Mişcarea, iulie 1916 (Anul 8, nr. 142-167)
1916-07-24 / nr. 161
ANUL Vin No. 161 ABONAMENTE In ţară pe to an . . 20 lai In străinătate pe a nan. 40 „ Pentru preoţi şi învăţător! raian a® face reducere de 50% REDACŢIA $JSDMiniSTRAŢI 1 IAŞI, PIAŢA UNIREX, Nr. 5, în localul Clubului Naţional-Iitperal. Un număr 6 jpgk * * SmL mi ZIAR NATIHMAC - LIBERAL. COTIDIAN DUMINICĂ 24 IULIE 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia pe pagina II Linia pe pagina Iii Linia pe pagina IV ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comită instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI 1 Im 50 b. 40 b. CONFUZIUNI ŞEFIEI Intre multele confuziuni produse de fuziune este şi confuziunea şefiei. Cine este şeful partidului conservator fuzionat ? Asta este întrebarea pe care toată lumea şi a pus o, pe care desigur şi fuzionaţii şi-au pus-o, din prima zi a fuziunei. O întrebare care îşi avea rostul şi însemnătatea ei—, mai cu seama când era vorba de fuzionarea unor grupări conservatoare, în care problema şefiei a predominat întotdeauna, întunecând orice alte preocupări de ordin mai general. Viaţa partidului conservator a fost conţinu stăpânită de problema şefiei, iar destinele acestui partid au fost pururi compromise sau încurcate de competiţiunile pentru şefie. In caşul special al ultimei fuziuni conservatoare, chestia şefiei avea o importanţă şi mai mare. Fuzionarea unor grupări politice presupune înainte de toate, o unitate de organizaţiune şi o unitate de direcţie. Unitate de organizare nu s’a putut realiza de cât în mod parţial. Fuziunea nu s’a făcut de cât la Bucureşti şi în câteva oraşe. Rămânea de văzut dacă fuziunea putea asigura celor două grupări conservatoare o unitate de directivă. Unitatea de directivă o reprezintă şi o imprimă şeful. Ori, partidul conservator fuzionat nu are un şef proclamat şi recunoscut sau mai exact, are două şefi, cari la rândul lor au fiecare pretenţia de a deţine „şefia partidului conservator“. D Filipescu se consideră ca şef şi este considerat de partizanii săi ca șef ai partidului conservator, iar pe d. Tache lonescu „Adevărul" de aseară îl proclamă pur şi simplu „șeful partidului conservator". Legăturile d-lui Tache lonescu cu „Adevărul" sunt cunoscute. „Adevărul" nu poate provoca d-lui Tache lonescu nici încurcături, nici displăceri. „Adevărul" de aseară publică un interwiev cu d. Tache Ionescu; acest interwiev, date fiind chestiunile delicate ce le atingea, nu este admisibil să nu fi fost revăzut de d. Tache lonescu. In acest interwiev d. Tache lonescu este numit „șeful partidului conservator" — numire pe care d. Tache lonescu a văzut-o şi a acceptat-o. După cum vedem, atât d. Nicu Filipescu, cât şi d. Tache lonescu, se consideră, fiecare în parte, ca şefi ai partidului conservator. Confuziunea şefiei se complică pe fiecare zi şi fără îndoială că din această confuziune, fuziunea nu are nimic de câștigat. Fuziunea rămâne un echivoc mai mult și o simplă etapă în istoria frământărilor din partidul conservator. Atitudinea d-lui Bădărâu In primul moment în care s’a hotarît funiunea conservatoare d-l Bădărâu a salutat-o cu entuziasm pin coloanele „Opiniei“ —făcînd o rezervă moderată într’o singură chestiune: acea externă. Salutul acela entuziast al d-lui Bădărâu ascundea o speranță: aceia că și d-sa va lua parte din noul partid fuzionat. Speranţa aceasta nu s’a realizat. Fuziunea cum am văzut sa făcut fără d-sa şi cu cei mai devotaţi dintre amicii dsale, d-l Bădărau fiind ocolit ca unul care ar fi fost unica şi adevărata piedică a acestui act politic. Nu este acum momentul ca să analizăm cauzele care au determinat pe toţi conservatorii democraţi să abandoneze pe d-l Budărău. Reţinem numai un fapt care poate caracteriza atitudinea politică a patronului „Opiniei“ despre care nimeni nu se mai ocupă astăzi de cât noi, ca ieşeni , recunoaştem...... Imediat ce fuziunea s’a făcut şi la Iaşi, d-l Bădărâu a început să-şi manifeste violenţele împotriva fuzionărilor şi îndeosebi împotriva dlui Take Ianesu, a căruia politică nu ni se va putea spune c'o susţinem... D-l Bădărâu a anunţat „înmormîntarea partidului conservatordemocrat în ziua fuziunei de la Iaşi —şi a pornit de atuncea o campanie specială împotriva şefului său, d-l Take lonescu. Pe chestiunea externă ca şi pe cea internă d-l Take lonescu continuă să fie atacat prin „Opinia“— şi lucrul ar fi explicabil, întrucit d-l Bădărau nu poate să-şi primească altfel eliminarea din partid. Ceea ce este însă caracteristic pentru d-l Bădărau e faptul că d-sa în toate ocaziunile anunţă că a rămas în cele mai bune, raporturi de prietenie cu d. Tache Ionescu, pe care însă îl operează prin coloanele ziarului său în fiece zi. Nu mai departe decât ieri d. Bădărâu atacă pe fostul său şef întrebuinţând fraza d-lui P. P. Carp , pentru ca în acelaş timp să comunice că în curând va veni între fusioniştii ieşeni, ba chiar în fruntea lor... Aceasta este atitudinea politica actuală a d-lui Bădărâu. Intru cât şi fusioniştii ieșeni o cunosc mai bine decât noi, aşteptăm o lămurire din partea lor. SS... „OQCTOgîj“ INTRE DOUI... Deruta politică a d-lui Badărău a început de mult, iar agonia putea fi foarte lungă Fuziunea a grăbit sfirşitul și a determinat decesul politic. Dl Bădărău nu are club, nu are prieteni, nu face parte din partidul conservator fuzionat, după cum nu face parte nici din o altă grupare politică. Despărţit definitiv de d. Tache Ionescu - despre care se spune că e foarte mulţumit că s’a despărţit de d-l Bădărău—fără nici o perspectivă de a se putea apropia de gruparea d-lui Marghiloman—d. Bădărău ar fi ramas un om despre care să nu se mai poată spune nici rău, nici bine, dacă nu ar fi.... „Opinia". «Opinia» întreţine... amintirea unei existenţe politice, fără a putea reînvia, desigur, acea existenţă. Sunt mulţi oameni politici cari se scot sau sunt scoşi din circulaţia vieţei politice. Dl Bădărău s’a scos şi a fost scos. Părăsit de toţi prietenii, d-l Bădărău putea rămîne singur—absolut singur. Dar dl Bădărău a ţinut sau a acceptat să nu rămâe singur. Doui oameni l-au urmat, i-au ramas credincioşi, îl secondează şi îi apără politica externă şi internă : D-rul Blumenfeld şi D-rul Avram Steuerman. Primul face diplomaţie pură şi politică externă înaltă. Al doilea, spirit mai mercantil şi mai.... literar, face politică internă, se ocupă cu chestiile de aprovizionare, la nevoe face literatură, şi se războeşte cu magistratura —în amintirea unui incident neplăcut ce a avut cu un student!—şi pentru a plânge pe „nefericitul" Eichenkatz! Şi ambii „doctori", redactează un ziar despre care, deși se spune că este proprietatea d-lui Bădărău, dar d-l Eugen Herovanu mai spune că trăește din fonduri inavuabile. Dl Bădărău mai bine rămânea singur, —absolut singur. Putea fi mai trist, dar era în orice cas mai demn. Blumenfeld... politică exeternă... Avram Steuerman... literatură, Eichenkatz.... magistratură,—un amestec prea bizar şi prea puţin... estetic, chiar pentru sfârşitul d-lui Bădărău! —■«W® <#*' — SITUAŢIA La sud d® Pripei, rafii după ce au recucerit toată regiunea cuprinsă între SSyr §5 Stoshod, au întins acum ofensiva lor pe tot spaţiul cuprins între Stochod şi Tuna. Aceste trai ape SSyr, Stochod şi Turla curg aproape paralei® şi la distanţe aproape egale, de la sud spre Nord, vărsându-se în Pripei, la sud da Pinak. Pentru cucerirea spaţiului dintre apele Stochod şi Turla (distanţe între ele cam între 40 şi 50 km.) luptă două mari armate ruseşti elenei Brusilov, şi anume : armata a Ill-a de sub comanda generalului Loanschi (vro 230 m cămării) şi armata a Vlll-a de sub conducerea generalului Kaledine (vr’o 300 mii oameni). Ambele aceste armate operează Convergenţ, a 111-a în direcţia nord-vest, şi a VII în sensul sud-vest spre acelaşi ţintă, Kovel. Aceasta cetate est® aşezată pe malul stârg al Tumii, împotriva acestor două baare armate stau două armate al® lui Lipsingen o armată austrogermană sub comanda generalului von Geock (140 mil oamani) şi o past® din armata archiducelui Josaph Ferdinand (260 mii oameni). Daocamdată ruşii abia au trecut Siochodu?, aşa că sunt la vr’o patruzeci da kilometri da Kovel. Mai la sud, în direcţia Lemburg, ruşii sunt la vr’o 12 km. spre sud de Brody ; (la Ponikovicea) dinspre Tarnopol nici o înaintare, iar dinspre Bucsac au ajuns la Valesnîav, în acest® două direcţiuni: Lemberg şi Stanislau, armatele (a nouă) Saharof şi (a şaptea) Sssbadef, având ambele vr’o 330 mii oameni, au în faţa lor pe generalii austriac, Boehka Emoli (169 mii oameni) şi Boihmer (100 mii oameni), iar în Bucovina a noua armată a generalului rus Letzetzkl (240 mii oameni) luptă conta generalului austriac Pflanzer Baltin (140 mii oameni). Aceste din urmă trei armate austriac® sunt puse sub comanda supremă a generalului Von Conrad. apus francezii anunţă succese atât In Picardia cât şi în regiunea Verdun. Pa ţărmul drept al Meusel, infanteria franceză a luat în timpul zilei toata tranşeele dintre Thiaumont şi pânâ la marginile cot© 1320. Satul Fleury, atacat în acelaşi timp pe la nord-vest şi pe la sud-est la fost în întregime ocupat de trupei® franceze, după o strălucită luptă." Numărul prizonierilor trace de 650, cessc® ridică la 1.750 cifra totală a prizonierilor valizi, făcuţi pa ţărmul drept al Menzei de la 13 August. In acelaşi timp, francezii au pornit în regiunea Chanois un viu atac, car® Ie-a dat putința să reia cea mai mare part® a terenului pierdut dă ei alaltăieri. Comunicatul german confirmă in parte aceste success francez®. Cetiţi pag. 11-a ULTIMA ORA TELEFONICI mECOUHI In prima şedinţă a comitetului de lectură al teatrului se va proceda la instituirea unui repertor permanent al teatrului. Se vor alege cele mai valoroase piese clasice şi moderne care vor alcătui un repertor permanent al teatrului. Astfel în noua stagiune se vor juca: „Hero şi Leandru“ cu eminenta noastră artistă dramatică d-na A. Pruteanu în rolul principal. De asemenea se vor juca între altele piese originale, „Baba Hârca“ de M. Millo, „Curcanii“ de Ventura, „Coana Chiriţa“ şi „Boierii şi Ciocoii“ de Alecsandri etc. In cursul acestei stagiuni se vor face două comemorări importante : prima aceea a centenarului lui Shakespeare cu care prilej se vor juca câteva tragedii din repertorul marelui tragedian şi a doua aceea a centenarului celei dintăi piese româneşti jucată la Iaşi „Mirul şi Hloe“ de Oh. Asache. Pastorala lui Asache va fi jucată— după propunerea d-lui T. T. Barada— în tot coloritul primitiv în care a fost jucată acum o sută de ani. * La Breslau a încetat din viață profesorul Neisser, considerat ca cel mai mare dermatolog al Germaniei. * Participă la concursul pentru traducerea lui „Cyrano de Bergerac“ d-nii M. Codreanu, C. Pavelescu, Mircea Rădulescu, Oreste, I. Aslan şi G. Duma. Premiul fixat de direcţiunea teatrelor e de 1500 lei pentru cele patru fragmente indicate şi 10.000 lei pentru întreaga operă. * Varşovia atât de asaltată In răsboiul european, a fost descrisă într’o lucrare dramatică de către scriitoarea poloneză Gabriela Zapolsca. Piesa, în cinci acte, a fost intitulată „Cetatea Varșoviei“. LIRIOR „ Critica“ va spune iară Că Natura n ’am cântat, Că vorbind prea mult de , Oameni“ „Lucruri“ sfinte-am renegat. In îngusta ’mi fantezie Hai Natură să te-admir Dar in loc de poesie Gândul sboară la... chimir. II Muzele, amicii mei Sunt fiinţe ideale, Zine ce răsar in cale Dar nu au cu ele—lei... Albes, pârât, virginale, După cât înțelesei, Insă n ’au nici un temei Fiindcă n ’au de loc—parale.. PĂRERI ŞI FAPTE O evoluţie publicistică D. Eugen Lovinescu care a debutat în literatura noastră cu o serie de impresii critice, evoluând în urmă prin nuvelă, roman şi teatru, la simpla gazetărie de toate zilele, a scos un al patrulea volum de „Critice“. In această parte a cercetărilor d-sale, d. Lovinescu se consacră aşa ziselor „revizuiri“ pe cari le-a împărţit în două feluri: în revizuiri literare şi în revizuiri morale. In cele dintâi d. Lovinescu revizuieşte criticele d-lui Gherea, şi operele scrise de d. Zamfirescu, G. Galaction, C. Negruzzi şi Carmen Sylva, la cari a mai anexat poezia populară, literatura Ardealului, şi psihologia femenină în teatru. Cu revizuirile morale, cari aparţin mai mult lîteraturei c o ti d i a n e în jurul războiului — cum e de pildă articolul consacrat unei îndîrjite campanii de presă împotriva prozatorului G. Galaction — d. Lovinescu intră în categoria acelora cari au contribuit în cursul războiului european la așa zisa literatură federalistă. De la criticele impresioniste din „Paşi pe Nisip“ cari aveau cel puţin valoarea notei personale, — cea ştiinţifică rămâind în seama criticilor autorizaţi, — la ultimele volume de „Critice" va observa oricine o scădere. D. Lovinescu prea s’a consacrat ziaristicei propriu zise făcând literatură cotidiană care rămâne ca atare, chiar când e scoasă din coloanele gazetelor. Şi aceasta se datoreşte nu faptului ca d-sa şi-a publicat criticele prin ziare, ci tonului polemic, adesea părtinitor, cu care şi-a susţinut părerile exprimate. De altfel trecerea d-sale de pe terenul literar în cel gazetăresc este mărturisită în prefaţa volumului nou în care ne spune următoarele : „Trăim în timpuri neasemuit de rare... Părăsind seninătăţile artei, literatura noastră ar fi trebuit să joace şi un rol naţional. In clipa unică prin care trecem, scriitorii ar fi trebuit să aibă un cuvânt hotărâtor în destinele neamului. Războiul n’a fost încă până’acuma de cât o mare piatră de încercare a caracterelor... Părăsind literatura n’am socotit de prisos de a interprinde deci și o revizuire morală“ etc. Cum vedem d. Lovinescu declară că a părăsit câmpul literaturei. Viitorul ne va arăta dacă această trecere a fost de folos gazetăriei. Araid. INFORMATIUNI . Un „bărbat politic“ de la „Unirea", la sfârşitul unui articol în care se întâlnesc toate năzdrăvăniile de pe lume scrie, între altele «despre lipsa unui istoriograf care să prindă instantanee pentru eternitate...» Ne-am fi aşteptat la orice, dar nu puteam crede că inteligenţa inventivă şi energie a naţionaliştilor va cere aceluia, care se ocupă cu studiarea şi înfăţişarea în scris a faptelor intrate în domeniul istoriei, sa iee ,instantanee pentru eternitate Am făcut această menţiune pentru a se vedea încă o latură a intelectualităţei naţionaliste ieşene purtătoarea de lumină în societatea noastră... O Revizoratul şcolar a luat măsuri pentru repararea localului de şcoală din corn. Goruni, O Ministerul de Domeni ai cerut Prefecturei de judeţ să se alcătuească o statistică de toţi cultivatorii de vermi de mătasă, urmând a se încuraja industria matasei. O La şcoala superioară de comerţ din localitate sunt vacante 4 burse a câte 40 lei lunar. Concursul pentru acordarea acestor burse se va ţinea între 8 şi 14 Septembrie. O La şcoala comercială elementară sunt vacante 13 ore de contabilitate. O Comisiunea însărcinată cu recensementul copiilor de şcoală a cerut Revizoratului şcolar să intervină la Prefectura de Poliţie ca sergenţii să dea tot concursul pentru îndeplinirea în mod eficace a sarcinei lor. D In corn. Belceşti s’a declarat epidemia de variolă ovină. Dl dr. Obreja, medicul veterinar, a luat toate măsurile de combatere. o In corn. Buzmnea s’a declarat epizotie de febră aftoasă. I S’au luat măsuri de combatere. o D na Olga Sturza, preşedinta societăţei ortodoxe din localitatea a donat suma de 3000 Iei pentru înfiinţarea unei grădini de copii din Ţicău. „ In judeţul Iaşi s’au mai înfiinţat pe ziua de 1 Octombrie următoarele posturi I în învăţământul primar rural: In corn. Movileni postul I a 80 Iei lunar. In corn. Rediu-Armeanu postul I a 80 Iei lunar. La şcoal Normală de fete din localitate sunt vacante 18 ore de căsătorie. D Intre 1 şi 12 Septembrie se va ţinea concurs pentru ocuparea locurilor de bursă şi salvă vacante la şcoalele normale de băeţi şi fete din localitate. O Sindicatul agricol a fost înştiinţat de a pune în vedere tuturor agricultorilor ca pănă în ziua de 4 August să înainteze Comisiei centrale de export cifra exactă de cantitatea de cereale produsă în anul acesta şi întinderea terenului cultivat. Cei care nu vor face declaraţiile în absolut exact, vor fi excluşi de la export.