Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)
1916-10-26 / nr. 243
»1 A H ♦ ANUL VIII No. 243 ABONAMENTE bi fW5 «nn .m « . 30 iei Snstrogtataia ff« »ara . 4tt „ frontra taneoțî sâ tanâțâtori raroll sat tacă» n»da«;«rft no 5 0/9 Rm&Cim șl HDMîMîSTRHTIII IAȘI, PIAŢA OTIRM, 3b. 1~ ?b îpenlul elubuhu NațJonftl-Ub#»&i. Un num&r 5 BAW.MIȘCARE m mm mm mmm mm mMmm BE RAL. CO MERCURI 26 Octombrie 1916 TELEION Mo. m AFUNCIURI COMERCIALE Lfeta* g.a ^agMă* ii . 1. te Urda ®fc pagina IU , . S0 b. Utus p® pmirţ® IV . 48 b. 21 At COT ΣH Aii subfU'«c|iuR«a «aiul «onilttst ZIAR N ATI C3N AL «■» f 1 tît S5 & A 1 P fi "1 i dMmr.m i &a miaui w*p.o;**i-hb«i-j 1 Ippinâr 2§ BANI UNIVERSITĂȚII I A $ I Bondali Baninil» Unitatea de interese a adus unitatea de acţiune. Aliaţii formează astăzi un bloc solid şi ca închegare politică şi ca organizaţie militară. Nici o defecţiune nu este posibilă, nici o surprindere şi nici o lovitură nu poate sdruncina sau slăbi soliditatea acestui bloc compact şi admirabil organizat. Acest bloc va doborî tendinţele imperialiste ale Germanilor, pentru că acest bloc formează o forţă căreia nimic nu mai poate rezista. Germanii comptau pe lovituri fulgerătoare şi decizive. Nu le-au reuşit. Au comptat apoi pe lipsa de unitate în conducerea operaţiunilor Aliaţilor, dar şi această speranţă ie-a fost zădărnicită. Au comptat pe posibilitatea unei păci separate, dar aceiaşi dezamăgire au întimpinat o şi în această direcţie. Au comptat pe scurtarea războiului, prin iuţeala loviturilor, dar s’au convins că războiul va dura atât cât vor voi Aliaţii şi că prelungirea războiului înseamnă sporirea continuă a forţelor aliate. Germanii nu au suferit decât dezamăgiri şi derute în toate speranţele ce aveau şi în toate planurile ce urziau. Astăzi şi-au concentrat toate forţele şi toate speranţele pe frontul românesc, dar şi aici dezamăgirea i-a urmărit. Cercul de foc se strânge mereu în jurul lor. In câteva zile pierd fructele unor ani de jertfe muncă. O singură speranţă ce rămâne : să reziste, dar,cât vor putea rezista ? Rezistenţa are o limită, mai cu seamă când această rezistenţă le macină ultimii resurse, pe când Aliaţa în fiecare zi îşi sporesc forţele şi resursele. FRONTUL ROMANESC — C© spun© un celebru critic militar rus. In No. 281 al marelui ziar rusesc ,,Kievscaia Miseu celebrul critic militar Dimitriev în articolul „De la diversiuni spre o lovitură directă", analizează ultimele două luni ale războiului, legate etrins cu acţiunea şi perspectivele României. El constată că Galiţia, România, Macedonia, Albania şi graniţa austro-italiană sa transformă într’un întreg strategic, frontul românesc dând îndemnat decisiv pentru această transformare. Problemele ivite aci sunt cele mai complicate din tot cursul războiului, deci şi aprecierea adevăratei situaţii e foarte grea. Ox este absolut evident că printre problemele parţiale, care se pun şi se rezolvă pe toată întinderea Galiţia-Itcalia şi care arată alternativele succese, când ale aliaţilor când ale duşmanului comun, dându-se ca rezultat echilibrul forţelor opuse, printre toate aceste probleme există una principală astăzi. Soarta războiului întreg e strâns legată de soarta armelor de pe frontul românesc. Toţi aliaţii nu au astăzi, precum şi nu au avut de două luni decât un singur scop: să nu permită duşmanului să spargă în lanţul de sud al aliaţilor, inelul românesc. Aceasta trebue să ţinem tv inta na Infovziciî'i m rî cz onn^conia din Galiţia, Macedonia, Italia. Toată Europa coaliţionatâ contra blocului central poate privi şi valora evenimentele galiţiene, macedonene şi italiene nu prin avantajele lor locale sau generale ci numai şi numai privitor la influenţa lor asupra teatrului de război din România, care se prezintă ca un teatru absolut principal. Orice lovitură executată în aceste două luni in Galiţia, Macedonia şi Italia a avut ca scop fixarea forţelor inamice în gruparea lor anterioară şi împiedicarea lor de a fi aruncat spre zona actuală — România. Trupele ruseşti din Galiţia şi Bucovina tot mai mult se atârnă deasupra Ungariei şi Transilvaniei, acoperind astfel România dinspre nord şi nord-est. Un rol similar l-ar juca şi trupele lui Sarrail, dar acestea sunt împiedecate de situaţia politică din Grecia precum şi de condiţiile grele datorite comunicaţiilor foarte anevoioase printr’un singur port Salonic. Ultimele succese neîndoioase ale italienilor ameninţă Triestul şi fac parte din programul de război specific italian. Influenţa lor asupra conjuncturei din România a fi incomparabil mai mare dacă ele s’ar desfăşura pe altă cale şi anume spre Viena, ameninţând direcţia cea mai vitală a Austro-Ungariei. Operaţiile italiene din Albania nu apar ca însemnate deoarece interiorul acestei ţări primitive şi muntoase, care e aproape de netrecut desparte aci forţele lui Sarail de detaşamentele duşmane prin 150 km, de piedici mari naturale. Cu totul altfel stau lucrurile pe frontul bucovine galiţian. Aci diversiunea are un caracter pronunţat de intensitate. Din cauza acestei diversiuni austro-germanii n’au reuşit să fixeze locului armatele româneşti în Transilvania de Est şi le-au scăpat să se retragă fără pierderi grave după bariera puternică a munţilor Moldovei şi Munteniei. Noi nu cunoaştem cu ce preţ şi-au cumpărat germanii această posibilitate de a-şi „restabili campania din România" la care ei au renunţat din primele momente după 14 August. Dar preţul a fost în tot cazul foarte scump, ceea ce se va evidenţia în fazele apropiate ale războiului. Astăzi nu putem decât să constatăm insuficienţa diversiunilor întreprinse în lanţul Galiţia-Macedonia- Italia cu scopul de a împiedeca pe nemţi să lovească în frontul românesc, să spargă inelul acesta scump. Lovitura încă se desfăşoară, şi se desfăşoară nu aşa cum o aşteptau germanii. Nu prin diversiuni de pe celelalte fronturi s’a cooperat la oprirea inamicului în Carpaţi ci prin puterea, rezistenţei uimitoare a însăşi ţărişoarei carpatino-dunărene. Pentru ca această lovitură să prăbuşească definitiv metodul „de diversiuni" b'ohna irmariimi- oi ni \ro -fi wB— -----■ jy ------ Y* v~ T *'’• s----sit. Lovitura germană pe acest teatru principal al războiului va primi o contralovitură directă peste fruntea atacatorului. Cum, când și unde — nu mai avem mult de așteptat. ----------——--------------- Sueessele a3Sa$3i©r Vestita ce ne vin de pe frontul francez sunt din ca în ce snslîrare usură- Ssaie $'i ne întăresc convingerea că presiunea aSiafiro? pa cdalelle fronturi, va grăbi înfrângerea câeSinifivă|«, asasSro-germaniilor. idrVdevir, după se germanii au pierdut forturi!«» Sosifflaietnona $9 Thiaasibobî, SQlogranseSa its-au adus milioasă witasale trupe francele eu recucerit și ffortul Acest fapt important comprecîeazS măreţia successful francos dele Verdun, căci asfâsi linia forturilor exterioare d«la est de Verdun este în întregime în mSnele frencesitor, cam în cel puţin de o săptămână, au zădărnicit toată opera realizată de germani în curs de opt luni, cu jertfe imense de oameni şi material. După rezistenţa eroică şi fără precedent în onaieie risboasior pe care francezii au ©pass’© puhoiului teuton timp de opt luni, succesul de astăzi se poate compara cu cel de la Marna, francezii au raspas definitiv stăpâni pe situaţie la Verdun, căci de o nouă ofensivă germană nici nu mai poate fi vorba, întrucât forțele lor disponibile, au fost aproape complect distruse de ploaia de foc a trupelor franceze. Germanii au crezut că la Verdun vor istovi forțele Frastisî, dar soarta a voit dimpotrivă ca din această formidabilă luptă și Iasiul sdrobiți. Succesul francez este succesul nostru, căci în situația de astăzi a risbo- iului efectul fiecărei lovitus’i de tun dată «te pe colinele dala Verdun se r!‘peruio»săpânii In creștere Carpe- Iilor. Marea victorie a Italienilor de pe Carso si violenta presiune a armatelor ruseștii pe frontul apusean, vor contribui Kara îndoială la grabnica lichidare a luptelor din Carpați și a celor de pe dunăre. —-----*-----—*—•— — Din corespondenţa răniţilor Un rănit scria: „Din ziua de 6 sânt rănit ş’acum mă găsesc la Spitalul Sf. Spiridon. Nu sânt atât de grav, doar că m'a sluţit mai mult ă* cât eram. Trei gloanţe mi-au rupt falca stângă şi după ureche“. * Un altul scrie : „Caz fatal a fost cu mine, căci m’a dat gata. Sper însă că voi scăpa sănătos, dacă nu se vor complica lucrurile. De abia eri mi-a extras glontele din cap şi mi se pare că mai este o sfărâmatură de altceva. Nu s-au putut scoate amândouă din cauza osului, care este sfărâmat şi atinge peliţa ce înveleşte creerul mic. Şi mi se pare că şi urechea dreaptă mi-a scos o din serviciu. Stau toată ziua şi mă gândesc la oamenii pe care i-am lăsat. Şi eu am ucis pe alţii dar şi ei m’au ucis. Ci SS POATE ÎMVATA LA IAŞI — §tâlâ IRONEE - de N. IORGA Atâta lume din Bucureşti şi alta centre de dincoace de Milcov se află, de mai multă sau mai puţină vreme, la Iaşi, la Bârlad, la Huşi,— dar mai ales în Capitala vechii Moldove. Atâţia dintre ei s’au dus din ordin, pentru îndeplinirea unor funcţiuni necesare administraţiei şi apărărei Ţărei. Alţii fac parte din categoria pe care o foaie bucureşteană o numeşte „visitatori“ şi „pasageri“. Desigur însă că „vizita“ nu va fi prea scurtă şi „pasagiu!“ va fi o adevărată oprire. Nu e nimic mai greu decât să încerci o glumă şi nimic mai uşor, — şi mai prostesc— decât s’o repeţi. Lăsăm altora o meserie cu care sunt deprinşi. Pentru altceva decât pentru încă un ecou al încă unei glume, în aceste timpuri, cari cer mai mult voioşia gata de muncă decât amara «zeflemea» a descurajării batjocoritoare, scriem aceste rânduri. Mulţi din oaspeţii Iaşului nu l-au văzut până acum. Pare curios, dar aşa e. Doar nu toţi sunt advocaţi, având pricini prin toate părţile, deci şi la Iaşi. Doar nu toţi sunt oameni politici, având a se îngriji de candidaturi şi la Iaşi. Şi iată sunt Români, Români culţi şi de oarecare vrâstă, care nu mai văzuseră laşul. Acestora li spunem : vedeţe bine, căci şi aveţi de ce... intăiu vă veţi lovi acolo, la fiecare pas, de ceia ce este şi în Bucureşti, dar ascuns de mariie clădiri nouă sau feştelit pe deasupra cu parada costisitoare a reparaţiilor. Veţi găsi, când vreţi şi când nu vreţi, Tricidul. Şi acest trecut vă va mărturisi Ntspmos n’am putut ptimi acum, dmpra ceiace arim, cu orice preţ, Ir bide să putem. Anume, el vă va spune că nu totdeauna cei puţini şi săraci au a se teme de cei bogaţi şi mulţi, că uneltele nu hotărăsc o luptă, că o înfrângere nu însamnă o abdicare, că orice hotărâre eroică ajunge peste oricâte suferinţi, scopul său. Vă va spune, şi trebuie să-l credeţi, pe vechiul oraş de glorie. Căci mărturii lui sunt, în fiecare colţ, aceste biserici ruinate, aceste morminte acoperite de praf, aceste ziduri pe care creşte iarba. Toate aceste urme sfinte spun câtă întâr rătnică răbdare a luptat etevi ca adiîră*M ^ noi ostâni şi ca să nu invips prin ce iarnă se poate trăi, intre duşmani. Primiţi învăţătura, „visitatorilor" şi „pasagerilor", primiţi-o. Atunci veţi înţelege că nu există clase dominante „din mila lui Dumnezeu“, ci numai prin „voinţa naţională“, care se plăteşte cu muncă şi sacrificiu,—sau, altfel se retrage. Şi, dacă, după asemenea sfaturi, reînnoiţi, înviaţi, vă veţi păstra locurile, să mulţămiţi acestui Iaşi, al cestei Moldove care vă găzdueşte. Să fi mulţămiţi făcând ceia ce n’aţi făcut pănă acum, vâzându-şi lipsurile, înţelegându-şi părăsirea, compătimindu-şi suferinţele şi îndreptându-e. Nu veţi fi plătit prea scump, cât veţi fi folosit de pe urma lor. „Neamul Românesc“ PfIÎIERI ŞI FAPTE In ţara Oltului... Un alt centru românesc de sub dominaţiunea austro-maghiaro-sasă e comitatul Făgăraşului care, cu pitoreasca regiune ce’l înconjură, e denumit Ţara Oltului. Toată perspectiva ce o cuprinde călătorul’ din trenul „vin final“ ce’l duce spre Făgăraş e feerie sviteriană. Şirul Carpaţilor şi văile în cari sunt răsleţite satele formează tablouri care dau ţârei Oltului un farmec rustic de nedescris. Comitatul Făgăraşului e centrul principal al regiunei Oltului, pe care marele cântăreţ al „pătimirii noastre“ Octavian Doga, l-a eternizat în versuri plastice : „La sânul tău vin, în amurguri Sfioase, fetele fecioare, Şi dimineaţa vin neveste Cu şorţul prins în cingătoare Şi vin păstori cu gluga albă Din fluier povestindu’şi dorul — Şi câte cântece şi lacrimi Nu duce valul, călătorul... Drumeţ bătut de gânduri multe Ne Iaşi atât de greu pe noi, Imbrăţişându-ne câmpia Te uiţi adese înapoi. ‘ Aşa domol te poartă firea, Căci duce unda-ţi gânditoare : Durerea unui neam ce-aşteaptă De mult, o dreaptă serbătoare“ înainte de Făgăraş sunt satele Porumbacul de jos şi Arpaşul de jos,şi acesta din urmă centrul electoral al d lui dr. Al. Vaida-Voevod. In urmă trenul „vinţinal“ — poreclit astfel pentru că parcurge foarte încet, făcând 12 kilometri pe oră— se opreşte la Făgăraş. Făgăraşul e un centru de activitate economică de o importanţă deosebită pentru fraţii noştri de peste munţi, in întregul comitat al Făgăraşului, după cea mai nouă statistică, elementul românesc se ridică la 84.291 suflete, faţă lei6.237 ungurii 3.207 saşi. In total nouă miişi câteva sute maghiari tiranizează peste optzeci mii de români! Ţara Oltului îşi are aleşii ei în parlament, pe dnii dr. Vaida-Voevod şi dr. N. Şerban. Făgăraşul este reşedinţa acestuia din urmă, care e foarte iubit şi stimat de alegătorii sei. In apropiere de Făgăraş se află comuna Galaţii, unde a fost pînă acum câţiva ani banda haiducului Budac. Făgăraşul e, cum am zis, un centru economic Aici se află institutul de economie şi credit „Furnica“ de sub conducerea d-lui Matei Jiga, care a alcătui şi un cerc artistic „Progresul“ pentru reprezentaţii teatrale şi conferinţe. Intrucât ramura economică înlesneşte pe cea culturală, importanţa comitatului Făgăraşului, pentru starea progresivă a ardelenilor este evidentă. Fireşte vorbim acum de localităţile din Transilvania populate de români, şi amintim starea lor dinaintea războiului european. Astăzi această situaţia se poate că e schimbată — dar mâine după izbânda armatelor noastre se vor ivi alte zori cari vor lumina și străluci întregul neam românesc. PENEȘ iHF©fiMJI¥iyiII _ v ceantetKl iafwfHiţional din n«wa a iewiibiwaiSwb» Crucsi Roşii din R«mibi« ca lc axpeeSiaS» fSFin nanzâ dlgstora»«Sică, prinsa listă desprE sodiori de război Romîni ffăcufil de «armani. 4- Confederaţiunea Elveţiană cu răspuns la stabilirea legaţiunei români In Berna, a trims ca însărcinat de afaceri in România pe d. Gustave Baissier, din Geneva, iar co, secretar pe D. Lardy, fiul ministrului elveţian din Paris. Aceste numiri au mulţumit complet numeroasa şi simpatica colonie elveţiană din România. Aflăm cu bucurie că o ameliorare a intervenit in starea de sănătate a d-lui general Dragalina, eroul de la Jiu. Ministerul de interne, având în vedere că mare parte din vite au fost rechiziţionate pentru armată, a decis, ca ceea ce va rămâne neîntrebuinţat din islazurile comunale să se arendeze sătenilor şi familiilor celor mobilizaţi pentru culturi de zarzavaturi, in, cânepă şi cereale. Măsura aceasta este de mare folos pentru săteni cari au pământul de cultură. Pe de altă parte măsura va folosi şi comunilor, căci se vor scoate ratele şi impozitele ce trebue a plăti pentru izlazuri, care se ridică la circa 8.200.000 lei anual. „ Ministrul de finanţe a lut dispoziţiunea de a nu se mai achita nici o sumă de bani supuşilor ţărei cu care ne aflăm în războiu. Duminică 23 octombre curent a avut loc la Tărgu-Niamţ căsătoria civilă şi religioasă a d-rei Constanţa Stela Dimitriu, studentă, cu d-nul Petru Constantinescu, licenţiat în litere şi sublocotenent în reg. 56 infanterie. Felicitări tinerilor căsătoriţi. D-na Elisa genaral Greceanu ne roagă să facem următoarea rectificare : Banca Agricoli, Sucursala Iaşi, a donat pentru spitalele de răniţi 500 perechi ciorapi iar nu 500 de lei. Suma de 1000 lei a fost donată de către Societatea de Asigurat Naţională ««'» « / ni ren+t st*r» 1 U«ris t'fPVM'/ fSi V3V vtr gjWJSVi w *r d. Boghos Popovici iar nu de Banca Naţională a României. □ Consiliul Facultâţei de Ştiinţi a decis deschiderea cursurilor Facultaţei pentru ziua pe 1 Noembrie, ~ S’a luat dispoziţia de a se interzice vânzarea în cantităţi mici a apei de colonie, precum şi a oricărei alte băuturi ca bază alcoolică. -jfe In vederea prevenirei unei eventuale epidemii de holeră, autorităţile sanitare au fost înştiinţate că Ministerul de Interne a luat dispoziţia înființării unor comitete regionale sanitare pentru combaterea holerei. Se înfiinţează în toată ţara un număr de opt comitete, în care se vor centraliza toate centrele sanitare judeţene. Unul din aceste comitete va funcţiona in Iaşi, cuprinzând Judeţele Iaşi, Botoşani şi JJoroho. Cu conducerea acestui comitet a fost însărcinat dl prof. Mezincescu, anexându-se şi laboratorul de bacteorologie pe care d-sa îl conduce Conducerea generală a acestor comitete o va avea dl. dr. I. Cantecuzino. Serviciul general de vaccinare a fost încredinţat d-lui dr. Babeş. Fiecare cernitei regional va avea autoritatea necesară pentru a se lua măsurile dictate de împrejurări. „ En după amiază un vagon de tran- Wî» trecând pe str. Nicolinei s’a ciocnit, cu un automobil camion, care a fost întregime sfărâmat. Nu a fost nici un accident de persoane.