pe subt arbuşti pe nimeni nu’l vreau încovoiat ! Am curăţit şi vântul şi răul l’am spălat. Wagram, n’o să audă de-acum în vijelie Decât învingătorii ce cântă ’n bătălie ! Traducerea d lui I. C. Aslan va fi jucată de către trupa Bulandra-Ventura în noua stagiune teatrală. Araid INFORMAŢIUNI * Dl Andre Faur, fost profesor , liceul Naţional, locotenent în armata franceză care a luptat de la începutul războiului şi care s-a distins în câteva lupte pe frontul francez, a sosit aseară în oraşul nostru. D-l Faure este numit ca ataşat militar la legaţia franceză din Bucureşti şi a venit în Iaşi cu ocazia trecerei sale la Petrograd. " Comandantul brigăzei XI de infanterie, d. colonel N. Petala, a fost înaintat pe ziua de 1 Iulie la gradul de general l " Monitorul Oficial de ori publică tabloul ofiţerilor generali, maiori şi căpitani cărora li se cuvine gradaţia de soldă prevăzută de art. 2 din legea soldei. Consiliile facultăţilor au fost convocate pentru a alege câte un profesor delegat pentru comisiunea Bibliotecei Universităţii. Acesta nu poate fi decanul ori delegatul facultăţii în Senatul Universitar. Preşedintele comisiunii este rectorul universităţii. Profesorii delegaţi ai facultăţilor din comisiunea bibliotecei sunt aleşi pe termen de 3 ani şi se pot realege. “ In „Monitorul Oficial“ No. 63 din 21 iunie a. c. a apărut Regulamentul pentru Biblioteca Universităţii din Iaşi (fosta Biblioteca Centrală, alipită Universităţii din Iaşi. Biblioteca Universităţii rămâne deschisă în tot cursul vacanţei. Intre 1 şi 15 iulie biblioteca va fi deschisă numai dimineaţa şi numai profesorii universitari vor putea împrumuta cărţi în acest interval. G D. Sublocotenent N. Werner, comandantul companiei 12 din regimentul 53 infanterie a fost avansat la gradul de locotenent, pe ziua de 1 Iulie. Consiliul Facultăţii de Drept a recomandat Ministerului pe d. N. Stoica, doctor în ştiinţele comerciale de la Paris, cu ţinerea unui curs de legisaţie industrială pe lângă Universitatea din Iaşi . Cu începere de mâine cancelaria rectoratului va lua vacanţă pînă la 1 Septembrie. † D. Corneliu Dornescu student la Facultatea de Ştiinţă şi tînărul Neculai Manoliu elev la liceul Internat pe când veneau cu un docar cu doi cai de la moşia Zvorâştea, spre gara Bucecea, caii au luat vint răsturnînd docarul. Tânărul Manoliu s’a ales cu o leziuna gravă la picior şi la mîna stângă, el a fost transportat la spital. D. Mitrofan artist al Teatrului Naţional se oferă a prepara elevi de Conservator pe clasa de Dicţie şi Declamaţie cu începere de la 15 iulie. Doritorii se vor adresa pentru informaţiuni la librăria P. Iliescu. Geri s-a terminat la şcoala normală „Vasile Lupu“ examenele de capacitate a refugiaţilor ardeleni şi bucovineni, cari au concurat pentru postul de învăţător. Rezultatul se va da astăzi. “ Revizoratul şcolar alcătuieşte un tablou de toate economiile realizate de micii şcolari de la sate. E vorba că în noul an şcolar să se facă o propagandă mai întinsă ca şcolarii să facă cât mai multe economii, cari prin directorii şcolilor vor fi fructificate la Adiţiile financiare.Astă seară la CINEMATOGRAFUL IAŞILOR Program nou : Seducătoarea