Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)
1916-10-15 / nr. 234
ANUL VIH No. 234 ABONAMENTE ia tara p© ars sas . . 20 ha In străinătate pa an en. 43 „ Pefibca preoți $1 învățători rurali ga fa«e raduesra d® §0°/, REDACpA si ADMimSTRnilHASSI, FIATA UNIRII, No. a. "«is leoalul-síakul«! NaţlonaMibaral. Un număr § BBM * 1 2 3 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, COTI Of SÂMBĂTĂ 15 Octombrie 1916 TELEFON II. 121 AMUNCIURI COMERCIALE Lînîa pa pagina II . . . îeu Linia ps pagina III . . S0 b. Linia pa pagina IV . . 43 h. ZIAR COTIDIAN sare direcţiunea unui comit instituit de clubul naţional-libera DE PE FRONTURILE NOASTRE Ultimii® zile au adus oarecare Oacilaţiuni pe fronturile noastre de luptă. Comunicator de etn ne a adus ştirea îmbucurătoare că pe frontiera Moldovei inamicul a fost aruncat dincolo de graniţă, pe mai ocupând decât două mici porţiuni. Pe frontul de sud, iaaraicul a ocupat o porţiune de terem caresu-i sporeşte cu nimic valoarea ofensivei. Ocupându-se de situaţia de pe fronturile româneşti, confratele „LTrsdépendance Roumaine" face următoarele judicioase observaţiuni: „Situaţia în Girpaţi este din toate punctele de vedere satisfăcătoare ; puţin câte puţin noi reluăm ofensiva şi balanţa se apleacă de partea noastră. In ceia ce priveşte frontul de sud, trebuie să ne amintim principiul fundamental, pe care experienţa l’a verificat in cursul acestui lung război: terenul pe care apărătorul e obligat de a’i ceda n’are importanţă, dacă forţele sale rămân neatinse. Atâta timp cât armata rămâne întreagă, atâta timp cât moralul nu e scăzut, raţiuni de oportunitate poate să dicteze comandamentului de a strânge trupele, fără ca situaţia militară să se modifice. Chiar pierderea liniei Cerna-Voda- Constanţa, oricât de dureros ar fi acest sacrificiu, din moment ce inamicul nu poate să ne impue voinţa sa, nici de a forţa să ne batem în momentul şi locul ales de dânsul şi îndată ce noi dispunem de ansamblul forţelor noastre, nimic, dar absolut nimic, nu este pierdut, puterea noastră de luptă rămâne întreagă, putem profita de primul moment favorabil pentru a face să piardă, dintr’o singură lovitură, fructele ofensivei sale, plătite cu atâtea sacrificii. Ei important încă de a se aminti că aliaţii noştri ruşi au raţiuni tot atât de puternice ca şi noi de a se menţine în provincia noastră transdiurăreană şi că nimic nu va fi cruţat pentru a dejudeca planul lui Macheasen. Să primim cu calm desfăşurarea operaţiunelor ulterioare în Dobrogia şi să păstrăm toată încrederea noastră în bravele noastre trupe şi şefii lor“. 7) . Militari, funciţionarii avînd însărcinări oficiale şi persoanele evacuate In regiunea interioară a ţarei din zonele de operaţiuni au deasemenea obligaţiunea de a face imediat ce au sosit în localitate : militarii la comandamentul gărei iar ceilalţi comisariatului de poliţie al gărei declaraţiune asupra misiunei sau situaţiei lor pentru ca autorităţile să poată lua imediat măsurile necesare. In aceste, cazuri autoritatea poliţienească în de acord cu autoritatea comunală sau autoritatea militară va lua urgente măsuri spre a li se găsi locuinţe. Preţul locaţiunei, în caz cînd acestea persoane nu vor ajunge la înţelegere cu stăpînii imobilelor, se va fixa după normele de mai sus de Comisiunea prevăzută de legea şi regulamentul rechiziţiunilor. 8) Orice locuitor este obligat sub sancţiunea pedepsei prevăzută de legea şi regulamentul rechiziţiunilor ca la cererea autorităţilor poliţieneşti sau Comunale să pună la dispoziţie imobilul, apartamentul sau camerile disponibile pentru folosinţa persoanelor prevăzute la punctul 7. Acest fel de rechiziţiune nu să socoate făcut decît pe timp de o lună. La necesitate însă se poate reunoi din lună în lună pînă la încetarea cauzelor care a determinat aceste rechiziţiuni. Rechiziţiunile care eventual se vor fi făcut pentru atare persoane şi pentru care nu se va fixa valoarea locativă se vor verifica de autoritatea poliţienească, comunală şi militară şi se va fixa valoarea locativă după normele de mai sus. 9) Cartierarea oamenilor de trupă, persoanelor evacuate şi ofiţerilor înţelegînd prin cartiruire conform legei şi regulamentul rechiziţiunilor cum şi conform tarifului de preţuri, găzduirea cu totul vremelnică a acestor persoane,fără a se lua mobile, apartamente sau camere din folosinţa obişnuită a proprietarului nu se va putea face decît după un prealabil acord între autoritatea poliţienească comunală. ( 10) D-nii ofiţeri şi agenţi de poliţie, agenţii comunali şi delegaţii autorităţii militare sunt însărcinaţi cu supravegherea respectărei acestor dispoziţiuni şi aducerea lor la îndeplinire. STABILIREA IN COMUNA a persoanelor străine de localitate - O IMPORTANTA ordonanţa .Autorităţile civile şi militare au dat următoarea ordonanţă în privinţa stabilirei în Comună a persoanelor străine de localitate: Noi Primarul Comunei Iaşi, Prefectul Poliţiei şi Comandantul Corpului IV de armată ; Avînd în vedere sporul populaţiunei civile şi militare în oraşul Iaşi ; Având în vedere pe de o parte necesitatea ca această populaţie să-şi aibă un adăpost ; iar pe de altă parte având în vedere că multe elemente sunt streine de ţară şi că deci trebue să fie supuse unui riguros control poliţienesc. Considerând apoi că unii proprietari profitînd de această afluenţă au ridicat peste măsură chiriile locuinţelor. Şi ţinând seamă că aglomerarea fără nici un control a populaţiei chiar româneşti din diferite părţi în acest oraş, poate compromite ordinea şi siguranţa publică in localitate. In baza legei speciale autorizând luarea de măsuri excepţionale, In baza legei şi regulamentului controlului străinilor şi stabilimentelor publice, In baza legei şi regulamentului rechiziţiilor, Şi în puterea art. 58 din legea pentru organizarea comunelor urbane , art. 10 din legea poliţiei generale a statului şi cu autorizarea dată de Ministerul de Interne prin ordinile No. 8219 şi No. 8. 309 I 916 , cum şi pe baza înaltului Decret Regal prin care s’a pus în aplicare legea stărei de asediu. ORDONĂM: 1 . Nimeni nu se poate stabili în co- Raună fără autorizaţia scrisă a administraţiei Comunale. 2) . In cele 48 oare de la sosirea în localitate toţi călătorii, străini sau romîni, majori sau minori, vor trebui să se înscrie la biroul populaţiunei de pe lângă Prefectura Poliţiei, de unde li se va elibera biletul de înscriere, pe baza căruia rămîne la facultatea administraţiei Comunale să acorde autorizaţia de stabilire în Comună. 3) Atelierii, hangiii, găzduitorii de profesie, proprietarii de imobile şi în genere orice locuitor este obligat ca cel mult în 48 ore să înştiinţeze biroul populaţiei de orice persoană va fi primit în gazdă. Ei sunt obligaţi ca de îndată ce se va fi împlinit cele 48 ore şi persoana găzduită nu-i va fi prezentat autorizarea de aşezare în comună să înştiinţeze comisariatul respectiv care ii va face acelei persoane formele pentru îndepărtarea din Comună. 4) Autorizaţia de stabilire în comună se poate obţine de la Primărie (serviciul administrativ) prezentându-se biletul de înscriere la biuroul populaţiei cu declaraţia localităţei unde locueşte obicinuit, a mijloacelor de trai, a locuinţei ce voeşte să ocupe în comună şi a condiţiunilor stabilite cu atelierul, găzduitorul, proprietarul imobilului etc. Nimeni nu poate pretinde şi nimeni nu poate oferi chirii mai mari ca cele constatate la 26 Octombrie 1915. Dacă un imobil, apartament sau cameră n’ar fi fost mai înainte închiriat nu se poate conveni la o chirie mai mare ca cea a imobilelor similare, sau mai mare ca venitul după care s’a calculat fondarul.—In valoarea locativă a imobilului nu se cuprinde locaţiunea mobile- lor, pentru care chiriaşii vor conveni a- * parte; locaţiunea mobilelor în nici un caz însă nu poate depăşi jumătatea valoarei locative a imobilului. Această din urmă dispoziţiune relativă l la locaiţa mobilelor nu priveşte pe orefieri şi hangii care au fixate tarife de preţuri aprobate de prefectură. Toate înţelegerile scrise sau verbale, intervenite între atelierii, hangii, găzduitori, proprietari de imobile sau locuitori pentru care autoritatea comunală, poliţienească sau militară va găsi necesar vor fi supuse potrivit art. 36 din legea pentru autorizarea luării de măsuri excepţionale verificărei agenţilor fiscului, parchetului sau judecătorului respectiv. 1 6). Persoanelor străine de localitate care nu se vor fi conformat acestei dispoziţiuni li se vor aplica măsura Inde-părtărei din oraş, iar a celor din localitate li se vor aplica pedeapsa contravenţiunei sau penalitatea prevăzută de legea măsurilor excepționale după cum va fi cazul. Intervenţia noastră şi frontul aliaţilor Unul din scriitorii competenţi străini, care se bucură de o reputaţiune mondială, şi de o autoritate necontestată este Colonelul Feyler. Iată cum presintă el lumei europene tabloul intervenţiunei române în totalul mişcărei militare. „Consecinţa pentru armata germană, a intrării României în război, este o extensiune nouă a frontului pe care de abia acuma cu greu îl umple. Deplasările de trupe germane, în timpul Urnelor Iunie şi Iulie, adică de la începutul ofensivei ruse în Galiţia şi Volhinia, au afectat 23 diviziuni destinate a ţine piept acestei ofensive. Patrusprezece din aceste divizii au venit din frontul situat la nord de Pripet; nouă au fost luate de pe frontul de occident. Şi acuma, îi va trebui altele noui pentru a asigura apărarea poziţiunilor cari aparţineau până acuma armatei austro-ungare. Aceasta e situaţiuniea în care armata germană este intrată odată cu intrarea României în războia. Ea nu va putea face faţă, câtva timp de cât activând istovirea ultimelor disponibilităţi şi făcând apel mai ales, la recruţii clasei 1917. In ceasul când interesul său ar fi de a restrânge fronturile, ea va trebui saşi mărească suprafaţa de pierderi, ceea ce înseamnă a consimţi la precipitarea momentului în care va trebui să mărturisească inaptitudinea de aşi menţine situaţia sa. Trecând, apoi, de la acest rol general al României în războiul actual, colonelul Feyler, învederează și amănuntul că frontul românesc are însemnătatea unbiei ca cel rusesc. „Rolul României pe teren consistă a asigura legătura frontului rusesc al Carpaţilor, fie aripa stingă rusă şi frontul aliaţilor din Balcani, adică armata din Salonic. Această legătură trebue să se efectueze prin Bulgaria, ceea ce presupune scoaterea afară din cauză a armatei regelui Ferdinand de Coburg. Consecinţa va fi despărţirea teatrului turc şi asiatic al războiului şi izolarea lui de puterile centrale". - &^& sa*» Asasinarea lui Stuergk Acum două zile am publicat telegrama care anunţa asasinarea contelui Stuergk, primul ministru austriac. Ştirea este astăzi complect confirmată prin următoarele comentarii pe care presa germană le face asupra acestui asasinat : Presa germană varsă puţina lacrimi pe urma contelui Stuergk. Oficioasa „Gazeta de Francfort“ scrie pe un ton resemnat care dă, de gîndit, că contele Stuergk n’a fost nici de cum un om de stat des- s pre care să se poată zice că mîna lui era indispensabilă la conducerea afacerilor Austriei. E greu să se poată spune că în ■ afară de modul războinic şi de cite-va cercuri aristocratice şi cehe, au fost în Austria partide sau grupuri cari să fi considerat cei cinci ani de guvernămînt ai lui Stuergk ca o bi- nefacere pentru stat. Ca şi predecesorul său, Stuergk n’a fost mîna de fier de care Austria avea nevoe, care ar fi dominat partidele recalcitrante și în care majoritatea reprezentantei nationale să fi avut încredere. In ce privește în deosebi chestiunea cehă, Stuergk a eșuat ca și predecesorul său. PÂIţEIţl ŞI SAŞII... In volumul seu „Suferinţele din Ardeal“ d. profesor Stoica consacră un capitol întitulat „Noi şi Saşii“ în care descrie trista istorie a românilor de peste Carpaţi şi raporturile lor politico-culturale faţă de poporul săsesc, tot atât de duşmănos şi vitreg faţă de fraţii noştri, ca şi ungurii. După ce mai întâi face un istoric concis lămurit şi imparţial al stabilirei saşilor şi al îndrumărei lor de cătră germani, d. profesor V. Stoica înşiră faptele şi isprăvile Saşilor, tot atât de vrăjmaşi românilor ardeleni ca şi poporul hun. Saşii au început să uneltiască şi să exploateze pe ardeleni de cum s’au aşezat, adică de pe la mijlocul veacului al XV-Iea. De prin veacul următor încep legiferările barbare împotriva românilor, cum e următoarea monstruoasă hotărâre din jurul Sibiului: ...„Dacă vre-un valach din Poplaca cojeşti un copac, făcându-l să se usuce, va fi spânzurat de creanga copacului; dacă vinovatul nu poate fi prins, comuna va da alt valach ca să fie spânzurat in locul lui*. La 28 August 1679 se dă la Braşov, prin sfatul oraşului, alcătuit din saşi, următoarea hotărâre : „Dacă în comuna Râşnov moare un valach şi nu are copii, pământurile şi averea lui vor fi moştenite nu de neamuri, ci de cel mai apropiat saş din vecinătate“. Persecuţiile saşilor îndreptate împotriva ardelenilor cresc mai mult după ce, la 1690, se înstăpânesc definitiv Habsburg . Satele româneşti sunt stoarse de bani, ţăranii exploataţi şi chinuiţi In multe locuri saşii dornici de a pune mâna pe pământurile româneşti alungă cu armata pe românii din satele lor. La 1751 izgonesc astfel pe toţi românii din cercul Mocrichului. Bieţii oameni rămân pe drumuri în miezul iernii. Cu treiwjrrformă saşii încep să colonizeze sate întregi locuite de români. Persecuţiunele saşilor cresc mereu şi merg paralel cu cele ale ungurilor astfel că martiriul românilor ardeleni e îndoit. In războiul actual Saşii nutresc speranţa „să facă din Ardeal un fort al germanilor". Visul acesta va rămânea încă vis. Saşii, ca şi ungurii ca şi toate hoardele conduse de „cultura“ teutonă vor fi strivite odată cu militarismul prusac care se svârcoleşte astăzi în ultimele spasme ale agoniei. PENFS MOM.E „Societatea pentru educaţiunea cetăţenească a lansat an inimos apel cătră ostaşi şi cetăţeni, încurajând pe cei dintăi în lupta sfântă ce o poartă cu atâta vitejie împotriva duşmanilor noştri, şi îndemnând pe cei din urmă să dea tot concursul şi tot sprijinul şi să facă toate sacrificiile pentru armată Războiul nostru nu e numai războiul armatei ci al întregului popor românesc, care înzestrând pe cei plecaţi in lupte şi ajutând pe cei rămaşi acasă in luptă de mijloace, dă dovadă de simţimântul solidarităţii şi al conştiinţei naţionale. * Pe urma poetului-erou Căpitan N. Vulovici,al cărui evlavios „Imn de războiu* a fost citat ieri în ziar, a rămas între altele şi un album de cântece vitejeşti cari se află în posesiunea d-lui Alberto Cirillo profesor din Piatra- Neamţ. Admiratorii poetului Vulaviei, cântăreţul vitejiei române, vor lua act de această indicaţiune spre a utiliza intrun volum nou toate poeziile sale postume. Generalul Presan. Densitate vorbim, «Iar nu teSdeauns de ce trebuie. Ştim că bancherul cutare, putred de bogat, a dat seca ţigări şi cinci parate la un spital de rSniţi, dar nu «tim cine ni»a dat,un Ardeal cea mai mato» dică şi sigură înnxintare şi, în ceasul greu, retragerea cea mai liniştită. Să mi se dea voie să fac o indiscreţie. E generalul cu ţinuta sigură şi vorba socotită, generalul de cugetare îndelungă care comandă la Iaşi: generalul Preşan. *Neamul Românesc“ N. Iorga. INFORMATIUNI A Mai mult ca oricînd devin evidente serviciile aduse de biuroul britanic, care a ştiut să reţie in ţară mari cantităţi de grâu. In timpante din urmă, când ministerul de războiu a avut nevoe de grâu, biuroul britanic s a grădit să-i pue la dispoziţie mai mult de 6000 vagoane care au fost vîndute ministerului cu preţul de 3ooo şi vagonul, pe cînd biuroul britanic le cumpărase cu 120o lei. Englezii au făcut astfel şi pe acest teren sacrificii forte apreciabile pentru armata noastră. „ Consiliul general al judeţului Iaşi se întruneşte mâine sub preşedinţia d-lui P. Fîntinaru prefectul judeţului. La ordinea zilei e votarea budgetului pe exerciţiul anului 1916 17. # Pentru „Doina Vitijilor" au mai subscris : D-ra Florica Vasilescu 20 lei, Doara Antoinette Vasilescu 20 lei, JJ-l P. G. Anton cancelarul Episcopiei catolice şi Vicarul parohii 20 lei. f- Astă noapte la comerciantul Solomon Braunstein din str Sf Lazăr No. 38 un individ s’a introdus in casă, furînd mai multe lucruri, precum şi o mare cantitate de luminări. Mulţumită vigilenţei d-lui Tufescu, funcţionar la Prefectura de judeţ, s’a prins urma hoţului, care însă din cauza întunericului a reuşit să se facă dispărut Poliţia a fost înştinţată şi s’a luat măsuri severe pentru prinderea acestor găinari— Cinematograful Iaşilor s’a închis din cauză că d-nii I. Ştefănescu şi I. Constanţiu sunt mobilizaţi.