Mişcarea, ianuarie 1917 (Anul 9, nr. 2-23)

1917-01-15 / nr. 11

... .......-*««------——- . ULTIME INFORMAŢII FESTIVALURI în onoarea Naţiunilor Aliate Direcţiunea generală a teatrelor a luat excelenta măsură de a da o serie de festivaluri în onoarea na­ţiunilor aliate. Aceste festivaluri vor începe joia viitoare 19 ianuarie şi vor urma în fie­care joi. Primul festival de la 19 curent va fi dat în onoarea aliaţilor noştri Ruşi. Vor fi teatru, muzică şi dan­suri numai ruseşti. Al douilea festival de Joi 26 Ia­nuarie se va da in onoarea aliaţi­lor noştri Englezi, cu teatru, mu­zică şi dansuri engleze. Vor urma apoi, in fie­care joi, festivalul francez, italian, belgo­­sîrb şi român, cu teatru, muzică şi dansuri din repertorul acestor na­ţiuni. Reprezentaţiile vor începe la ora 3 d. a. şi vor da concursul lor la aceste festivaluri cei mai de seamă artişti ai noştri. Biletele de intrare la aceste re­prezentaţii se găsesc de vânzare de pe acum, la librăria Ilii­seu din strada Cuza-Vodă. • Astă­zi Sâmbătă 14 Ianuarie, orele 3 d. a. are loc la Teatru Naţional un Festival de gală, sub înaltul patronaj al M. S. Regina. Toată lumea bună şi-a oprit locuri la acest festival care se dă cu concursul maestrului George Enescu, al mărei ar­tiste Tina Barbu, al distinsei cântăreţe Elena Locusteanu-Bonciu, al renumitului bariton Jean Athanasia şi al scriitorilor noştri de seamă : Mihai Sadoveanu, Mihai Codreanu G. Ranetti, Cincinat Pa­ulescu, Radu Roseti, P. Locusteanu şi Mircea Rădulescu. Puţinele bilete ce au mai rămas se gă­sesc la librăria Iliescu Acest festival va fi onorat ca prezenţ­a familiei regale. ÎNŞTIINŢARE. —Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de bocanci, opinci, sau alte încălţăminte, cămăşi, izmene, ciorapi, obiele căciuli, mantale sau haine civile de iarnă de diferite categori. Oferte cu modele se primesc la Direcţiunea Arsenalului Iaşi (Şcoala de Meserii). Direcţunea. ÎNŞTIINŢARE.— Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de fasole, mazăre şi cartofi predate la Iaşi, Dângeni şi Ripiceni. Ofertele se primesc la Direcţiunea Arsenalului Iaşi (Şcoala de Meserii) Direcţiunea. MIȘC­A­RE­A — Din 12 ianuarie 1917, ora 9 seara - FRONTUL ROMAN . Pe frontiera de vest a Moldovei şi până în valea Obu­zului inclusiv, numai mici acţiuni de patrule de infanterie şi schimb de lot­uri de artilerie. In valea Caşinului, trupele noastre au atacat pe inamic cu tot ge­rul şi zăpada mare şi au reuşit după­ 11 ore de luptă înverşunată să-l arunce spre sud vest, aproximativ cu 1, 5 k­m. Pe restul bontului dintre valea Caşinului şi aceea a Şuşiţei, pe Putna şi pe Siret acţiuni de patrule şi bombardament de artilerie din partea noastră, mai intens în regiunea Calieni spre Cotu-Lung şi Mihalea. Unităţi ruse au lus stă­pânir­e pe malul drept al Siretului. Pe Dunăre până la Marea Neagră, linişte. FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI: FRONTUL OCCIDENTAL. Artileria franceză a executat trageri de distru­gere în contra tranşeelor germane. In regiunea de la Moulin sous Trouvent și 1 nord-vest de cota 304 luptă de artilerie foarte violentă. In regiunea de la Bois das Caurnes atacurile încercate de germai­­ după un bombardament viu d­in re­giunea 3 k­m, sud-est Berry du Bac și în sectorul Missy la est de Soissons, au fost respinse cu pierderi pentru dușman. Fran­zii au luat prizonieri. COMUNICATUL BRITANIC RAPORTEAZĂ, că, trupele engleze au dat un atac cu succes In contra tranşeelor inamice de la nord est da Loos, distrugând ascunzatorile inamice, şi luând câţiva prizonieri. Artileria inamică a fost activă în vecinataate de Raucourt, de Beaucourt, Serre şi în regiunea Ypres. Artileria engleză a bombardat cu succes poziţiile inamice din vecinătatea localităţilor Go- Ducourt, Arras şi In Armentieres. FRONUL ITALIAN : In zona Tonale (în valea Camenical) schierii inamici au încercat să se apropie de pozițiile trupelor italiene, au fost însă goniţi de de focurile acestora. Activitatea obişnuită de artilerie pe frontul Trentinulu , Alpi Iulieni şi pe Isonzo activitate de artilerie mai vie est de Gorizia şi între Moneti şi lacul Dobsido, pe Carso un contraatac inamic dat noaptea trecută In contra tranșeelor cucerite de Italieni sud est de Gorizia a fost respins prin imediata in­­terventiune a artileriei italiene. FRONTUL ORIENTAL.—încercările de atac ale inamicului în sectorul nod vest de la B a 11 u T r o u I, la vest de Riga au f­os­t respinse de fo­curile trupelor ruse. Luptele între Balta Troul şi râul Aa continua, trupele ruse înaintând In direcţiunea satului Kaleon în urma unui contraatac puternic al ina­micului şi s’au retras la­­ verstă spre nord. FRONTUL DIN CAUCAZ.—Pe întregul front mari viscole de zăpadă. Pe Marea Neagră un submarin rus a scufundat 4 vase inamice, în apropierea Bosfo­rului. Pe celelalte fronturi nimic important. marble mmm®, mmmm. Răspunsul aliaţilor la nota lui Wilson COMUNICAT OFICIAL No. 152 PARIS, 30 Decembrie (Westnic) — Răs- s­punsul aliaţilor la nota lui Wilson spune : | »Guvernele aliate au primit nota tran-| smisă lor în ziua de 2 , 19 Decembrie, 1916 în numele guvernului Statelor Unite, fj Ele au studiat-o cu atenţia, care li se­ impunea cât de recunoaşterea seriozităţii­­ momentului, atât şi de prietenia sinceră,­­ care li lega cu poporul american. Ele cred necesar să dea toată importanţa sentimentelor nobile ce au inspirat nota americană, şi sunt de acord în ce priveşte proectul formărei unei Ligi a popoare­lor pentru asigurarea păcei şi a dre­p­­tăţei în lumea întreagă. Ele recunosc toate avantajele, pe care le va da ome­­nirei şi civilizaţiei crearea reguleior in­ternaţionale, având de scop evitarea con­­fli­telor între popoare regulelor car­ ar avea sancţiuni necesare­ spre a asigura realizarea or şi spre a împiedeca ca pe viitor asigurarea aparentă să ajute numa atacurile noui Insă discutarea tratatelor viitoare, cari să aibă ca scop asigurarea păcei durabile prespune în primul rând rezolvar­ea conflictului de azi. Aliaţii sunt aceeaşi dorinţă ca şi guvernul Statelor Unite de a vedea sfârşitul cât mai repede al războiului pentru care sunt responsa­bile Imperiile Centrale, şi care aduce u­manităţei suferinţe aşa de grozave. I­ftă ele cred ca imposibil să ajungă chiar acum la pace, care să le asigure satisfi­er­ea intereselor incalcate şi acele garanţii la cari le dă dreptul atacul îndreptat contra lor, de care sunt responsabile Puterile Centrale, şi care prin sine însăşi avea ca scop încalcarea siguranţei Eu­ropei, la pace care pe de altă parte să dea posibilitatea să se pu­e baze sigure pentru viitorul popoarelor europene. Po­poarele aliate recunosc că ele nu se luptă pentru interese egoiste, ci înainte de toate pentru apararea independenţei popoarelor Aliaţii îşi dau perfect s­ama de perdernie şi sufer­iţele pe cari le a­­duce războiul cât celor neutri aşa şi be­ligeranţilor, şi ele regretă aceste pierderi. Insă ele nu se consideră respo­nabile pentru aceasta, intru cât ele nu doreau­­ de­loc răsboiul şi nu l-au provocat. Ele­­ se stăpânesc de a micşora aceste pier-­­ den în limitele postb­­ătâţei în lupta con­tra mijloacelor duşmane. Aşa fiind ele cu plâcere ieau notă, că propunerea a-­­­mericanâ după originea sa, nu e în nici­­ o legătură cu propunerea Puterilor Cen­trate, transmisă la 18 Decembrie de către guvernul Statelor Unite, in acelaş timp ele nu se îndoiesc in hotărârea guvernu­lui American de a evita şi de a da vi­novaţilor de război cel mai mic ajutor, chiar moral. Guvernele aliate se cred în drept in mod cel mai amical, insă ca­tegoria In acelaşi t­mp, de a protesta, contra egalizărei admisă In notă a u­­nui grup cu celalt. Această egalizare, bazată pe declaraţiunele făcute în public de către Puterile Centrale, e în plină contrazicere cu realitatea, cât în ce pri­veşte răspunderea pentru trecut, atât şi in ce priveşte în chestia garanţiilor pen­tru viitor. Preşedintele Wilson ameninţînd această examinare, probabil nu avea in­tenţia să­­recunoasca dreptatea ei. Dacă există vre-un fapt istoric stabilit acum, el este tocmai spiritul agresiv al Germa­niei şi al Austro-Ungarei, îndreptat spre asigurarea egimoniei lor în Emopa şi dominaţia economică în lume. Germania prin declaraţia de război, cât şi prin în­călcarea neutralităţei Belgiei şi a Luxen­­burgului. Urmată după declaraţ­e pre­cum şi prin mijloacele şi felul ei de luptă, a dovedit sfidarea ei faţă de principiile Umanitatei şi complectul nerespect faţă de drepturile statelor mici. Pe măsură desvoltarea conflictului, purtarea Puterilor Centa­le şi a aliatelor lor, dovedea pro­vocarea omenirei şi a civilizaţiei. Oare trebue să amintim ororile comise cu o­­cazia întrării lor în Belgia şi Serbia, despre regimul extraordinar stabilit în ţările ocupate, despre barbariile comise în Siria, de raidurile zeppelinurilor asu­pra oraşelor neocupate, despre scufun­darea vapoarelor de pasageri şi de marfă chiar sub pavilion neutru, de către sub­marine, despre purtarea neomenoasă faţă de prizonieri, despre omorurile juridice a lui Miss Caver şi a căpitanului Tresei, despre emigrarea forţată a populaţiei civile şi a robiei ei şi a. m. d. Aceste crime comise cu toate că au fost recunoscute de toată lumea ca atare, în cea mai largă măsură, vor exp­ia pre­şedintelui Wnson protestarea aviaţiior. Ei consideră că nota, transmisă de­­ Statelor­ Unite ca răspuns la nota Ger­maniei, conţine răspunsul la chestiunea pusă de guvernul american şi se presintă după cum se exprimă acest din urmă, ca declaraţie oficială despre condiţiunde, în care răsboiul ar fi putut lua sfârşit. Preşedintele Wilson vrea mai mult; el doreşte ca toate­ statele beligerante să declare în mod deschis, ce scopuri urmă­resc ele continuând războ­iui. Aliaţii fară greutate pot răspunde la această cerere. Scopurile propuse de ei sunt bine cu­noscute. Ele au fost formulate de mul­te ori de către conducătorii guvernelor separate ale aliaţilor. A­­ste scopuri ale războiului vor fi comunicate cu toate a­mănuntele şi cu toate cererile de com­­pensaţiuni şi de juste despăgubiri pen­tru pierderile cauzate, în timpul tratati­velor. In­să lumea civilizată ştie că din aceste scopuri în mod necesar fac parte în pri­mul rând restabilirea­ Belgiei, Serbiei şi a Muntenegrului şi despăgubirea justă a pagubelor suferite de aceste ţări, retra­gerea de pe teritoriile­ ocupate în Franţa, Rusia şi România cu despăgubiri juste. Reorganizarea Europei, garantată prin un regim sigur şi bazat cât pe respectul faţă de naţionalităţi, atât şi pe dreptul lor la siguranţă deplină şi lib°rtataa des­voltarei economice, aparţinând tuturor atât popoarelor mici cât şi celor mari, în acelaş timp pe convenţiuni teritoriale şi tratate internaţionale, care să aiba de scop garantarea graniţelor teritoriale şi pe apă, contra staturilor nejustificate de necesit­te; retrocedarea provinciilor­­şi teritoriilor luate de la aliaţi prin forţă, contrar voinţei populaţiei, eliberarea, ita­lienilor, românilor, cehilor, slovacilor de sub dominaţia străină, eliberarea naţio­nalităţilor ce se află sub jugul sângeros al turci­lir, eliminarea din Europa a Mo­narhiei Otomane »Time cu disevârşire de civilizaţia europeană. Intenţia Majestatei Sale împăratului Rusiei faţă de Polonia­ au fost arătate în mod clar prin manifestul să de armată şi flotă. De la sine se înţelege că aliaţii vor să scape Europa de influenţa milita­rismului Prusac, însă nici­odată ei nu a­­veau intenţii contrar afirmărilor ce s’au făcut, să sdrobească progresele germane şi independenţa lor politică. Bi doresc înainte de toate să asigure pacea pe baza principiilor de ‘libertate, pe baza credin­ţei faţă de obligaţiunile internaţionale, cari principii au inspirat întotdeauna şi guvernul Statelor-Unite. Uniţi în urmă­rirea acestui scop înalt aliaţii sunt ho­tărâţi, atât fiecare în parte, cât şi cu to­ţii împreună, să fa­c tot ac­­e stă în putinţă şi să facă toate sacrificiile, aa­­mal pentru a duce până la sfârşitul vic­torios conflictul, de care depinde nu nu­mai salvarea şi fericirea lor, ci şi viito­rul civilizaţiei însăşi. rarhi români se puneau în fruntea bise­­ricei ruseşti d­e cari cel mai însemnat a fost Pe­ru Mohn­a, fiul Domnului Moldo­vei. Arhiepiscopul Nazarie a încheiat prin urare ca înainte această unire să reînvie din nou pe terenul bisericei şi al culturei. Consulul S. Grecianu a citit lista mem­brilor nouei societăţi . Membrii onorifici: Arhiepiscopul Na­zarie, episcopul Alexie, general-guverna­­torul circumscripţiei Odesa, general de infanterie M Ebelov, guvernatorul ora­şului Odesa Stadmeister,­­ I. Sosnovschi, principele N. V. Urusov, contele M. Tol­stoi şi primarul Odesei B. A. Pelican. Membrii consiliului: Preşedintele Soţia subguvernatorului Odesei N. A. Esaulova, vice-preşedinţii Consiliul general român S­trechin şi L. N. Mecinicov; Secre­tarul S. Piaxin, cassierul M. Fişerovici; membrii: D­na I. Pelican, sub-colonelul V. Esaulov, A . Hari, D Biazi Mavro, A. Anatra, prof Kazanschii, V. Iazev, d-na Rîşleacova, principele Tulukidze şi dom­nii Curtovici, Bour, Albrand şi Bulatovici, Comisiunea de revizie: N. E. Cra­­penschi, Z/E. Askenazi şi V. M. Potolţev. După deschiderea oficial a fost­ servit un ceai. Preşedinta nouei societăţi N. Esalova a trimis Majestăţei Sale impără-,­te­sei Alexandra Teodorovna o telegramă cu expresiunea sentimentelor adunării, încă o telegramă a fost expediată Ma­­jestăţii Sale Reginei Maria la Iaşi: „Societatea ruso-romînă din Odesa In prima sa şedinţă in sala primăriei, m’a însărcinat in calitate de preşedintă, să supun Majestăţ'd Voastre, cele mai ferbinţi urări de succese trupelor romî­­neşti şi sentimentele de devotamentul adine. .Rugăminţile fierbinţ s’au înăl­ţat de către arhiepiscopul Odesei în­conjurat de tot clerul înalt Societatea noastră, având de scop ajutorarea jert­felor războiului, se pune sub inaltul pa­tronaj al Majestăţii Voastre. Preşedin­ta Nina Esaulova născută principesa Obolenscaia, vice-preşedinte consulul ge­neral Grecianu“. A treia, telegramă a fost trimisă la Pe­trograd ambasadorului român Diamandi. stiri telegrafice din străinătate Serviciul special al ziarului „Mişcarea“ Milyarta ofensivei ruseşti I ROMA.—„Berliner Tageblatt“ afirmă I că Ruşii ar pregăti o uriaşă reluare a­­ ofensivei în scurt timp. (A T. I.) I Miscari de trupe pregăti­toare In Alsacia I ROMA. — „Giortfage dItalia“ primeşte din Par­s . Se constată în primele linii ale frontului alsacian, mişcări ce sunt privite ca preludiul unei acţiuni viitoare. Două detaşamente germane, alcătuite din cîte­­va sute de oameni, au încercat să se a­­propie, probabil cu scop de a recunoaşte­­ primele linii franceze aproape de Altkirch. I Detaşamentele germane, observate de­­ trupele franceze, au trebuit să se retragă­­înaitea focului acestora. I Din Geneva se află că aceste trupe sunt acum concentrate de alungul Rinu- I lui. In sectoarele Constantza şi Bâle­a sunt concentraţi 400.000 de mii soldaţi I germani. Forţe egale au fost opuse de I către francezi către graniţa Alsaciei între f Epm­al şi Besanţon. Este vorba de trupe I tinere şi proaspete. (A. T. I) Paramentfili ţârilor Scandinave Stockholm. S’a redeschis parlamentul­­suedez. Vice preşedintele a rostit o cu- I văntare declarăadi că nu numai speran­ţele de terminare apropiata a ră «boiului nu a’au justifie&t, ei din contră toate semnele arată că răiboiul va fi dus de­­asuma înainte şi eu mai mare înverşu­nare, în dimensiuni lărgite. Prin aceasta, se măreşte primejdia pentru toji neutralii şi de ei pentru Suedia de a fi atraşi în război. Primejdia va mai creşte cu fie ce şi. Riksdagul are în faţa lui o problemă din cele mai grele. Prim­a grija lui totuşi va fi că ea toate măsurie posibile pentru a preveni o asemenea nenorocire, cu o condiţiune, bi e înţeles, ca onoarea na­ţiunii să fie păstrată. Preşedintele a rostit şi el­ un discurs la fel cu al vieţi­ preşediintelui şi a înche­iat prin cuvinte : „Dumnezeu să ne ocro­tească patria nor­istă iubită“. Christiania. S’a deschis stortingul nor­vegian. Pentru prima dată în cei 102 ani de existenţa acestui parlament, o frază stereotipă de „raporturile cu puterile streine sunt apnicale“, a fost de data a­­ceasta înlocuită prin cuvinte: „Deşi am fâcut toate sforţările pentru observarea ce­ei mai sunete neutralităţi, privitor la toate etatele, dar din cauza intereselor lor opuse, n’am putut evita dezacorduri între Norvegia şi puterile beligerante“. . Preşedintele a «pu»: „In timpul nenorocirii mondiale căzute peste Europa, atortingul se întruneşte pentru a patra oare şi asupra ţării noa­stre care se bucură de toate binefacerile păcii şi ţara nu caută decât pacea, răz­boiul acesta a întins nourii lui grei şii negrii. Iotrunindu-ne, suntem pătrunşi de o singură dorinţă: pace patriei, pace lumeî, pace cât mai bscurând, pace pre­tutindeni. Nelli succase Italiens în Tripolitania ROMA.—Trupele italiene trimise în ur­mărirea cetelor răsculaţilor lui El-Beruni le-au găsit retranşate în apropiere de­­ Agilan, le-au silit la luptă şi le-au resp­us­­ către răsărit şi sud. Astfel te­ritorul din I­suara este cu desâvâ­şire curăţit deja răsculaţi ale c­ă­r­o­r p­i­e­r­d­e­r­i to­tale se urcă a 2000 de oameni, în zilele de 3 şi 4 st. v. coroaneie italiene atin­­gându-şi ast-fel‘ţinta s’au reîntors la Zu­ara. (A. T. I) O societate romîno-rusă la Odasa — Telegrama eatra M. S. Regina Maria — S­ODES­A — Aci s’a constituit o nouă so-­­ cietate romîno-rusă. In sala şedinţelor con-­ siliului comunal arhiepiscopul Nazarie al Odesei și Kersonului a oficiat un Te- Deum la care au asistat: guvernatorul Odesei Stalmeister, L Sosnovschi, con­sulul general român I. Grecsanu, Subc®­­lonelui V. Esanlov, primarel P. Pelican, vice-primarul L. Mednicov, D Biazi Ma­­vro, inspectorul presei I. Praxim, rom­ti­­strul Crupenschii etc. Arhiepiscopul Nazarie a rostit o cu­­vîntare salutînd noua societate şi subli­­niindu-i scopul de a „renaşte unirea ru­­so-romînă“. In adevăr, în timpurile vechi Unirea aceasta a existat, mai ales în ce priveşte legăturile bisericeşti. Mai mulţi e­BANCA IAIILOR SOCIETATE ANONIMĂ CONTUL DE PROFIT $1 PERDERE DEBIT ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1916 CS2EDIT . Lei B. I L­e­i. Cheltueli de Administrație . 125.913 83 Dobînzi, Scont, Chirii, Corni-985.88429 Patentă și diverse impoz­te . 17.566 60 Is­oane și Beneficii diverse . Amortismente :✓ 1­­ Adminis­trație, C. CLIMSSCU v. sef Contabil. D. Costantinescu Director. 1. SQTEZ. Verificat de noi Cenzoriu şi găsit conform scriptelor G. S. CR STOFOR Gh.Constandachi, or. E. Paşcanu. Preşedintele Consiliului de CINE ŞTIM? Dl I. Cotan din Tg.-J­u, domiciliat în Iaşi, strada Zugravilor No. 13, roagă pe ori­cine ştie ceva despre fiul său Vasile Cotan şi nepotul său Nicolae Petcu, să-i comunice unde se află. * Dl. sublocotem­ent Oprea Ştefan din reg. 43 infanterie, actualmente la reg. 41 infanterie pe front, roagă familia, sa re­fugiată din Bucureşti In Moldova, sâ-1 a­­nunţe unde se află. * D. Constantin Gornea din Câmpulung se afli în gara Ung bem şi roagâ ps ai să" să-i înştiinţeze "in ce iocalitate »’au refugiat. familia şi prietenii d-lui Leonard Vla­­dlescu din Bucureşti sunt rugaţi iot mă cân­i ii întâlnesc, a-i trimite la d na Mieh­e Daftulescu, Hotel Metropol Bârlad. * Cine ştie unde se găseşte D-na Ghi­­­ţescu cu copii soţia d-lui avocat Chi­­ţescu refugiată din Roşiori de Vede, să comunice la Iaşi str. Codrescu No. 7 la d­r dr. Ion Dragoi Laboratorul de Igeni str. Alexandri No. 2 sau la Regimentul 1 ^rt. Cetate Comuna Grumăjoru j»d Falcm pe adresa Sub­ lt. Ghiţescu. * Crucea Roşie din Stokholm (Suedia) ne roagă să dăm relaţiilii despre supuşi români Ioan Dorobanţu, Bucureşti, Lue­ger 70 şi Ilie Dorobanţu, care se afla la Giurgiu. Cine ştie ceva despre aceşti doi Domni să comunice la sediul Soc. „Crucea Roşie", Piaţa Unirei 13. * r *) % Hr m .

Next