Mişcarea, noiembrie 1916 (Anul 8, nr. 247-271)

1916-11-26 / nr. 268

ANUL VIII No. 268 un NUMĂR I laşi REDACţiA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI No 6. In localul Clubului Naţional-Liberal zim national-t­ubihimu. SÂMBĂTĂ 26 Noembrie 1916 LIOTECA ERSITrtŢII A Ş­i UN NUMĂR Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional Liberal JERTFA BUCUREŞTIULUI Puhoiul german care s-a năpustit cu o furie sălbatecă împotriva noas­tră a reuşit să ocupe Bucureştii şi Ploeştii. Este, desigur, o durere pe care fluctuaţiile vremelnice ale luptei au adus-o, dar o durere care va îndoi energia şi elanul cu care suntem ho­tărâţi a purta acest războiu de re­naştere şi de întregire naţională. Ne găsim în faţa unor realităţi se­vere ; avem de susţinut o luptă mare şi anevoiaşă care cere jertfe, hotă­râre şi curaj până la sfârşit. Bărbă­ţia ce se impune nu e un simplu artificiu, cuvântul de îmbărbătare nu e o vorbă goală, după cum jertfele ce facem nu sunt un simplu decor. De aceia crede­­m în bărbăţia neclin­tită a generaţiei noastre, credem în binefacerile durerei ce suferim şi rostim cuvântul de încurajare cu cre­dinţa sfântă în destinele fericite şi în viitorul poporului român. Opera de întregire a unui neam şi de asigurarea existenţei unui stat, este o operă de glorie, dar şi o o­­peră de jertfe şi de durere. Nimic nu se poate crea fără jert­fă, nimic nu se poate închega fără picătura binefăcătoare a sângelui ge­neros şi fără picătura curată a la­crimei în care tremură durerile care creiază şi renasc viaţa unui neam iar nu durerea care deprimă şi dis-­­ truge. Prin luptele mari ce le-am­ dat­­ împotriva celei mai formidabile forţe I militare ce s’a năpustit împotriva noastră şi prin jertfele mari cu care contribuim la triumful cauzei Aliaţi­lor, România se înalţă în rândul a­celor ţări eroice cari şi-au câştigat cel mai glorios titlu de recunoştin­ţă şi de admiraţie în faţa Sumei ci­vilizate. Jertfa cea mare am făcut-o; a­­ceastă jertfă nici nu ne înfioară, nici nu ne slăbeşte. Dimpotrivă : ne în­tăreşte şi ne înalţă, ne oţeteşte su­fletele şi ne îndoieşte energiile. Sufletul poporului român nu va cunoaşte linişte, energia lui nu va cunoaşte răgaz, pănă ce pământul strămoşesc nu va fi curăţit de duş­manul năvălitor şi până ce victoria strălucitoare şi definitivă nu va în­cununa lupta grea ce avem de dus şi jertfele mari ce ni s’au impus de efortul disperat al imperiului ger­man împotriva României. Să avem încredere în oastea, în­­ conducătorii şi Dumnezeul României. D. Ribot despre Romînia Rsplauntanţii presai Romaoua din Paris, au fost primiţi i» către d. Ribot ministrul de finanţa al Franţei. Bătrânul om de stat care este consi­derat astăzi ca cel saai maia financiar al Franţei a primit pe ziariştii româici ca o deosebită bună voinţâ şi evident discuţia angajată s’a învârtit asupra situaţiei noastre is războiul european.­­ Ribot care est« u» seara amic al ţârei noastre a vorbit en eatusiasm d« parti«ipar®a României la lupta uriaşă a civilizaţiei şi umanitarismului, împotriva militarismului prusac. Amintina de sprijinul dat de Aliaţi României, d. Ribot a amintit acordul pe care l-a încheiat Fraţi­ţa şi Anglia pentru cumpărarea grâului românesc la 1918. Astăzi Franţa continuă a fi gata să ajute pe cât posibil România, în toate nevoile ei. Cu privire la sprijinul dat României de celelalte departamente franceze: anum­­­ţi ani, iatendenţă, serviciul­ sanitar, d. Ri­bot, explică stnzând: ia, ceilalţi miniştri furnizează mărfu­rile, dar im uitaţi că în dosul lor se află ministrul de finanţe, aflu su care plătesc, Vorbind de situaţia militară generali, distinsul bărbat de stat francez laudă vitejia şi rezistenţa armatei române şi nu se îndoeşte de o restabilire complectă a situaţiuriei în favoarea noastră. Amicii noştri ruşi—«pune d. Ribot— au sosit şi sosesc în număr mare în Ro­mânia. Momentele critice au şi trecut ai Aliaţii au luat noi şi puternice măsuri spre a ajut« în »rod­ indirect dar eficace România. Părerea d-lui Ribot este că trebue sa se facă totul pentru dominarea Bulgariei spre a se obţine abţine astfel victoria decisivă în Orient. mm uitmle STiBS imENRfflFBCE Dili PMM P&iTEStI Şi FA PTE Obolul „Reuniunei“ Un apel adresat doamnelor de c&tri „Reuni­­unea“ «are ea să se ofere concursul necesar de a se accelera local intreprins de direcţiunea­­ şcoalei, «are asistă îa diferite confecţiuni nece- j sare oştirai noastre. Faptul acesta este înaă o dovadă de însemnă­tatea învăţământului profesional şi de rodnica activitate ce se desfăşură la şcoala „Reuniunei“ l­ătroase de nevoile mementului şi conştiente de ceea­ ce însemnă adevăratul patriotism în împrejurările actuale, conducătoarele societăţii şi a şcoalei „Reuniunea Femeilor Române“ au înţeles din momentul când toată prioritatea a foat deatilată oştirei, să desfăşoare o activitate în folosul ei De la iabnenirea războiului european, din sae­­mentul când oştirea noastre a fost înarmată ca şi păsiaică hotarele ţării,­­Reuniunea a început să lucreze diverse confecţiuni, pentru armată. Bunele şi harnicele eleve ale şcoalei, conduse de conducătoarele Ier, n’au şovăit un singur moment de a nu lucra cu tot zelul pentru o cât mai bună înzestrare a oştirei şi astfel în atelie­rele şcoalei s’au confecţionat numeroase stocuri de rufărie şi fânării care au fost expediate din timp trupelor. Prin apelul de astăzi „Reuniunea“ cheamă pe doamnele din Iaşi să binevoiască a da benevolul lor concurs la confecţionarea noilor rufării, ciorapi şi mănuşi cari trebuiesc expediate cât mai grabnic pe front,avându-se în vedere că iarna a şi sosit. Apelul „Reuniunei“ suntem siguri, nu va ră­­mânea fără ecou. Doamnele noastre vor respunde grabnic, spre a da dovadă de sentimentul ade­văratului patriotism şi spre a contribui la obo­lul „Reuniune!“ a săvârşit atâtea fapte frumoase pentru oştire. PENEŞ gate şi sângeroase lupte—dar a însem­nat această ocupare o victorie în sen­sul hotărâtor al cuvântului? In ceia ce priveşte războiul nostru, este cert că nemţii au concentrat cele mai mari forţe împotrivă-ne. Intrarea noastră în acţiune a atras spre frontul românesc grosul trupelor austro-germa­­ne, cum se pare dau anunţat la multe lupte din alte fronturi, spre a lupta numai împotriva noastră. Aceiaşi nor­mă au avut-o austro-germanii faţă de noi, in privinţa bombardărilor. Nicăeri teutonii n’au bombardat cu atâta furie cum­ au bombardat a noi. Hoardele teutone amnecindu­se In mod criminal asupra populaţiunei civile, — asupra femeilor, copiilor şi bătrânilor— au crezut că ne vor intimida S’au în­şelat Insă amar—căci oştirea noastră a luptat şi luptă vitejeşte pentru apă­rarea patriei. Intr’un cuvint teutonii au întreprins o adevărată expediţie împotrva noastră — sacrificând rezistenţele de pe celelalte fronturi. Acest fapt, departe de a ne îngrozi ne inspiră un şi mai mare avînt, întru­cât duşmanii singuri fac dovada fricei ce o au de viteaza noastră armată. Şi această armată va şti să zdro­bească expediţia nemţilor cari au inva­dat în ţară, cu sacrificiul unor mari pierderi pe celelalte fronturi de luptă, impunimMM ®® Dl. C. Topta ajutor de primar, a f­ă­cut azi dimineaţă o razie, asistând la mai multe băcănii la modul cum se vinde zahă­rul publicului. D-sa a dispus închiderea imediată a câtor­va băcănii a căror patroni au fost surprinşi fătănd abuzuri. In acelaş timp dl. Toma a mai dispus de a se face un control cât se poste de riguros băcăniilor­­ şi vinovaţii vor fi daţi judecăţei conform­­ legilor militare de război.­­ Administraţia Financiară încuno­­şdinţează că plata pensiilor se va face­­­a ca şi până acum numai pe o singură lună contrar scornirilor cari circulau că se va achita pe trei luni.­­rr Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii face cunoscut că publicul are intrarea cu afaceri, numai de la 9 -12 p. m. Se ştie, că aast minister se află In Palatul Universităţii, aripa­ stângă şi intrarea prin­ poarta grădinei. Ministerul de Război a făcut cu­noscut autorităţilor administrative de a pune în vedere tuturor morarilor, a că­ror mori sunt purtate cu petrol, că pen­tru a se evita o eventuală întrerupere a activităţei lor, să-şi transforme insta­laţiile pentru a putea funcţiona şi cu lemne. Ministerul de Interne a luat dispo­ziţia, pentru a se înlătura specula ce se face cu talpa, ca ori­ce cantitate de talpă să fie disfăcută numai întregei corpora­ţiuni, urmând ca aceasta să o disfacă fie­cărui cizmar, după nevoile fie­cărui.­­ Direcţiunea Manufacturii de Tutun a înaintat Ministerului de Finanţe spre aprobare, tabloul de diurnişti cari în in­teresul serviciului au fost propuşi a fi trecuţi în budget.­­ Aseară sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, a avut loc la Pri­mărie întrunirea comitetului regional sa­nitar. Au luat parte d-nii: General Herescu, O. O. Mârzescu, C. K i r i m o g­­­u, O. Climescu, C. Crupenschi, dr. Manica,­tide, S. Halița, P. Bogdan, dr. Fior, dr. Brăescu, Pr. Savin, I. V. Praja etc. Comitetul ocupându-se apoi de alte chestiuni ridică şedinţă la ora 7 seara, Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a adresat următoarea circulară a medicilor de spitale : „Suntem informaţi de către comitetul central sanitar, că unii dintre d-stră ar fi nelămuriţi în privinţa modului de adminis­trare a acelui spital. Cu ordinele numerile 7300 şi 7875 v-am comunicat că renunţăm la cota de 0 55 bani ridicând cota la aceea ce va fi ne­cesar pentru o bună şi suficientă alimen­­taţiune a bolnavilor şi răniţilor, fără a vă fixa nici o sumă. Aflăm acum, că unii din d-stră fac două rânduri de foi de cotă şi prepară două rânduri de feluri de mâncare deosebind pe civi­i de militari. Aceasta constitue o îngreunare din punct de vedere adminis­trativ. Cu aceasta, socotim, că sunteţi perfect lămuriţi asupra modului cum spitalul tre­bue să fie administrat“. Nemuiaior Comunicatul de ani a anunţat­­ocu­parea Bucureştilor. Nemţii singuri vor recunoaşte că sunt departe de o victorie. Ocupaţiunea unui oraş care n'a fost a­­părată din motive strategice­­ nu e suc­­ces de arme şi cu atât mai puţin o vic­torie. Am văzut in decursul războiului ca­zuri identice şi dacă em­ aminti numai­­ chestiunea o supăm Varşoviei, am pas­tra cu succes afimaţiunea noastră. Au ocupat nemţii Varşovia după indelan­ ­­y wiwwagw .Ştiri telegrafic© din străinătate istarsst&re© italienilor pe £©rs©. ROMA.—Ziarele franceze ca şi cele englezeşti relevează importan­ţa înaintărei trupelor italiene pe Carso, înaintare care procedează încet, din cauza naturei terenului şi a anotimpului foarte defavorabil însă cu rezultate definitive. Ziarele socotesc că noua acţiune pe care austro-germanii o pregă­tesc în Trentin, e menită să aibă acelaş rezultat ca ofensiva pusă la cale, în Mai trecut, împotriva po­dişului Celor şeapte Comune, cu toate că duşmanii noştri vor putea îngrămădi de data asta, toate ar­tileriile şi celelalte unelte de luptă, cari nu mai sunt necesare pe cele­lalte fronturi (A. T. 1.). Seryiciyl ciwIS obligator I» ü©rm*$si©„ ROMA,—Din limbajul presei nemţeşti reese că noua lege privitoare la servi­ciul civil obligator,—de la care atât în­­saltul comandament german cât şi gu­vernul berlinez speră că va veni scăpa­rea Imperiului, —nu va putea da rezulta­tele nădăjduite. Ea nu va face decât să se c reas că nemulţumirea norodului pen­tru conducerea războiului şi pentru gre­­utăţ le lăuntrice. La aceasta se adaugă că presa «ficioasă germană s’a ferit până acum d® a lămuri adevăratele motive aie acestei măsuri aşa de grave. Lumea crede că prin ea guvernul urmăreşte cu totul alte scopuri de cât cele militare. In adevăr nu se pricepe cum producţiu­­nea muniţiilor s’ar putea spori în virtu­tea acestei legi, devreme ce munca fe­meilor le a lipsit niciodată ca acum. După „Lepziger Volser Zeitung“ nu pricepe de ce a fost nevoe da o lege specială spre a se mobiliza cei câţi­va oameni valizi cari mai rămân încă în Germania. Zisul ziar se întreabă „Ce pe care nu mai luptăm când însuşi căminul nostru e în primejdie? (A. T. I.) Raporturile Austro-Ungara ROMA. —Contele Tisza a fost primit în audienţă de Regele Karl al IV-lea, spre a fixa dispoziţiile cu caracter constituţio­nalit­iniiicnAncnlki?ri­npntru ranunfurile între Austria şi Ungaria. Parlamentul ungar va fi chemat să justifice aceste dispoziţiuni. (A. T. I.) Neînţelegeri Intra Hinden­­­burg $1 Bethman-Holweg ROMA.—Din Zürich. Informaţii din Iz­vor german interex ştirea publicată de ziarul „Tuinee" privitoare la neînţe­legerile iscata între Hindenburg pi Betiman­-Holweg. Concelarul german ar fi hotSrSt să demisioneze din cau­za greutatei de a îndestula cererile de noi trupe de întărire pe frontul ră­­săritean, cereri cari sunt din ce în ce mai stăruitoare (A. V. I.)

Next