Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)
1916-11-01 / nr. 247
A ANUL VIII No/247 UM NUMĂR REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No. 6. In localul Clubului Naţional-Liberal ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN MARŢI 1 Noembrie 1916 mm COTIDIAN Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional Liberal Pentru Eroii laşului Cuvântarea rostită de dl. G. G. Mârsascv, primarul ©■ Iaşului, la parastasul de em.— Prea Sfinţite, Cuvioşi Părinţi Sf'rşiţi sfînta slujbă a Dumitiicei acesteia, ca şi sfânta slujbă a Duminicilor trecute, cinstind In faţa Altarului şi a credincioşilor, în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, numele tinerilor noştri ieşeni, căzuţi în cel mai îngrozitor, dar şi mai sfânt război al neamului şi al lumii civilizate. După Macarie, Stoiceanu şi Stihi, cari au însemnat cei dintâi cu sîngele laşului, în munţi, pe mare şi pe Dunăre, locul primelor lupte , după Gotcu, care, în naosul acestei Biserici, va îneca întotdeauna glasul preotului în lacrimele părintelui îndurerat; după Scarlet, care doarme somnul de veci în plaiurile iubite ale visurilor lui, veniţi astăzi să slăviţi, în faţa Domnului, cele mai tinere vieţi ale laşului, pierdute pentru onoare şi pentru înfăptuirea idealului nostru secular. Octav Tomida şi Eugen Antonescu au o singură biografie şi cea mai strălucită pe care o puteau avea. Tovarăşi de studii, tovarăşi de profesiune, tovarăşi de regiment, tovarăşi de lupte, tovarăşi de moarte, sunt astăzi pentru de-a purure tovarăşi în istorie, în mormântul comun din cetatea munţilor inexpugnabili cari domină orizonturile ce însamnă hotarele României de mâini. Memoria le este eternă. Plîng în ei din adâncul sufietucu toate lacrimele ochitul meu lor mei Plîng 5» în Oclav Tomida, pe prietenul tînăr de care am fost strâns legat sufleteşte; plâng pe copilul unuia din colaboratorii mei de fiecare zi şi de fiecare ceas, în vremurile grele prin care trecem ; plâng ceva rupt din sufletul şi din viaţa mea. Plâng în amândoi pe românii de inimă şi pe ostaşi viteji, pe tinerii victoriei şi pe victimele soartei. Plâng în amândoi pe ieşenii vred- nici, cărora le aduc omagiul ad - miraţiunei şi recunoştinţei oraşului pe care l’au cinstit; plâng ti- nereţea lor plină de speranţe; plîng durerea părinţilor binecuvântaţi, cari au ştiut să-i crească în dragostea Ţării şi a oştirii, plâng du- rerea regimentului ieşan, al cărui drapel l-au menţinut la înălţimea gloriei lui trecute. Plâng pentru toate jertfele Ţării... Plâng cu lacrimile durerii, dar nu cu lacrimile desnădejdei. Istoria vrea ca idealurile neamurilor să se înfăptuească cu preţul acestor jertfe, ca din doliul familiilor să iasă şi mai vii culorile drapelelor raţionale. Să ne reculegem din durerile noastre. Părinţi mângâiaţi-vă în durerea voastră prin cinstea ce copiii-eroi v’a dat-o numelui vostru, prin partea vie ce ia neamul întreg la durerea voastră. Să ne oţelim cu toţii sufletele în cuvintele cu cari mor vitejii... Din valea Jiului răsună ecoul de-a lungul Carpaţilor: „Nu slăbiţi credinţa, izbânda e a noastră", forma unei şezătoare literare organizată sub preşidenţia d-lui Lahovary, minis- trul nostru din Franţa. D-l August Dorchain a ţinut o con■ ferinţă, vorbind despre literatura şi cugetarea românească. D-rele Lucy Bruile şi Valpeux au recitat din opera poetică a d-rei Elena Văcărescu, iar d-na Germaine Le Seine de la „Opera Mare" a cântat imnul românesc. Ziarele franceze discută din nou origina românească a lui Ronsard. Astfel publicistul P. de Nolhae ocupăndu-se de legenda originei lui Ronsard, scrie în ,Figaro“ un studiu prin care susţine că originea acestuia e românească. Aceiaşi afirmaţiune o face şi Jusserand în opera sa „Grands ecrivains” în care susține că poetul francez Ronsard a fost român de origine. Germanii recunosc ÎNFRÂNGEREA Bilanţul celor două luni de război, constitue pentru noi Românii chezăşia cea mai sigură a triumfului final. Austro-Germanii au ţinut să ne dea cele mai mari «onoruri» şi la rândul nostru nu le-am rămas cu nimic datori. Trimiţând în contra noastră trupele cele mai bune ce le aveau de rezervă pentru momentele grele şi în număr covârşitor de mare, austro germanii s’au convins repede că au deaface la Dunărea şi în Carpaţi cu o armată care Ie va da de lucru. Pănă şi presa germană nu mai poate astăzi tăgădui înfrângerea din Carpaţi. Această presă chiar cu autorizaţia cenzurei care mai ales acum este de o excesivă severitate recunoaşte că în luptele din Carpaţi Românii „se luptă cu cel mai mare curaj şi adeveresc valoarea pe care Istoria le-a recunoscut". „Grazer Tageblatt" recunoaşte că avansarea austro-germanilor a suferit o oprire din cauza solidei rezistenţe române. Ziarele toate lasă să se înţeleagă că austro germanii nu se aşteptau la o asemenea împotrivire şi că ea a deconcertat toate planurile lor şi că privesc cu o groază ce nu se poate ascunde, perspectivele unei noui campanii de iarnă. Aşa fiind situaţia, austro-germanii cu toate forţele ce le deplasează de pe celelalte fronturi, nu vor putea decât să-şi oprească dezastrul ce l-au îndurat în Carpaţi. NOTE UN PARASTAS pa-Eri a avut loc la biserica Sf. Spiridon rastasul pantru pomenirea celor doui fii ai taţu lui Oclav Tomida şi Eugen Antonescu. In cadrul plin de lumină şi de evlavie al bisericei, în atmosfera aceea sfântă, îmbălsămată de mirosul de tămâie şi înfiorată de melodiile dulci ale slujbei creştineşti, solemnitatea de em a fost de o tristeţă înălţătoare, de o durere profundă, dar întăritoare de suflete. In vălmăşagul de evenimente la care asistăm, în încordarea fără răgaz sub care se scurg zilele, în zguduirea adâncă ce înlănţuie toate conştiinţele, am trăit eri o clipă de reculegere reconfortantă, o clipă în care am simţit de aproape toată măreţia jertfelor şi toată sfinţenia idealului pentru care cei mai buni fii ai neamului îşi varsă sângele şi îşi închină vieţele. Pomenirea de em a fost vrednică de sufletele ieşenilor căzuţi pe câmpul de onoare. Intr’o formă de o clasică frumuseţi literară şi cu o putere de simţire care a cutremurat toate sufletele, d. G. G. Mârzescu a făcut să tremure cel mai profund simţimânt de admiraţie pentru ieşenii căzuţi pe câmpul de onoare, a ştiut să strecoare cel mai dulce cuvânt de mângâiere şi de mândrie în inimile părinţilor îndureraţi, a schiţat cea mai strălucitoare apoteoză a războiului nostru şi a rostit cel mai puternic cuvânt de îmbărbătare şi de credinţă în izbândă. Nu era numai oratoria omului de talent şi de simţire, ci era izbucnirea cea mai splendidă a unui suflet în care vibrează cea mai sfântă dă-adejde, cea mai nobilă luptă şi cea mai sinceră durere pentru vieţele ce se pierd „pentru onoare şi pentru înfăptuirea idealului nostru secular“. In accente calde şi emoţionante au slăvit şi ceilalţi oratori memoria celor troi tineri eroi. N'a fost ochi în care să nu fi sclipit lumina unei lacrimi, dar n’a fost suflet care să nu fi ieşit înălţat şi întărit de la trista solemnitate de em. N.* La Paris a avut loc o manifestaţie de simpatie la adresa României, sub . PĂRERI ŞI FAPTE in cetatea lui Mihai Viteazul Trecând în revistă oraşele principale ale Ardealului, de unde au pornit atâtea raze strălucite pe întregul orizont românesc, să nu uităm Alba Iulia, oraş istoric, foasta reşedinţă domnească a lui Mihai Viteazul. Situat în lunaa Mureşului, Alba Iulia e denumită şi Belgradul de românii ardeleni; nemţii îi zic Karlsburg, iar ungurii Gyulafehérvár. Cetatea aceasta istorică pentru noi cari am stăpânit Ardealul şi pentru unguri cari au cunoscut vitejia românească din epoca lui Mihai Viteazul este locuită de un număr de peste 8000 locuitori români, şi este presărată de o serie de clădiri principale care dau localităţei acestei istorice un caracter modern. Cronicarul ne descrie astfel faimoasa cetate a marelui Mihai Viteazul. Partea cea mai interesantă a oraşului e cetatea. E o vastă acumulare de zidiri, statui, insignii de război, monumente, cavouri, cu ajutorul cărora se poate reconstitui viaţa viferoară a veacurilor trecute din Ardeal. Sunt în această cetate relicve cari îţi amintesc de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul, încăperi impunătoare cari iţi proorocesc de reşedinţa de altă dată a metropoliei române de Alba Iulia, precum şi chilii scunde cari îţi vorbesc de martirajul lui Horia, Cloşca şi Crişan, eroi cari au fost arestaţi şi judecaţi în această cetate şi traşi apoi sub roată... Tot acolo a fost închis şi vestitul rege al munţilor apuseni, Avram Iancu ! Intrând apoi prin poarta monumentală a lui Carol al VI-lea dat de şirul de morminte poate şi devastate ale voevozilor maghiari, Huniade, Corvin, Bathori, etc. Şi în această cetate, alături de statui şi morminte se adăpostesc astăzi soldaţii pentru a complecta tabloul sinistru de astăzi al cetăţii lui Mihai Viteazul... Românii din Alba Iulia sunt la înălţimea tuturor mişcărilor patriotice. Aceasta s’a putut constata şi acum câţiva ani când dânşii au organizat impunătorul meeting de protestare contra înfiinţărei episcopiei maghiare din Hajdudorog. Ei se pot mândri că au în fruntea lor câteva spirite de elită cari nu s’au dat în lături de la nici o jertfă, pentru a se opune asupririlor ungureşti. Când românul din ţară se întâlneşte la masa albă cu românul din Ardeal — scrie cronicarul, vorbind de ospitalitatea cordială a populaţiunei româneşti din Alba Iulia — nu mai poate fi vorba de dispărţire. Dispar atunci graniţele Carpaţilor, dar şi graniţa Intre zi şi noapte dispare, revederea frăţească e prăznuită îndelung, nesfârşit. Cetatea Alba Iulia este una din cele mai preţioase pietre care formează colierul românesc de peste Carpaţi. PENEȘ CETIT! ULTIMILE ȘTIRI TELEGRAFICE DIN PAGINA ll-a B ‘?z. INFORMATIUNI — D-l Al. Constantinascu, minsterul domeniilor, cu prilejul presantei tm laşi, a visitat cantinele populare, orfelinatul copiilor celor căzuţi în război şi şcoala Reuniunei Femeilor Române. Cu această ocazie D-l ministru Constantinescu a donat suma de 600 lei pentru orfelinatul „Regina Maria", 3000 lei pentru cantinire populare, 2000 pentru cantina evreilor pământeni şi 10000 Reuniunea Femeilor Române pentru cumpărare de material şi lucruri necesare spitalului de răniţi. -ţf O delegaţie a viticultorilor ieşeni compusă din d-nii: X. Eraclide, Th. Jelea, F. Ciorapoiu şi Iancu Gheorghiu, in frunte cu preşedintele lor d. dr. Cosmovici, s’au prezentat dlui Al. Constantinescu, Ministru de Domenii solicitândul ca Statul să cumpere pentru armată şi vinurile din recolta anului acestuia ca şi pe acele vechi, ca vânzarea vinului să fie liberă în toate localurile de detalii care au brevete şi ca vinurile să fie predate şi in vase metri de 100 deceditri. D. Ministru a dat răspuns satisfăcător in toate punctele cerute de viticultori şi anume: In cel mai târziu 15 zile armata va cumpăra toate vinurile atât vechi cât şi noi de la viticultori direct; de asemenea tot in acest interval de timp va fi liberă vânzarea vinului de către detailişti şi in fine In ce priveşte chestia vaselor, viticultorii vor putea preda vinurile şi nu vase mari, însă să nu treacă de 100 decalitri. — Direcţiunea Institutului „Model“ aduce la cunoştinţa elevelor înscrise că la cancelaria Institutului Impas 40 de Sfinţi, s’a afişat listele de cărţi, atât pentru elevele din cursul primar cât şi pentru cele din cursul liceal, care urmează să dea examene la Stat. Cursurile urmând să se înceapă definitiv şi regulat în ziua de Luni 7 Noembrie. Directoare D-na Ella St. Savopol. — Direcţiunea Institutului Ortodox adune la cunoştinţa publică că înccrierile încap in ziua de 27 Octombrie orele 9-12. m. in canalaria Imtituhdui, strada Lascar Catargi No. 25. Cursurile se deschid Luni 14 Noembrie. Prefectura de Poliţie a oraşului Iaşi invită pe toţi străinii care posed documente de călătorie paşapoarte, foi de drum etc. eliberate de legaţiunile sau de Consulatele Italiene, să se prezinte la Brigada de Siguranţă locală (Strada Şcoalei Adamachi) Joi 3 - 16 Noembrie sau în zilele următoare până la 10 - 23 inclusiv, între orele 9—12 dim. pentru verificarea actelor. Cine nu se va prezenta, nu va mai putea capata autorizaţia de a locui în localitate. - Comitetul Societâţeiortodoxe Naţionale Secţia Iaşi, a organizat o grădină de copii pentru adăpostirea copiilor celor mobilizaţi unde li se dă hrană; vin însă la grădina Societăţii cu totul gol, neavănd nici haine nici încălţăminte, în timpul când temperatura devine pe fiecare zi mai aspră fiind expuşi a contracta diferite boli şi ne mai putând să-şi capete hrana zilnică oferită prin milocirea Societăţei de generoşii ei donatori. Comitetul a delegat pe D ra Maria Livescu pentru a colecta de la persoanele caritabile obiecte de îmbrăcăminte şi jucării uzate, pe care ar binevoi să le ofere sărmanilor copilaşi. □ D. I. G. Duca, ministrul instrucţiunei, a luat excelenta măsură de a nu impune anul acesta cărţi noi pentru elevii de clasele primare, care vor putea să se servească de cărţile din anii trecuţi şi să le împrumute de la colegii lor mai înaintaţi. A M. S. Regele a semnat un nou decret de decoraţii de război pentru ofiţerii şi soldaţii, cari s’au luptat vitejeşte. Guvernul a hotărît să acorde o recompensă naţională familiei generalului Dragalina. — Răniţii spitalulului No. 267 (Liceul Internat) aduc vii mulţumiri administraţie ziarului Mişcarea pentru numerile gratuiite ce se trimet zilnic spitalului. # Pentru alimentarea cu combustibil a oraşului Iaşi s’au expediat din Bucureşti pentru Comună o cantitate de 6 vagoane de cocs, care va sosi în localitate peste câteva zile. Cu începere de astăzi s’a redeschis vechiul magazin din str Ştefan cel Mare la firma Fraţii Pollingher, pus sub conducerea şi administrarea sechestrului judiciar numit de Parchetul local.H Toţi membrii Corpului Didactic de toate gradele din oraşul Iaşi sunt cu insistenţă rugaţi a se întruni mâine Marţi în saloanele Cercului Didactic spre a lua cunoştinţă de distribuire pe străzi şi sectoare a acelor ce au binevoit a primi să facă parte din Comitetul de inspecţie sanitară. Sectoarele astfel întocmite urmează a fi trecute în ordonanţa primăriei Iaşi prezenţa tuturor membrilor e absolut necesară. „ A mai căzut în mod un fiu al laşului căpitanul din regimentul din Tecuci. A luat parte în nouă atacuri şi Octombrie a fost lovit mortal în crâncenă din Valea Şoimului glorios încă loan Andrei la 5 lupta -7- Administraţiunea Spitalului Regional al Reg. 13 Ştefan cel Mare aduce mulţumirile sale următoarelor persoane care au binevoit a-i face donaţiuni în ultima săptămână: D-na Elise General Cristescu 50 lei Dl Leizerovici Sami 10 litri cognac, D-na Pavlof, una sticlă bulion. Dl Uhrinowski în numele băncei agricole Sucursala Iaşi, 240 p. ciorapi, D-l Weinstein care au procurat distracţie răniţilor împrumutând de două ori gramafoanele sale.H- D-na şi Dl Constantin Tăutu avocat, au avut nemărginita durere de a pierde dragalaşul lor copilaş Puiu, în vârstă de 5 ani. Înmormântarea rămăşiţilor pământeşti va avea loc mâine Marţi la orele 10 p. m. Transmitem familiei greu încercate expresiunea sincerilor noastre păreri de rău. Dnii elevi plutonieri Lerescu şi C. Ionescu au fost avansaţi la gradul de Sablopoteaene şi menţinuţi în Regimentul 53 Infanterie pentru ziua de 1 Octombrie. # Astăzi s-au reluat şedinţele consiliului general al judeţului Iaşi sub prezidenţia d-lui P. Fântânaru prefectul judeţului. La ordinea zilei e verificarea de conturi şi deschiderea de credite pentru delegaţiile judeţiene. # Corijările la Liceul Naţional vor începe in ziua de 2 Noembrie, în ordinea care se va stabili în conferinţa şcoalei. Corijările vor dura până în ziua de 8 Noembrie, urmând ca din ziua de 9 să se deschidă cursurile. Deşi în ultimul timp se luase dispoziţiuni pentru ca cei 209 de evrei dezertori ruşi reţinuţi în tabăra Şipote să fie eliberaţi trimişi în acest oraş şi ţinuţi în supravegherea siguranţei locale stabilindu-se însă de către Comisiunea de anchetă în urma actelor produse de siguranţă că o parte din ei furnizau ştiri Consulatelor austro-germane locate, asupra trupelor şi localităţilor de unde dezertau. Marele Stat Major a dispus imediata lor trimitere în tabăra Şipote ceia ce s’a şi executat; iar dacă şi în viitor se va constata că se vor deda la asemenea fapte se vor lua alte măsuri severe contra lor. Cu ocaziunea arestărei lor s’a mai găsit încă un număr de 19 dezertori care au fost oploşiţi pe la diferiţi evrei din oraş care au fost daţi judecăţii. e- Examenele particulare încep în ziua de 2 Noembrie în localul Seminarului Pedagogic sub Preşidinţia D lui I. Prassa.H- Cprigerile elevilor Liceului Internat încep la 3 Noembrie s. c. Elevii acestui liceu, cari se găsesc în alte oraşe, pot trece examenul de corigenţa la acele oraşe la şcolile similare. Eleviialtor licee cari s’ar găsi în localitate sunt admişi a trece examenul de corigenţa la acest liceu. După terminarea examenului de corigenţi se vor începe cursurile. In vederea începerei cursurilor toţi d-nii profesori sunt convocaţi în întrunire plenară în cancelaria acestui liceu Marţi 1 Noembrie ora 3 p. m. La această întrunire va lua parte şi d. Secretar General al Ministerului de Instrucţiune. # Direcţiunea generală a C. F. R a adus prin adresa No. 8839 1916 a direcţiunei serviciului lucrărilor noi, mulţumirile sale D-lui inginer şef G. I. Bunescu, şef de divizie, care a donat Casei Familiei Luptătorilor suma de 406 lei 15 bani cuantumul deplasărilor pe timpul de la 1 Iulie—15 August a. c.