Mişcarea, iulie 1916 (Anul 8, nr. 142-167)

1916-07-24 / nr. 161

ANUL Vin No. 161 ABONAMENTE In ţară pe to an . . 20 lai In străinătate pe a nan. 40 „ Pentru preoţi şi învăţător! raian­ a® face reducere de 50% REDACŢIA $­JSDMini­STRAŢI 1 IAŞI, PIAŢA UNIREX, Nr. 5, în localul Clubului Naţional-Iitperal. Un număr 6 jpgk * * SmL mi ZIAR N­ATI­­HM­AC - LIBERAL. COTI­DI­AN DUMINICĂ 24 IULIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina Iii Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comită instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 Im 50 b. 40 b. CONFUZI­UNI ŞEFIEI Intre multele confuziuni produse de fuziune este şi confuziunea şefiei. Cine este şeful partidului conser­vator fuzionat ? Asta este întrebarea pe care toată lumea şi a pus o, pe care de­sigur şi fuzionaţii şi-au pus-o, din prima zi a fuziunei. O întrebare care îşi avea rostul şi însemnătatea ei—, mai cu seama când era vorba de fuzionarea unor grupări conservatoare, în care prob­lema şefiei a predominat întotdeauna, întunecând ori­ce alte preocupări de ordin mai general. Viaţa partidului conservator a fost conţinu stăpânită de problema şefiei, iar destinele a­­cestui partid au fost pururi compro­mise sau încurcate de competiţiunile pentru şefie. In caşul special al ultimei fuziuni conservatoare, chestia şefiei avea o importanţă şi mai mare. Fuzionarea unor grupări politice presupune îna­inte de toate, o unitate de organi­­zaţiune şi o unitate de direcţie. Uni­tate de organizare nu s’a putut re­aliza de cât în mod parţial. Fuziu­nea nu s’a făcut de cât la Bucureşti şi în câteva oraşe. Rămânea de văzut dacă fuziunea putea asigura celor două grupări conservatoare o unitate de directivă. Unitatea de directivă o reprezintă şi o imprimă şeful. Ori, partidul conservator fuzionat nu are un şef proclamat şi recunoscut sau mai exact, are două şefi, cari la rândul lor au fie­care pretenţia de a deţine „şefia partidului conservator“. D Filipescu se consideră ca şef şi este considerat de partizanii săi ca șef ai partidului conservator, iar pe d. Tache lonescu „Adevărul" de aseară îl proclamă pur şi simplu „șeful partidului conservator". Legăturile d-lui Tache lonescu cu „Adevărul" sunt cunoscute. „Ade­vărul" nu poate provoca d-lui Ta­che lonescu nici încurcături, nici dis­­plăceri. „Adevărul" de aseară pub­lică un interwiev cu d. Tache Io­­nescu; acest interwiev, date fiind chestiunile delicate ce le atingea, nu este admisibil să nu fi fost revăzut de d. Tache lonescu. In acest inter­wiev d. Tache lonescu este numit „șeful partidului conservator" — nu­mire pe care d. Tache lonescu a văzut-o şi a acceptat-o. După cum vedem, atât d. Nicu Filipescu, cât şi d. Tache lonescu, se consideră, fie­care în parte, ca şefi ai partidului conservator. Confuziunea şefiei se complică pe fie­care zi şi fără îndoială că din această confuziune, fuziunea nu are nimic de câștigat. Fuziunea rămâne un echivoc mai mult și o simplă etapă în istoria frământărilor din partidul conser­vator. Atitudinea d-lui Bădărâu In primul moment în care s’a hotar­ît funiunea conservatoare d-l Bădărâu a salutat-o cu entuziasm pin coloanele „Opiniei“ —făcînd o rezervă moderată într’o singură chestiune: acea externă. Salutul acela entuziast al d-lui Bădărâu ascundea o speranță: aceia că și d-sa va lua parte din noul partid fuzionat. Speranţa aceasta nu s’a reali­zat. Fuziunea cum am văzut sa făcut fără d-sa şi cu cei mai de­votaţi dintre amicii dsale, d-l Bădărau fiind ocolit ca unul care ar fi fost unica şi adevărata pie­dică a acestui act politic. Nu este acum momentul ca să analizăm cauzele care au deter­minat pe toţi conservatorii democ­raţi să abandoneze pe d-l Budă­­rău. Reţinem numai un fapt care poate caracteriza atitudinea poli­tică a patronului „Opiniei“ despre care nimeni nu se mai ocupă as­tăzi de cât noi, ca ieşeni , recu­noaştem...... Imediat ce fuziunea s’a făcut şi la Iaşi, d-l Bădărâu a început să-şi manifeste violenţele împotri­va fuzionărilor şi în­deosebi îm­potriva d­lui Take Ianes­u, a că­ruia politică nu ni se va putea spune c'o susţinem... D-l Bădărâu a anunţat „înmor­­mîntarea partidului conservator­­democrat­ în ziua fuziunei de la Iaşi —şi a pornit de atuncea o campanie specială împotriva şefu­lui său, d-l Take lonescu. Pe chestiunea externă ca şi pe cea internă d-l Take lonescu con­tinuă să fie atacat prin „Opi­nia“— şi lucrul ar fi explicabil, întru­cit d-l Bădărau nu poate să-şi primească altfel eliminarea din partid. Ceea ce este însă caracteristic pentru d-l Bădărau e faptul că d-sa în toate ocaziunile anunţă că a rămas în cele mai bune, ra­porturi de prietenie cu d. Tache Ionescu, pe care însă îl operează prin coloanele ziarului său în fie­ce zi. Nu mai departe de­cât ieri d. Bădărâu atacă pe fostul său şef întrebuinţând fraza d-lui P. P. Carp , pentru ca în acelaş timp să comunice că în curând va veni între fusioniştii ieşeni, ba chiar în fruntea lor... Aceasta este atitudinea politica actuală a d-lui Bădărâu. Intru cât şi fusioniştii ieșeni o cunosc mai bine de­cât noi, aşteptăm o lămurire din­ partea lor. SS... „OQCTOgîj“ INTRE DOUI... Deruta politică a d-lui Badărău a în­ceput de mult, iar agonia putea fi foarte lungă Fuziunea a grăbit sfirşitul și a de­terminat decesul politic. Dl Bădărău nu are club, nu are prie­teni, nu face parte din partidul conser­vator fuzionat, după cum nu face parte nici din o altă grupare politică. Despărţit definitiv de d. Tache Ionescu - despre care se spune că e foarte mulţumit că s’a des­părţit de d-l Bădărău—fără nici o pers­pectivă de a se putea apropia de gru­parea d-lui Marghiloman—d. Bădărău ar fi ramas un om despre care să nu se mai poată spune nici rău, nici bine, dacă nu ar fi.... „Opinia". «Opinia» întreţine... amintirea unei exis­tenţe politice, fără a putea reînvia, de­sigur, acea existenţă. Sunt mulţi oameni politici cari se scot sau sunt scoşi din circulaţia vieţei poli­tice. Dl Bădărău s’a scos şi a fost scos. Părăsit de toţi prietenii, d-l Bădărău putea rămîne singur—absolut singur. Dar dl Bădărău a ţinut sau a acceptat să nu rămâe singur. Doui oameni l-au urmat, i-au ramas credincioşi, îl­ secondează şi îi apără politica externă şi internă : D-rul Blumenfeld şi D-rul Avram Ste­­uerman. Primul face diplomaţie pură şi politică externă înaltă. Al doilea, spirit mai mercantil şi mai.... literar, face politică internă, se ocupă cu chestiile de aprovizionare, la nevoe face literatură, şi se războeşte cu magistratura —în amintirea unui incident neplăcut ce a avut cu un student!—şi pentru a plân­ge pe „nefericitul" Eichenkatz! Şi ambii „doctori", redactează un ziar despre care, deși se spune că este pro­prietatea d-lui Bădărău, dar d-l Eugen Herovanu mai spune că trăește din fon­duri inavuabile. Dl Bădărău mai bine rămânea singur, —absolut singur. Putea fi mai trist, dar era în ori­ce cas mai demn. Blumenfeld... politică exeternă... Avram Steuerman... literatură, Eichenkatz.... ma­gistratură,—un amestec prea bizar şi prea puţin... estetic, chiar pentru sfârşitul d-lui Bădărău! —■«W® <#*' — SITUAŢIA La sud d® Pripei, rafii după ce au recucerit toată regiunea cuprinsă în­tre SSyr §5 Stoshod, au întins acum ofensiva lor pe tot spaţiul cuprins între Stochod şi Tuna. Aceste trai ape SSyr, Stochod şi Turla curg a­­proape paralei® şi la distanţe aproape egale, de la sud spre Nord, vărsân­­du-se în Pripei, la sud da Pinak. Pen­tru cucerirea spaţiului dintre apele Stochod şi Turla (distanţe între ele cam între 40 şi 50 km.) luptă două mari armate ruseşti ele­nei Brusilov, şi anume : armata a Ill-a de sub co­manda generalului Loanschi (vro 230 m­­ cămării) şi armata a Vlll-a de sub conducerea generalului Kaledine (vr’o 300 mii oameni).­ Ambele aceste ar­mate operează Convergenţ, a 111-a în direcţia nord-vest, şi a V­II în sensul sud-vest spre acelaşi ţintă, Kovel. A­­ceasta cetate est® aşezată pe malul stâr­g al Tumii, împotriva acestor două b­aare armate stau două armate al® lui Lipsingen o armată austro­­germană sub comanda generalului von Ge­ock (140 mil oamani) şi o past® din armata archiducelui Josaph Ferdi­nand (260 mii oameni). Da­ocamdată ruşii abia au trecut Siochodu?, aşa că sunt la vr’o pa­truzeci da kilometri da Kovel. Mai la sud, în direcţia Lem­burg, ruşii sunt la vr’o 12 km. spre sud de Brody ; (la Ponikovicea) dinspre Tar­­nopol nici o înaintare, iar dinspre Bu­­csac­ au ajuns la Valesnîav, în acest® două direcţiuni: Lemberg şi Stanislau, armatele (a nouă) Saha­­rof şi (a şaptea) Sssbad­ef, având am­­bele vr’o 330 mii oameni, au în faţa lor pe generalii austriac, Boehk­a E­moli (169 mii oameni) şi Boihmer (100 mii oameni), iar în Bucovina­ a noua ar­mată a generalului rus Letzetzkl (240 mii oameni) luptă conta generalului austriac Pflanzer Baltin (140 mii oa­meni). Aceste din urmă trei armate austriac® sunt puse sub comanda su­premă a generalului Von Conrad. apus francezii anunţă succese atât In Picardia cât şi în regiunea Verdun. Pa ţărmul drept al Meusel, infan­teria franceză a luat în timpul zilei toata tranşeele dintre Thiaumont şi pânâ la marginile cot© 1­320. Satul Fleury, atacat în acelaşi timp pe la nord-vest şi pe la sud-est la fost în întregime ocupat de trupei® franceze, după o strălucită luptă." Numărul prizonierilor trace de 650, cessc® ridică la 1.750 cifra totală a prizonierilor valizi, făcuţi pa ţărmul drept al Menzei de la 1­3 August. In acelaşi timp, francezii au pornit în regiunea Chanois un viu atac, car® Ie-a dat putința să reia cea mai mare part® a terenului pierdut dă ei alaltă­ieri. Comunicatul german confirmă in parte aceste success francez®. Cetiţi pag. 11-a ULTIMA ORA TELEFONICI mE­C­OUHI In prima şedinţă a comitetului de lec­tură al teatrului se va proceda la ins­tituirea unui repertor permanent al tea­trului. Se vor alege cele mai valoroase piese clasice şi moderne care vor alcătui un repertor permanent al teatrului. Astfel în noua stagiune se vor juca: „Hero şi Leandru“ cu eminenta noastră artistă dramatică d-na A. Pruteanu în rolul principal. De asemenea se vor juca între altele piese originale, „Baba Hârca“ de M. Millo, „Curcanii“ de Ventura, „Coana Chiriţa“ şi „Boierii şi Ciocoii“ de Ale­­csandri etc. In cursul acestei stagiuni se vor face două comemorări importante : prima a­­ceea a centenarului lui Shakespeare cu care prilej se vor juca câteva tragedii din repertorul marelui tragedian şi a doua aceea a centenarului celei dintăi piese româneşti jucată la Iaşi „Miru­l şi Hloe“ de Oh. Asache. Pastorala lui Asache va fi jucată— după propunerea d-lui T. T. Barada— în tot coloritul primitiv în care a fost jucată acum o sută de ani. * La Breslau a încetat din viață profe­sorul Neisser, considerat ca cel mai ma­re dermatolog al Germaniei. * Participă la concursul pentru tradu­cerea lui „Cyrano de Bergerac“ d-nii M. Codreanu, C. Pavelescu, Mircea Rădu­­lescu, Oreste, I. Aslan şi G. Duma. Premiul fixat de direcţiunea teatrelor e de 1500 lei pentru cele patru frag­mente indicate şi 10.000 lei pentru în­treaga operă. * Varşovia atât de asaltată In răsbo­­iul european, a fost descrisă într’o lu­crare dramatică de către scriitoarea po­loneză Gabriela Zapolsca. Piesa, în cinci acte, a fost intitulată „Cetatea Varșoviei“. LIRIOR „ Critica“ va spune iară Că Natura n ’am cântat, Că vorbind prea mult de , Oameni“ „Lucruri“ sfinte-am renegat. In îngusta ’mi fantezie Hai Natură să te-admir­ Dar in loc de poesie Gândul sboară la... chimir. II Muzele, amicii mei Sunt fiinţe ideale, Zine ce răsar in cale Dar nu au cu ele—lei... Albe­s, pârât, virginale, După cât înțelesei, Insă n ’au nici un temei Fiind­că n ’au de loc—parale.. PĂRERI ŞI FAPTE O evoluţie publicistică D. Eugen Lovinescu care a debutat în literatura noastră cu o serie de impresii critice, evoluând în urmă prin nuvelă, roman şi teatru, la simpla gazetărie de toate zilele, a scos un al patrulea vo­lum de „Critice“. In această parte a cercetărilor d-sale, d. Lovinescu se consacră aşa ziselor „revizuiri“ pe cari le-a împărţit în două feluri: în revizuiri literare şi în revizuiri morale. In cele dintâi d. Lovinescu revizuieşte criticele d-lui Gherea, şi operele scrise de d. Zamfirescu, G. Galaction, C. Ne­­gruzzi şi Carmen Sylva, la cari a mai anexat poezia populară, literatura Ar­dealului, şi psihologia femenină în teatru. Cu revizuirile morale, cari aparţin mai mult lîteraturei c o t­i d i a n e în jurul războiului — cum e de pildă articolul consacrat unei îndîrjite campanii de presă împotriva prozatorului G. Galaction — d. Lovinescu intră în categoria acelora cari au contribuit în cursul războiului european la așa zisa literatură federa­listă. De la criticele impresioniste din „Paşi pe Nisip“ cari aveau cel puţin valoarea notei personale, — cea ştiinţifică rămâind în seama criticilor autorizaţi, — la ul­timele volume de „Critice" va observa ori­cine o scădere. D. Lovinescu prea s’a consacrat zia­risticei propriu zise făcând literatură co­tidiană care rămâne ca atare, chiar când e scoasă din coloanele gazetelor. Şi a­­ceasta se datoreşte nu faptului ca d-sa şi-a publicat criticele prin ziare, ci tonului polemic, adesea părtinitor, cu care şi-a susţinut părerile exprimate. De alt­fel trecerea d-sale de pe te­renul literar în cel gazetăresc este măr­turisită în prefaţa volumului nou în care ne spune următoarele : „Trăim în timpuri neasemuit de rare... Părăsind seninătăţile artei, literatura noa­stră ar fi trebuit să joace şi un rol naţio­nal. In clipa unică prin care trecem, scrii­torii ar fi trebuit să aibă un cuvânt ho­tărâtor în destinele neamului. Războiul n’a fost încă până’acuma de cât o mare piatră de încercare a caracterelor... Părăsind literatura n’am socotit de prisos de a interprinde deci și o revi­zuire morală“ etc. Cum vedem d. Lovinescu declară că a părăsit câmpul literaturei. Viitorul ne va arăta dacă această trecere a fost de folos gazetăriei. Araid. INFORMATIUNI . Un „bărbat politic“ de la „Unirea", la sfârşitul unui articol în care se în­tâlnesc toate năzdrăvăniile de pe lume scrie, între altele «despre lipsa unui is­toriograf care să prindă instantanee pen­tru eternitate...» Ne-am fi aşteptat la orice, dar nu puteam crede că inteligenţa inventivă şi energie­ a naţionaliştilor va cere a­­celuia, care se ocupă cu studiarea şi înfăţişarea în scris a faptelor intrate în domeniul istoriei, sa iee ,instantanee pentru eternitate Am făcut această menţiune pentru a se vedea încă o latură a intelectualită­­ţei naţionaliste ieşene purtătoarea de lumină în societatea noastră... O Revizoratul şcolar a luat măsuri pen­tru repararea localului de şcoală din corn. Goruni, O Ministerul de Domeni ai cerut Pre­fecturei de judeţ să se alcătuească o sta­tistică de toţi cultivatorii de vermi de mă­­tasă, urmând a se încuraja industria ma­­tasei. O La şcoala superioară de comerţ din localitate sunt vacante 4 burse a câte 40 lei lunar. Concursul pentru acordarea acestor bur­se se va ţinea între 8 şi 14 Septembrie. O La şcoala comercială elementară sunt vacante 13 ore de contabilitate. O Comisiunea însărcinată cu recense­­mentul copiilor de şcoală a cerut Revi­­zoratului şcolar să intervină la Prefectu­ra de Poliţie ca sergenţii să dea tot con­cursul pentru îndeplinirea în mod efica­ce a sarcinei lor. D In corn. Belceşti s’a declarat epide­mia de variolă ovină. Dl dr. Obreja, medicul veterinar, a luat toate măsurile de combatere.­­ o In corn. Buzmnea s’a declarat epi­­­­zotie de febră aftoasă. I S’au luat măsuri de combatere. o D na Olga Sturza, preşedinta socie­­tăţei ortodoxe din localitatea a­ donat su­ma de 3000 Iei pentru înfiinţarea unei grădini de copii din Ţicău. „ In judeţul Iaşi s’au mai înfiinţat pe ziua de 1 Octombrie următoarele posturi I în învăţământul primar rural: In corn. Movileni postul I a 80 Iei lu­nar. In corn. Rediu-Armeanu postul I a 80 Iei lunar.­­ La şcoal Normală de fete din loca­litate sunt vacante 18 ore de căsătorie. D Intre 1 şi 12 Septembrie se va ţinea­­ concurs pentru ocuparea locurilor de bursă şi salvă vacante la şcoalele nor­male de băeţi şi fete din localitate. O Sindicatul agricol a fost înştiinţat de a pune în vedere tuturor agriculto­rilor ca pănă în ziua de 4 August să înainteze Comisiei centrale de export ci­fra exactă de cantitatea de cereale pro­dusă în anul acesta şi întinderea terenu­lui cultivat. Cei care nu vor face declaraţiile în absolut exact, vor fi excluşi de la export.

Next