Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)

1916-10-14 / nr. 233

i ANUL VIII No. 283 pe vm m * . 20 Si silabă pe îîiî»îi . 40 , jsimotl si tavăpteal­î fac« reduces« da 80»n REDm îi El» IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. ft. te Icealul elaSpalau Naţional-LSbe lltr» m«cn»$ip KtaMIŞCAREA ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN A B Esî l&iflj In sfcr©l M E N T e VINERI 14 Octombrie 1916 TELEFON Ho. m ANTINCIURI COMERCIALI Lintes pe pagisn*­0 Unta pe pagina £11 Linte p© pagi.T9« IV 1 \m 50 b. m b. 21 A R COTIDIAN sps sStstataes unul comitet / uOa£/f­ol național-libere stm iff*“* A P­ensen După o lună cu odihnă silită, Makensen a reluat ofensiva m Do­­brogea. Ce urmărește Mak€fls*n' prin noua lui ofereivă ? De sigur, că foldoMreşalu! german nutrește vi­suri frumoase, dar a visa nu e tot Una cu a executa. Akkensen are de luptat cu o armată vitează, pe care mi cu başbuzudii lui Enver­­paşa o va putea răpune. Războiul actual nu mai este răz­boiul manevrelor măreţe, a atacu­rilor fulgerătoare sau a surprize­lor strategice ; astăzi este războiul rezistenţei, războiul perseverenţii, în care teritoriul se dispută p­e cu pas într'un război m care mi­lioane de oameni se extemninează, nu o avansare de câţiva chilom­e­­tri poate decide victoria. Dacă Makeaisen şi-a închipuit că vom părăsi apărarea Carpaţior din cauza ofensivei de la sud, în­seamnă că nu şi cunoaşte nici spi­ritul, nici forţele adversarului. Rezistenţa eroică pe care armata română o opune atacurilor dispe­rate pe care de cincispre­zece zile le dă Falkenhaym pe un front de o vale de chilometri, dovedeşte tot de ajuns valoarea şi hotărârea ar­mat­ei n­oastre. De asemenea aliaţii noştri Ruşi îşi fac întreaga datorie, luptând cu eroismul pe care l-au dovedit în deaj­uns până acum. Ce speră, deci, Makensen prin noua lui oîetssivă ? L® Berlin se simte din nou nevoia unei „deci­­zive* pe care de două ani gemma* nîi o aşteaptă şi nu mai virse, pen­tru a impresiona pe subscrihorii iîeîocrezâtor i la împrumutul naţio­nal­ism pentru a intimida pe vre­un neutru recal­itrant. Acesta poate îi singurul scop al unei ofensive, în care germanii nu au de pierdut de­cât vieţele nenorociţilor de Turci şi Bulgari. Germanii au avut nevoe de o «lovitură»—chiar dacă «lovitura» il’ar dura de cât o zi. Au făcut-o pe spetele Bulgarilor şi a Turcilor. Altfel, ofensiva lui Makensen este lipsită de ori­ce valoare stra­tegica şi de ori­ce însemnătate pentru desfășurarea operațiunilor viitoare. Apel către Români Iubiţi ostaşi şi cetăţeni, înaltul ordin de zi al Iubitului Nos­tru Rege, trebue să fie urt îndemn de reculegere sufletească pentru în­tregul popor Român ! Când duşmanul bate la poarta ţă­rii cu gând sa ne invadeze, se im­pune din partea noastră a tuturora, o îmbărbătare generală. In aceste momente viaţa nu ne mai aparţine nouă, ci Patriei ame­ninţate pentru apărarea căreia cu to­ţii trebue să ne ridicăm ! Niciodată nu s-a simţit nevoie de un patriotism mai cald, de un sacri­ficiu neţărmurit, de o manifestare mai puternică a tuturor virtuţilor cetăţe­neşti dătătoare de energie şi de în­­nălţare sufletească, precum şi de so­lidaritatea întregului popor românesc decât acum! Iubiţi ostaşi, In aceste clipe, în mâinile voastre stă tot prezentul şi viitorul ţării! Dda vitejia voastră depinde zdro­birea duşmanului. Toate generaţiile viitoare vă vor prea slăvi, pe voi şi pe urmaşii voş­tri, iar numele vostru va flutura cu recunoştinţă pe buzele tuturor Ro­mânilor ! La spatele vostru se afla întreg poporul român, se află părinţii, so­ţiile şi copiii voştri, cari vă roagă, vă sprijină şi vă îmbărbătează în victorie! Dacă ţara ar fi lăsata pradă duş­manului, viaţa noastră n’ar mai în­semna nimic, căci avutul vostru va fi prădat, familiile voastre batjoco­rite şi nimicite şi întreg poporul Ro­mân acoperit de ruşine, va geme sub jugul barbarilor. Ostaşi Români, Astăzi, voi aveţi în mână soarta României! Faceţi ca în aceste timpuri su­preme, prin curajul şi bărbăţia voas­tră, Istoria Ţării să vă înscrie prin­tre cei mai mari eroi ai ei, aşa cum vă cere Iubitul Nostru Rege prin In­­naltul Său ordin de zi. Iubiţi Cetăţeni, Când ostaşii noştri luptă vitejeşte pentru apărarea pământului străbun, e datoria voastră a tuturor să vă o­­ţeriţi voinţile şi să vă întăriţi mora­lul şi spiritul de sacrificii; e datoria voastră să faceţi sforţări supreme pentru a fi folositori ţârei la orice ocaziune! Ajutaţi armata, prin toate mijloa­cele, în apărarea ei de înfrângere a duşmanului! Daţi celor rămaşi acasă tot spri­jinul vostru moral şi material, pen­­tru ca bravii luptători să nu mai ducă şi grija familiilor lor! Daţi din prisosul şi chiar din ne­cesarul vostru, din îmbrăcămintea voastră, din banii şi grânele voastre! Puneţi cât mai mult la masa co­mună a sacrificiilor şi solidarităţei naţionale, căci averea noastră nu va preţui nimic în faţa duşmanului ca­re vrea să ne cotropească. Istoria şi viitorul apropiat ne va judeca după sacrificiile ce fiecare din noi a făcut pentru salvarea ţărei. Dumnezeu să ne ajute şi să ne dea biruinţă în lupta noastră comu­nă contra duşmanului cotropitor. In numele Societăţei pentru Educaţia­ cetăţenească, reprezentată :­­ (ss) Konon, Mitropolitul Primat al Ro-­ mîniei ; (ss) Pimen Mitropolitul Moldovei şi­ Sucevei ; (ss) O. N. Bagdat, Primul-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţii­ şi Justiţie ; (ss) Petre Poni, Preşedintele Academiei Române, fost Ministru ;­­ (ss) Dr. O. D. Creangă, Profesor Uni-­­­versitar, fost Secretar General al Mini­sterului de Industrie şi Comerţ. I Francezii au rupt frontul in Verdun —RECUCERIREA FORTURILOR DUAOMONT $1TIAOMONT— O telegramă sosită astăzi dimineaţă die« Capitali anunţă ci Francezii au rupt frontul la Verdun, pătrunzând pe o dis­tanţă de şapte kilometri lărgime şi trei adâncime. înaintarea continuă. Duaomont şi Tiaomont au fost recu­cerite. S-au numărat pinn acum 3500 pri­zonieri. Distribuţia zahărului Pe zidurile oraşului s'a afişat ordo­nanţa administraţiei comunale cu ins­trucţiunile privitoare la chipul cum se va face distribuţia zahărului S’a luat dispoziţia ca întreaga can­titate de zahar de care dispune comuna pentru moment si se disribue de către comercianţi, pe baza bonurilor eliberate de Primărie. Cu chipul acesta nici pu­blicul nu va avea de aşteptat căci va fi imediat satisfăcut de către comer­cianţii din dispărţirea respectivă şi nici primăria nu va fi nevoită să imobili­zeze o sumă de funcţionari la această operaţiune. Până în două zile întreaga populaţie a oraşului va fi aprovizionată cu can­titatea de zahar cuvenită, adică un chi­­logram de persoană pe lună. De­ocamdată distribuţia se va face pentru o singură luni, administraţia comunală ţinând ca întreaga populaţie să fie satisfăcută In marginile posibili­­tăţei De alt­fel chiar şi nevoile industriaşilor vor fi in parte satisfăcute, Primăria luând dispoziţia să li se dea până la maximum 300 kgr. de fie­care. Date fiind condiţiunile excepţionale in care s’a făcut această aprovizionare, trebue să recunoaştem că administraţia comunală a Iaşului a fost şi de astă dată la înălţimea aşteptărilor. Cu ener­gia cu care lucrează de când a început să se simtă lipsa diferitelor alimente, administraţia comunală a ştiut să în­vingă toate dificultăţile şi un singur moment n’a lipsit populaţia oraşului de cele strict necesare Vom avea carne, pâine, lemne şi za­har în cantităţi suficiente şi sub acest raport datorită destoiniciei adminis­traţiei comunale suntem cei mai bine aprovizionaţi dintre toate oraşele din ţară. Şi publicului Insă ii incumbă datoria de a face cât mai mari economii, căci risipa poate provoca iar lipsa. In spe­cial cu zaharul trebuesc făcute cele mai mari economii, căci deşi producţia nouei recolte na fost încă pusă în consumaţie, ea însă după datele statistice alcătuite de ministerul industriei va fi în anul acesta cu mult inferioară celei din anul trecut, aflarea veştilor pe care presei naţionale nu îi este îngăduit să le pubice. Una din cele mai recente destăinuiri ale acestor ziare elveţiene, este situaţia din Grecia. Germania recunoaşte că a perdut par­tida definitiv aci Modul în care este însă anunţată această veste tristă pentru Ger­mani, constitue un adevărat record de ipocrizie şi naivitate în acelaş timp. Comentând ultimile evenimente din Grecia, ziarele elveţiene afiliate interese­lor Germane, recunosc că în urma de­­barcărei trupelor aliate la Atena şi mai ales în urma demascărei definitive a Re­gelui, care avea intenţia să se retragă la Larisa cu o parte din armata rămasă cre­dincioasă, Germania nu mai are nimic de aşteptat decît să se resemneze şi să con­sidere de azi înainte Grecia ca neexis­tentă pentru ea. In adevăr, adaogă ziarele elveţiene, de azi înainte Grecia se poate socoti ca o simplă expresie geografică. Deoarece armata sa parte se află inter­nata în Germania, parte se află pusă în imposibilitate de a se mişca de către ar­mata aliaţilor, iar populaţia continuă să se suspecteze, să se agite să se încă­ere la orice moment, fie că majoritatea este de partea Regelui, fie că este de partea lui Venizelos. Cu un cuvînt, Grecia nu mai poate conta ca un stat real şi adeziunea ei în momentul de faţă către una sau alta din cele două grupe de beligeranţi nu î i mai poate aduce absolut nici un folos. Depărtindu-se în mod definitiv de Ger­mania, Grecia nu-i poate aduce nici o pagubă, după cum de altfel nu poate a­­duce nici un folos nici antantei de care se alipeşte în condiţiuni atât de triste. Acesta este limbajul semnificativ pe care Germania îl ţine prin coloanele zia­relor elveţiene, cu privire la ultimul său eşec în Grecia. Noi, însă, care cunoaştem adevărata situaţie din Grecia, nu ne vom lăsa ade­meniţi de vocea înduioşătoare a sirenelor germane Poporul german poate crede despre Grecia tot ce va voi sau mai bine zis tot ceace oficialitatea îi va da voe să creadă. Noi, însă, ştim mai bine ce se petrece actualmente în Grecia şi tot aşa de bine ştim că succesul lui Venizelos, contrar afirmaţiunilor germane, va fi foarte dăunător intereselor germane şi foarte de folos antantei cu care simpatizează astăzi aproape majoritatea poporului grec. Ceeace însă va rămâne în Grecia cu adevărat o ficţiune, vor fi conducătorii ei de azi cari nu s’au putut ridica la înăl­­j­­imea marilor evenimente şi care mîine­­ vor plăti cu moneda amorului lor propriu nechibzuinţa sau încăpăţinarea de a se fi lăsat să fie cumpăraţi sau ademeniţi de banii şi de glasul criminalilor care­­ îndemnau să-şi sacrifice proprii lor compatrioţi. Situaţia din tirada In ultimul timp, adevărata situaţie mi­litară şi politică din Germania nu se mai judecă decît după anume ziare elveţiene, ale cărora legătură cu guvernul de la Ber­lin, sunt cunoscute şi prin coloanele că­rora, Germania respiră ori de câte ori voeşte să’şi prepare marele public pentru PENTRU OSTAŞI. Cele mai bune daruri ce se pot face astăzi bravilor noştri ostaşi sunt coltu­­rii şi mănuşile de lână, flanele şi im­­brăcăminte groasă. In Carpaţii pe cari ii apără cu atâta eroism d e iarnă şi vitejii noştri trebuesc apăraţi împotriva frigului. INFORM în es­ti Kairos do mâlw® vom publica în fmtrtsgime erea@3»awna dat! do Primarul ©raswgMfi, Pr®­­factura susa PoSifie si Coman. «Jamarcful garnizoanai în pri­vința stsblBSrol în a p®rsoan@S©r strains da locali­­tat®. Prin acaastă ordonanță sa pr@v®d® că nici © persoana streină de iocailtat©, de origi­nă română sau străină, nu poate» sta mai mult de 3 sil® în oraş fără a s® fi înscris la bluroîsl popuSafi©!, care funcţionează la Prefectura poliţiei şi fără să fi obţinut autorizaţiunea de a­­şezare în oraş de la autoritatea comunală. Nimeni nu poate pretinde şi nimeni nu poate oferi emilii mai mari de­cât cal© constate la 26 ©«tomisria 1615. Pentru imobila Sa car© n’ar fi fost mai înainta închiriat®, chi­ria sas va fixa după venitul cu care imobilul a fost înscris la impozitul f­un­ciar. 8. privi­­sta fachiri­erei cămă­rilor mobilate ordonanțe pre­vede că chiria pentru mo­bile nu va putea depăși Jumâiăta­ valoarea locative a imobilului. -H- M S. Ţarul Rusiei a însărcinat pe d. colonel Tanaawi, reprezentantul armatei ruse pe lâng generalisimul armatei române, de a remite Al. Sate Reginei Maria precum şi AA L­. RR. Principesele IUsabeta şi Mânoara, in­semnele Crucei Sf. Gheorghe pentru bravura de care M S. Regina şi Prin­cipesele regale au dat dovadă, conti­nuând să îngrijească pe răniţii de la spitalul Palatului regal (intre care se găsesc şi ruşi şi sârbi), în timpul bom­bardată Bucureştiului de către aero­plane vrăjmaşe. Poporul român va fi mândru de a­­ceastă distincţiune, aşa de bine meritată, acordată eroicei şi iubitei Suverane şi fiicelor Sale.­­ Direcţiunea generală a C. F. R. a afişat în trenuri şi în staţiuni un nou apel către public sfătuindu’l să nu mai discute chestiuni militare căci, în caz de insubordonare, vor fi daţi pe mâna autoritâţilor.­­rr Ministerul industriei şi comerţului, faţă de numeroasele cereri de zahăr ce i s’au adresat, anunţă că până la pu­nerea in consumaţie a nouei producţiuni, nu poate satisface nici una din aceste cereri.­­ Bonurile noi pentru zahar se dis­tribuie populaţiunei prin poşta care e făcută de cercetaşi. Operaţiunea de distribuire se va ter­mina în două trei zile, astfel că pu­blicul trebue să aştepte bonurile care se vor primi acasă, fiind vorba de a se distribui 20.000 bonuri. Pentru acei cari n’au avut bonuri nici­odată sau cari au de declarat vreo modificare la bonuri, vor funcţiona la Primăriei 5 birouri pentru fiecare despărţire cite unul care potrivit dis­poziţiilor ordonanţei vor emite bonuri noui sau vor face modificările ce se vor dovedi că întemeiate. -rr Ministerul de Justiţie a luat dispo­ziţia ca onorariile sechestrilor numţi a­­supra averilor supuşilor streini să fie fixa­te de primul preşedinte al Tribunalului, după ce sechestrii vor arăta operaţiunile ce au făcut în administrarea averilor ce li s’au încredinţat.­­rr Direcţiunea căilor ferate a comuni­cat tuturor staţiunilor din ţară că, referi­tor la plata ramburselor, se vor achita numai acelea ale căror transporturi au fost predate consumului intern, adică prefecturilor de judeţe, comunelor urbane, morilor şi băncilor populare. •fr Biroul aprovizionărilor cu porumb de la Casa băncilor populare a întocmit o nouă repartiţie de porumb pe care-l va distribui sătenilor din localităţile lipsite de hrană. In acest scop, a mijlocit la marele stat­uia lor, şi la căile ferate să­­ pună la dis­poziţie vagoanele necesare. ■-*- Cu începere de eri au început să fie distribuite de către cercetaşi bonurile de zahar. -f- Locuitorii comunelor Voinești şi Cucuteni au colectat suma de 200 Iei, pe care au înaintat-o Prefectura de judeţ­e pentru Crucea Roşie.

Next