Mişcarea, ianuarie 1917 (Anul 9, nr. 2-23)
1917-01-15 / nr. 11
... .......-*««------——- . ULTIME INFORMAŢII FESTIVALURI în onoarea Naţiunilor Aliate Direcţiunea generală a teatrelor a luat excelenta măsură de a da o serie de festivaluri în onoarea naţiunilor aliate. Aceste festivaluri vor începe joia viitoare 19 ianuarie şi vor urma în fiecare joi. Primul festival de la 19 curent va fi dat în onoarea aliaţilor noştri Ruşi. Vor fi teatru, muzică şi dansuri numai ruseşti. Al douilea festival de Joi 26 Ianuarie se va da in onoarea aliaţilor noştri Englezi, cu teatru, muzică şi dansuri engleze. Vor urma apoi, in fiecare joi, festivalul francez, italian, belgosîrb şi român, cu teatru, muzică şi dansuri din repertorul acestor naţiuni. Reprezentaţiile vor începe la ora 3 d. a. şi vor da concursul lor la aceste festivaluri cei mai de seamă artişti ai noştri. Biletele de intrare la aceste reprezentaţii se găsesc de vânzare de pe acum, la librăria Iliiseu din strada Cuza-Vodă. • Astăzi Sâmbătă 14 Ianuarie, orele 3 d. a. are loc la Teatru Naţional un Festival de gală, sub înaltul patronaj al M. S. Regina. Toată lumea bună şi-a oprit locuri la acest festival care se dă cu concursul maestrului George Enescu, al mărei artiste Tina Barbu, al distinsei cântăreţe Elena Locusteanu-Bonciu, al renumitului bariton Jean Athanasia şi al scriitorilor noştri de seamă : Mihai Sadoveanu, Mihai Codreanu G. Ranetti, Cincinat Paulescu, Radu Roseti, P. Locusteanu şi Mircea Rădulescu. Puţinele bilete ce au mai rămas se găsesc la librăria Iliescu Acest festival va fi onorat ca prezenţa familiei regale. ÎNŞTIINŢARE. —Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de bocanci, opinci, sau alte încălţăminte, cămăşi, izmene, ciorapi, obiele căciuli, mantale sau haine civile de iarnă de diferite categori. Oferte cu modele se primesc la Direcţiunea Arsenalului Iaşi (Şcoala de Meserii). Direcţunea. ÎNŞTIINŢARE.— Arsenalul Armatei cumpără cu bani gata orice cantitate de fasole, mazăre şi cartofi predate la Iaşi, Dângeni şi Ripiceni. Ofertele se primesc la Direcţiunea Arsenalului Iaşi (Şcoala de Meserii) Direcţiunea. MIȘCAREA — Din 12 ianuarie 1917, ora 9 seara - FRONTUL ROMAN . Pe frontiera de vest a Moldovei şi până în valea Obuzului inclusiv, numai mici acţiuni de patrule de infanterie şi schimb de loturi de artilerie. In valea Caşinului, trupele noastre au atacat pe inamic cu tot gerul şi zăpada mare şi au reuşit după 11 ore de luptă înverşunată să-l arunce spre sud vest, aproximativ cu 1, 5 km. Pe restul bontului dintre valea Caşinului şi aceea a Şuşiţei, pe Putna şi pe Siret acţiuni de patrule şi bombardament de artilerie din partea noastră, mai intens în regiunea Calieni spre Cotu-Lung şi Mihalea. Unităţi ruse au lus stăpânire pe malul drept al Siretului. Pe Dunăre până la Marea Neagră, linişte. FRONTUL ALIAŢILOR NOŞTRI: FRONTUL OCCIDENTAL. Artileria franceză a executat trageri de distrugere în contra tranşeelor germane. In regiunea de la Moulin sous Trouvent și 1 nord-vest de cota 304 luptă de artilerie foarte violentă. In regiunea de la Bois das Caurnes atacurile încercate de germai după un bombardament viu din regiunea 3 km, sud-est Berry du Bac și în sectorul Missy la est de Soissons, au fost respinse cu pierderi pentru dușman. Franzii au luat prizonieri. COMUNICATUL BRITANIC RAPORTEAZĂ, că, trupele engleze au dat un atac cu succes In contra tranşeelor inamice de la nord est da Loos, distrugând ascunzatorile inamice, şi luând câţiva prizonieri. Artileria inamică a fost activă în vecinataate de Raucourt, de Beaucourt, Serre şi în regiunea Ypres. Artileria engleză a bombardat cu succes poziţiile inamice din vecinătatea localităţilor Go- Ducourt, Arras şi In Armentieres. FRONUL ITALIAN : In zona Tonale (în valea Camenical) schierii inamici au încercat să se apropie de pozițiile trupelor italiene, au fost însă goniţi de de focurile acestora. Activitatea obişnuită de artilerie pe frontul Trentinulu , Alpi Iulieni şi pe Isonzo activitate de artilerie mai vie est de Gorizia şi între Moneti şi lacul Dobsido, pe Carso un contraatac inamic dat noaptea trecută In contra tranșeelor cucerite de Italieni sud est de Gorizia a fost respins prin imediata interventiune a artileriei italiene. FRONTUL ORIENTAL.—încercările de atac ale inamicului în sectorul nod vest de la B a 11 u T r o u I, la vest de Riga au fost respinse de focurile trupelor ruse. Luptele între Balta Troul şi râul Aa continua, trupele ruse înaintând In direcţiunea satului Kaleon în urma unui contraatac puternic al inamicului şi s’au retras la verstă spre nord. FRONTUL DIN CAUCAZ.—Pe întregul front mari viscole de zăpadă. Pe Marea Neagră un submarin rus a scufundat 4 vase inamice, în apropierea Bosforului. Pe celelalte fronturi nimic important. marble mmm®, mmmm. Răspunsul aliaţilor la nota lui Wilson COMUNICAT OFICIAL No. 152 PARIS, 30 Decembrie (Westnic) — Răs- spunsul aliaţilor la nota lui Wilson spune : | »Guvernele aliate au primit nota tran-| smisă lor în ziua de 2 , 19 Decembrie, 1916 în numele guvernului Statelor Unite, fj Ele au studiat-o cu atenţia, care li se impunea cât de recunoaşterea seriozităţii momentului, atât şi de prietenia sinceră, care li lega cu poporul american. Ele cred necesar să dea toată importanţa sentimentelor nobile ce au inspirat nota americană, şi sunt de acord în ce priveşte proectul formărei unei Ligi a popoarelor pentru asigurarea păcei şi a dreptăţei în lumea întreagă. Ele recunosc toate avantajele, pe care le va da omenirei şi civilizaţiei crearea reguleior internaţionale, având de scop evitarea conflitelor între popoare regulelor car ar avea sancţiuni necesare spre a asigura realizarea or şi spre a împiedeca ca pe viitor asigurarea aparentă să ajute numa atacurile noui Insă discutarea tratatelor viitoare, cari să aibă ca scop asigurarea păcei durabile prespune în primul rând rezolvarea conflictului de azi. Aliaţii sunt aceeaşi dorinţă ca şi guvernul Statelor Unite de a vedea sfârşitul cât mai repede al războiului pentru care sunt responsabile Imperiile Centrale, şi care aduce umanităţei suferinţe aşa de grozave. Iftă ele cred ca imposibil să ajungă chiar acum la pace, care să le asigure satisfierea intereselor incalcate şi acele garanţii la cari le dă dreptul atacul îndreptat contra lor, de care sunt responsabile Puterile Centrale, şi care prin sine însăşi avea ca scop încalcarea siguranţei Europei, la pace care pe de altă parte să dea posibilitatea să se pue baze sigure pentru viitorul popoarelor europene. Popoarele aliate recunosc că ele nu se luptă pentru interese egoiste, ci înainte de toate pentru apararea independenţei popoarelor Aliaţii îşi dau perfect sama de perdernie şi suferiţele pe cari le aduce războiul cât celor neutri aşa şi beligeranţilor, şi ele regretă aceste pierderi. Insă ele nu se consideră responabile pentru aceasta, intru cât ele nu doreau deloc răsboiul şi nu l-au provocat. Ele se stăpânesc de a micşora aceste pier- den în limitele postbătâţei în lupta contra mijloacelor duşmane. Aşa fiind ele cu plâcere ieau notă, că propunerea a-mericanâ după originea sa, nu e în nici o legătură cu propunerea Puterilor Centrate, transmisă la 18 Decembrie de către guvernul Statelor Unite, in acelaş timp ele nu se îndoiesc in hotărârea guvernului American de a evita şi de a da vinovaţilor de război cel mai mic ajutor, chiar moral. Guvernele aliate se cred în drept in mod cel mai amical, insă categoria In acelaşi tmp, de a protesta, contra egalizărei admisă In notă a unui grup cu celalt. Această egalizare, bazată pe declaraţiunele făcute în public de către Puterile Centrale, e în plină contrazicere cu realitatea, cât în ce priveşte răspunderea pentru trecut, atât şi in ce priveşte în chestia garanţiilor pentru viitor. Preşedintele Wilson ameninţînd această examinare, probabil nu avea intenţia sărecunoasca dreptatea ei. Dacă există vre-un fapt istoric stabilit acum, el este tocmai spiritul agresiv al Germaniei şi al Austro-Ungarei, îndreptat spre asigurarea egimoniei lor în Emopa şi dominaţia economică în lume. Germania prin declaraţia de război, cât şi prin încălcarea neutralităţei Belgiei şi a Luxenburgului. Urmată după declaraţe precum şi prin mijloacele şi felul ei de luptă, a dovedit sfidarea ei faţă de principiile Umanitatei şi complectul nerespect faţă de drepturile statelor mici. Pe măsură desvoltarea conflictului, purtarea Puterilor Centale şi a aliatelor lor, dovedea provocarea omenirei şi a civilizaţiei. Oare trebue să amintim ororile comise cu ocazia întrării lor în Belgia şi Serbia, despre regimul extraordinar stabilit în ţările ocupate, despre barbariile comise în Siria, de raidurile zeppelinurilor asupra oraşelor neocupate, despre scufundarea vapoarelor de pasageri şi de marfă chiar sub pavilion neutru, de către submarine, despre purtarea neomenoasă faţă de prizonieri, despre omorurile juridice a lui Miss Caver şi a căpitanului Tresei, despre emigrarea forţată a populaţiei civile şi a robiei ei şi a. m. d. Aceste crime comise cu toate că au fost recunoscute de toată lumea ca atare, în cea mai largă măsură, vor expia preşedintelui Wnson protestarea aviaţiior. Ei consideră că nota, transmisă de Statelor Unite ca răspuns la nota Germaniei, conţine răspunsul la chestiunea pusă de guvernul american şi se presintă după cum se exprimă acest din urmă, ca declaraţie oficială despre condiţiunde, în care răsboiul ar fi putut lua sfârşit. Preşedintele Wilson vrea mai mult; el doreşte ca toate statele beligerante să declare în mod deschis, ce scopuri urmăresc ele continuând războiui. Aliaţii fară greutate pot răspunde la această cerere. Scopurile propuse de ei sunt bine cunoscute. Ele au fost formulate de multe ori de către conducătorii guvernelor separate ale aliaţilor. Aste scopuri ale războiului vor fi comunicate cu toate amănuntele şi cu toate cererile de compensaţiuni şi de juste despăgubiri pentru pierderile cauzate, în timpul tratativelor. Insă lumea civilizată ştie că din aceste scopuri în mod necesar fac parte în primul rând restabilirea Belgiei, Serbiei şi a Muntenegrului şi despăgubirea justă a pagubelor suferite de aceste ţări, retragerea de pe teritoriile ocupate în Franţa, Rusia şi România cu despăgubiri juste. Reorganizarea Europei, garantată prin un regim sigur şi bazat cât pe respectul faţă de naţionalităţi, atât şi pe dreptul lor la siguranţă deplină şi lib°rtataa desvoltarei economice, aparţinând tuturor atât popoarelor mici cât şi celor mari, în acelaş timp pe convenţiuni teritoriale şi tratate internaţionale, care să aiba de scop garantarea graniţelor teritoriale şi pe apă, contra staturilor nejustificate de necesitte; retrocedarea provinciilorşi teritoriilor luate de la aliaţi prin forţă, contrar voinţei populaţiei, eliberarea, italienilor, românilor, cehilor, slovacilor de sub dominaţia străină, eliberarea naţionalităţilor ce se află sub jugul sângeros al turcilir, eliminarea din Europa a Monarhiei Otomane »Time cu disevârşire de civilizaţia europeană. Intenţia Majestatei Sale împăratului Rusiei faţă de Polonia au fost arătate în mod clar prin manifestul să de armată şi flotă. De la sine se înţelege că aliaţii vor să scape Europa de influenţa militarismului Prusac, însă niciodată ei nu aveau intenţii contrar afirmărilor ce s’au făcut, să sdrobească progresele germane şi independenţa lor politică. Bi doresc înainte de toate să asigure pacea pe baza principiilor de ‘libertate, pe baza credinţei faţă de obligaţiunile internaţionale, cari principii au inspirat întotdeauna şi guvernul Statelor-Unite. Uniţi în urmărirea acestui scop înalt aliaţii sunt hotărâţi, atât fiecare în parte, cât şi cu toţii împreună, să fac tot ace stă în putinţă şi să facă toate sacrificiile, aamal pentru a duce până la sfârşitul victorios conflictul, de care depinde nu numai salvarea şi fericirea lor, ci şi viitorul civilizaţiei însăşi. rarhi români se puneau în fruntea bisericei ruseşti de cari cel mai însemnat a fost Peru Mohna, fiul Domnului Moldovei. Arhiepiscopul Nazarie a încheiat prin urare ca înainte această unire să reînvie din nou pe terenul bisericei şi al culturei. Consulul S. Grecianu a citit lista membrilor nouei societăţi . Membrii onorifici: Arhiepiscopul Nazarie, episcopul Alexie, general-guvernatorul circumscripţiei Odesa, general de infanterie M Ebelov, guvernatorul oraşului Odesa Stadmeister, I. Sosnovschi, principele N. V. Urusov, contele M. Tolstoi şi primarul Odesei B. A. Pelican. Membrii consiliului: Preşedintele Soţia subguvernatorului Odesei N. A. Esaulova, vice-preşedinţii Consiliul general român Strechin şi L. N. Mecinicov; Secretarul S. Piaxin, cassierul M. Fişerovici; membrii: Dna I. Pelican, sub-colonelul V. Esaulov, A . Hari, D Biazi Mavro, A. Anatra, prof Kazanschii, V. Iazev, d-na Rîşleacova, principele Tulukidze şi domnii Curtovici, Bour, Albrand şi Bulatovici, Comisiunea de revizie: N. E. Crapenschi, Z/E. Askenazi şi V. M. Potolţev. După deschiderea oficial a fost servit un ceai. Preşedinta nouei societăţi N. Esalova a trimis Majestăţei Sale impără-,tesei Alexandra Teodorovna o telegramă cu expresiunea sentimentelor adunării, încă o telegramă a fost expediată Majestăţii Sale Reginei Maria la Iaşi: „Societatea ruso-romînă din Odesa In prima sa şedinţă in sala primăriei, m’a însărcinat in calitate de preşedintă, să supun Majestăţ'd Voastre, cele mai ferbinţi urări de succese trupelor romîneşti şi sentimentele de devotamentul adine. .Rugăminţile fierbinţ s’au înălţat de către arhiepiscopul Odesei înconjurat de tot clerul înalt Societatea noastră, având de scop ajutorarea jertfelor războiului, se pune sub inaltul patronaj al Majestăţii Voastre. Preşedinta Nina Esaulova născută principesa Obolenscaia, vice-preşedinte consulul general Grecianu“. A treia, telegramă a fost trimisă la Petrograd ambasadorului român Diamandi. stiri telegrafice din străinătate Serviciul special al ziarului „Mişcarea“ Milyarta ofensivei ruseşti I ROMA.—„Berliner Tageblatt“ afirmă I că Ruşii ar pregăti o uriaşă reluare a ofensivei în scurt timp. (A T. I.) I Miscari de trupe pregătitoare In Alsacia I ROMA. — „Giortfage dItalia“ primeşte din Pars . Se constată în primele linii ale frontului alsacian, mişcări ce sunt privite ca preludiul unei acţiuni viitoare. Două detaşamente germane, alcătuite din cîteva sute de oameni, au încercat să se apropie, probabil cu scop de a recunoaşte primele linii franceze aproape de Altkirch. I Detaşamentele germane, observate de trupele franceze, au trebuit să se retragăînaitea focului acestora. I Din Geneva se află că aceste trupe sunt acum concentrate de alungul Rinu- I lui. In sectoarele Constantza şi Bâlea sunt concentraţi 400.000 de mii soldaţi I germani. Forţe egale au fost opuse de I către francezi către graniţa Alsaciei între f Epmal şi Besanţon. Este vorba de trupe I tinere şi proaspete. (A. T. I) Paramentfili ţârilor Scandinave Stockholm. S’a redeschis parlamentulsuedez. Vice preşedintele a rostit o cu- I văntare declarăadi că nu numai speranţele de terminare apropiata a ră «boiului nu a’au justifie&t, ei din contră toate semnele arată că răiboiul va fi dus deasuma înainte şi eu mai mare înverşunare, în dimensiuni lărgite. Prin aceasta, se măreşte primejdia pentru toji neutralii şi de ei pentru Suedia de a fi atraşi în război. Primejdia va mai creşte cu fie ce şi. Riksdagul are în faţa lui o problemă din cele mai grele. Prima grija lui totuşi va fi că ea toate măsurie posibile pentru a preveni o asemenea nenorocire, cu o condiţiune, bi e înţeles, ca onoarea naţiunii să fie păstrată. Preşedintele a rostit şi el un discurs la fel cu al vieţi preşediintelui şi a încheiat prin cuvinte : „Dumnezeu să ne ocrotească patria noristă iubită“. Christiania. S’a deschis stortingul norvegian. Pentru prima dată în cei 102 ani de existenţa acestui parlament, o frază stereotipă de „raporturile cu puterile streine sunt apnicale“, a fost de data aceasta înlocuită prin cuvinte: „Deşi am fâcut toate sforţările pentru observarea ceei mai sunete neutralităţi, privitor la toate etatele, dar din cauza intereselor lor opuse, n’am putut evita dezacorduri între Norvegia şi puterile beligerante“. . Preşedintele a «pu»: „In timpul nenorocirii mondiale căzute peste Europa, atortingul se întruneşte pentru a patra oare şi asupra ţării noastre care se bucură de toate binefacerile păcii şi ţara nu caută decât pacea, războiul acesta a întins nourii lui grei şii negrii. Iotrunindu-ne, suntem pătrunşi de o singură dorinţă: pace patriei, pace lumeî, pace cât mai bscurând, pace pretutindeni. Nelli succase Italiens în Tripolitania ROMA.—Trupele italiene trimise în urmărirea cetelor răsculaţilor lui El-Beruni le-au găsit retranşate în apropiere de Agilan, le-au silit la luptă şi le-au respus către răsărit şi sud. Astfel teritorul din Isuara este cu desâvâşire curăţit deja răsculaţi ale căror pierderi totale se urcă a 2000 de oameni, în zilele de 3 şi 4 st. v. coroaneie italiene atingându-şi ast-fel‘ţinta s’au reîntors la Zuara. (A. T. I) O societate romîno-rusă la Odasa — Telegrama eatra M. S. Regina Maria — SODESA — Aci s’a constituit o nouă so- cietate romîno-rusă. In sala şedinţelor con- siliului comunal arhiepiscopul Nazarie al Odesei și Kersonului a oficiat un Te- Deum la care au asistat: guvernatorul Odesei Stalmeister, L Sosnovschi, consulul general român I. Grecsanu, Subc®lonelui V. Esanlov, primarel P. Pelican, vice-primarul L. Mednicov, D Biazi Mavro, inspectorul presei I. Praxim, romtistrul Crupenschii etc. Arhiepiscopul Nazarie a rostit o cuvîntare salutînd noua societate şi subliniindu-i scopul de a „renaşte unirea ruso-romînă“. In adevăr, în timpurile vechi Unirea aceasta a existat, mai ales în ce priveşte legăturile bisericeşti. Mai mulţi eBANCA IAIILOR SOCIETATE ANONIMĂ CONTUL DE PROFIT $1 PERDERE DEBIT ÎNCHEIAT LA 31 DECEMBRIE 1916 CS2EDIT . Lei B. I Lei. Cheltueli de Administrație . 125.913 83 Dobînzi, Scont, Chirii, Corni-985.88429 Patentă și diverse impozte . 17.566 60 Isoane și Beneficii diverse . Amortismente :✓ 1 Administrație, C. CLIMSSCU v. sef Contabil. D. Costantinescu Director. 1. SQTEZ. Verificat de noi Cenzoriu şi găsit conform scriptelor G. S. CR STOFOR Gh.Constandachi, or. E. Paşcanu. Preşedintele Consiliului de CINE ŞTIM? Dl I. Cotan din Tg.-Ju, domiciliat în Iaşi, strada Zugravilor No. 13, roagă pe oricine ştie ceva despre fiul său Vasile Cotan şi nepotul său Nicolae Petcu, să-i comunice unde se află. * Dl. sublocotement Oprea Ştefan din reg. 43 infanterie, actualmente la reg. 41 infanterie pe front, roagă familia, sa refugiată din Bucureşti In Moldova, sâ-1 anunţe unde se află. * D. Constantin Gornea din Câmpulung se afli în gara Ung bem şi roagâ ps ai să" să-i înştiinţeze "in ce iocalitate »’au refugiat. familia şi prietenii d-lui Leonard Vladlescu din Bucureşti sunt rugaţi iot mă câni ii întâlnesc, a-i trimite la d na Miehe Daftulescu, Hotel Metropol Bârlad. * Cine ştie unde se găseşte D-na Ghiţescu cu copii soţia d-lui avocat Chiţescu refugiată din Roşiori de Vede, să comunice la Iaşi str. Codrescu No. 7 la dr dr. Ion Dragoi Laboratorul de Igeni str. Alexandri No. 2 sau la Regimentul 1 ^rt. Cetate Comuna Grumăjoru j»d Falcm pe adresa Sub lt. Ghiţescu. * Crucea Roşie din Stokholm (Suedia) ne roagă să dăm relaţiilii despre supuşi români Ioan Dorobanţu, Bucureşti, Lueger 70 şi Ilie Dorobanţu, care se afla la Giurgiu. Cine ştie ceva despre aceşti doi Domni să comunice la sediul Soc. „Crucea Roşie", Piaţa Unirei 13. * r *) % Hr m .