Mişcarea, iunie 1917 (Anul 9, nr. 124-143)

1917-06-10 / nr. 129

g Mgsggg Bgggj» mi $ & alma / des!, primiţi cu dragoste fr&ţeaesă pe ,, camarazii voşti de peste Moina, cuci *: ei simt aleşii Bucovinei mar'âere; Adie«ândz mă von», iubiţilor mei fraţi compatrioţi Vă sfătues® c&un frate mai mare să păstraţi cu sfinţenie jur amân -1 tei pe ssra i’st» prestat astăzi Msjesiă* g ţei Sale Regelui Ferdinand, primulei | Borna şi Perrator de grijă al tuturor | Romfendor, care întruneşte în augusta | sa persoana blândeţe şi înţelepciunea lui | Alexandru sei Bun, hotărârea şi vitejia | lui Ştefan cel Mare şi dragostea pentru| ţărănime a lui Onza-Voda înaintea sta-| tuei căruia prtsnuim astăzi în Piaţataliei din Iaşi înfrăţirea de arma aRo- mâniior de pretutindeni, Xmhieţi priete- nii trainice sa camarazii voştrii din ref gat şi din Ardeal cu sare veţi forma oi singură ţară veţi veni imprimă «ind I isbăada va fi a noastrlj. Şi ea va fi! f Intindeţi mâna prieteneşte şi fraţilor voştrii din Escarebia cari luptă umăr la umăr cu voi pentru sdrobirea aceluiaşi duşman. Steagul tricolor îa sare aţi jurat astăzi nu este bou peste voi sub căţele lui au biruit strămoşii voştrii în sodi Cosmiantei. Dară el de aproape nu vede şi jussai-i tate numai fâlfâe mîndru peste melea-1 gurileBaedineae.' îmbogăţiţi sdrilucirea 1 iui prin marea biruinţă ps care întreg i neamul românesc o aşteaptă la deplină tîrssredrre de la voi şi de la camarazii voştai. Vouă v’a reservat soarta «ea 1 m»i mare cinste de «are se poate io-1 vrednici fii Bucovinei, cinstea de a rein-1 pianta din nou steagul naţional la Su- ceava şi la Cernăuţi de unda fusese I smuls inainte cu 143 de sui de ghigis răpitoare ale patrei habsburgice. Acres- î ta va fi cea mai aleasă răsplată a jertfei şi Vitejiei voastre. Falnici piăeşi ai Bucovinei tu Dumnezeu înainte ! Cuvântarea d-lui Deleu ! D. dr. Victor Deleu, locotenent în nu- mele voluntarilor ardeleni răspunde fir in urmăregrete cuvinte: „Emoţia nu’mi dă voe aă spun atâ- tea căt aş vrea. De erî, de când am călcat pământul acesta scump, care a fost pururea visul nostru, emoţia ne stăpâneşte pe toţi ne-a răpit aproape graiul. Totuşi sunt dator un răspuns fratelui Ooga şi d lul Nestor, cari ne au cerut să fim credincioşi jurământului dat. Vom fi! şi nu spun o vorbă goală. De rada cea mai bună e că suntem aci, când am putea sâ fim in altă parte. Şi am venit fiindcă aci ne-a chemat In primul rând sârguie şi neamul; fu ai cobea rând dragostea de această ţară ii- ; berâ ia care sburau sfinte visurile noastre. Da, am venit şi voim—o spunem cu toată hotărârea—să facem un protest viu că voi aţi venit la noi nu ca cuceritori, ci ca fragi liberatori. Eram datori sâ venim noi la voi azi, când voi trăiţi pentru noi zile atât de greie. Venim cu toată încredere fiindcă suntem siguri că vom birui. Noi, ardelenii de multe ori am rămas numaicu şedinţa In Dumnezeu. Azi o mână dumnezdacdl ne araţi ce trebue să facem. Noi am pornit din ţara străină dar am pornit cu un singur gând să mergem acasă. De aceea drumul nostru nu este decât unu singur: Înainte! Şi mergând intime vom birui. Vom birui pentru c£ nu sunt aşa de înalţi Carpăţi cât ne sunt inimile de înălţare. Azi am devenit cetăţenii României, dar cetăţenii unei Românii mari. Mai avem ceva ce se cade să rostim. Avem datoria să ne mibunăm tot trecutul pila de sul rinţă. Şi pentru aşa ceva cred că se cuvine si murim. Terminând ţin sa adaog, In numele fraţilor de luptâ, el vom da Regatul nostru ţara Lbsia cu hotarele ei naturile. Cuvântarea d lui Deleu a fost continuu întreruptă de aplauze şi uraleie entuziaste ale publicului, iar la sfârşit a fost ridicat pe braţe. Cuvântarea d-lui N. Iorga Fraţi ostaşi intraţi în luptă pentru România. Aţi vsait aici ea să faceţi, împreună cu tovarăşii veşti din oastea noastră, România cea nouă, pentru «are sinteţi gata să adeceţi printul scump al singemi vostru România cea nouă, pe care aveţi s’o soborîţi numai pe pâiâintul care vi se cuvine vouă şi bou». Căci de fapt această Românie ,mai mare este îndeplinită încă de stem, odată ce sa găseşte la »aflatele voastre, la voinţa voastră nebiruită. Aceasta este totdeauna lucrul cel mare în faptele pe care le îndeplineşte un popor: să creadă şi să vrea. (aplauze entuziaste) . La faptă aţi venit, şi de aceia vă printmau bucurie. Cu multe cuvinte au. Fiindcă niciodată prin cuvinte nu e’au întemeiat ţările, ci tocmai prin ele au pierit. Iată duşmanii împotriva cărora ne am rădicat moţii, Austrisiî mişei şi Uagurii obraznici, aş vor pieri amai pentru că braţul lor n’a fost în stare să poarte o luptă pe viaţă şi pe moarte, ci pentru ci s’au lăsat copleşiţi sufleteşte de minciuna pompoasă a cuvintelor. Se vor fi ucis singuri, strivindu se de zădărnicia lor. La fapte ne am mai întîlnit. De ctte ori un lucru bun a ieşit din legăturile noastre este că am fost tovarăşi la fapte. Ce dovadă esi busă mai poate fi despre aceasta, deşii viaţa acelui strămoş înaintea chipului de aramă ai căruia veţi fi trecut venind aici, tata Ştefan bătrînul. Ei ?a fost Doms vouă, Bl*sovineaiÎar, ca şi nouă, celorde aici. • Soare avat în stăpânirea hii şi Ardealul îa părţile Bistriţei, Cetatea Ciceului şi, la mijlocul ţarii voastre ardelene, Cetatea-de-Balta. ’A poruncit acolo şi, ciad trufişul «rai, feciorul da căţea ungurească şi de voinic romlu Matiaş Corvinul a rătăcit pe aici încercând să-l zdrobească, s’a ales cu ce se va alege toată această spurcăciune nemţească, turcească, bulgărească şi ungurească de mare sistem plegăriţi, nu şi gaata. Valahului îs spinare. Veţi porni mâine, ştiţi unde, In locul unde mamele şi Botiile voastre blegstămă pe asupritori lingă vatra pustie de unde a plecat ostaşul, precum în Romania noastră năvălită aceiaşi jale şi plogărire ne aşteaptă pe noi pribegii spre a ie râsbana. (aplauze şi pvsţiuni). Şi nu stringem toate puterile peafera această faptă, noi toţi cari nu coborim din acelaşi vechiu neam părinte şi care ne închinăm aceluiaşi împărat ce ni-a dat limba şi sumele, noi carine-am văzut aşa de adesea ori,şinu ne-am uitat niciodată. Săriţi voi, Ardeleni dia văile ce se răsfiră către Tisa, voi, Maramureşeni «ari s,ţi adus in Moldova noastră stesgul de biruinţă a bou- I mini, voi, Bucovineni, pe care acum 150 de ard v'a smuls eu pădurile şi polieniie Moldovei de Su« hoţia meşfceşu® gitâ a Austriei! Să riţi su toţii Asupra aceluiaşi duşman, şi alâteri ca noi să se stiingă listed zid nebiruit, ori se putere din aseastă ţară, «ă«i nimeni ia’are dreptul să nu dea în lături,—şi suvintiîî acesta are şi rostul de a scormoni sufletele ce as întîrziat. I Intr’o singură misssre uriaşi şi pornim, cu tot se avem cu tot ce putem, orice s’ar Intîmpla, pănă ce duşmanul viitorului şi al vieţii noastre se va găsi în sfîrşitesub călcâiul Yaîahului acestuia batjocorit şi învias numai ca să se ridice din nou în răzbunarea lui grozavă. (Apriuse şi ovaţiunei entuziaste). Cuvintele I. P S. Mitropolitului Moldovei Seria csverificilor o închee I. P. S. Mitropolitul Moldovei, care reţi’o patriotică vorbire, arată că tocireafrsfiior srdeien! este foceputul unei noi vieţi naţionale. Si dea D zeu, zice Inadul Prel«f, ca armata noastră, toate lupii pentru drept şi libertate, sâ treacă Carpaţii şi sâ se coboare în văile şi câmpiile Ardeslui, lărgind hotarele României» Msri.j' După zilele grele da azi, ia încheiit 1. P. S. S. vor veni zile bune, fie vom putea bucura de cez ms! msre fericire pământească, aceea da a vedea realizlndu-se toate aspiraţiile neamului. Cuvintele lauifului Preist au fost acoperite de aplauze şi ovaţii. O procesiune grandioasă — In faţa Palatului Regal —Din piaţa Unirei se formsează regiu. In frunte, miniştrii, d-nii O. Morzescu, Vintilă Brătianu, Al. Constantinescu, deputaţi d-nii N. Iorga, Stânculeanu, V. Scussu, Sihmsitz, Alimănişteanu, D. Drăghicescu etc. Muzica militară cântă Marsiliesa, mulţimea aplaudă frenetic şi cortegiul porneşte până in faţa Palatului regal unde Suveranul care salută milităreşte din balcon este aclamat frenetic de trupe şi populaţie. Muzica intonează imnul regal. De pe trotoare, doamne aruncă flori voluntarilor ardeleni a căror cor, grav şi puternic ataşă imnul lui Mureşeanu dela strofa care traduce mai plastic in clipele va fi fă sentimentul unanim . ...Dunărea furată de Intrigi şi ară... Emoţiunea urcă din masse până la Suveran care, vizibil mişcat îşi exprimă cu o mare vioiciune de gesturi sentimentele sale d-lui I. I. C. Brătianu care, la stânga Suveranului priveşte de sus la închegarea primă a unui mare vis de unitate naţională pentru care a lucrat şi a suferit. In jurul nostru figurile surd palide, ochii aruncă lumini aprinse. Unirea... Unirea !... Corul a tăcut... Urale, aplauze, trăiască Regele ! şi cortegiul porneşte înainte. In dreptul strazei Banu un automobil se opreşte brusc neputârid să înainteze„ Intr’ânsul, generalul Berthelot. Ca într’un tumult de mare mulţimea isbucneşte: „Trăiască Berthelot ! Trăiască Franţa ! Generalul, adânc mişcat, coboară... Strigăte de Trăiască Franţa ! răsună prelung din adâncul maselor, de la ferestre, din balcoane, de unde se aruncă flori. Muzica intonează Marsiliesa pe cam mulţimea o ascultă descoperită reluând în cor refrenul : Ahx «rmsa dicyeesl Formez vos bzteillons! Märchens î Msrehens î q-i’«B sasgluifut sbrepv® «os silous... D. Vintilă Brătianu strânge mâna ilustrului şef al misiunei franceze şi gestul are şi de data asta, valoarea simbolică a unui înfrăţiri mai mari şi mai largi, anfrăţirii de rasă şi cultură. In sunetul Marşului 1» Arfe® mulţimea înconjurând trupele şi corpul de voluntari se îndreaptă 1% spre bulevardul Carol. Un strigăt formidabil: Trăiască Regina. Trăiască familia regală, izbucneşte din toate piepturile. In poarta palatului locuit de M. S. Re- • gina, Suverana, înconjurată de A.A. L.L. R.R. în picioare intr’un automobil salută trupele cari o aclamă cu un elan şi o dragoste care ţâşneşte din spontaneitatea gesturilor, din puterea glasurilor cari re- 1 petă voiniceşte şi fără de sfârşit urarea tuturor românilor ! Dar cele şeapte steaguri ardeleneşti im- preună cu drapelul vânătorilor fac front... Trâmbiţele sună... Trupele manevrează în vas de paradă tormind în faţa steagurilor un al doilea front. Intre amândouă, corul ofiţerilor ardeleni cântă Pe-al nostru steag , ascultat de mulţimea descoperită. La fereastra unei clădiri din faţa Palatului Robert de Flers, istoriograful celei mai frumoase pagini din istoria domniei regelui Ferdinand zâmbeşti duios, privind la toată dragostea caldă şi neţărmurită care urcă din popor către familia regală al cărui şef „Ferdinand cel real“ este exemplu viu al Datoriei şi Lealităţei... . . Din nou ordine se repetă scurt şi sonor, trupele se treac în coloană şi un pas vioi pleacă spre platoul de la Copou... Serbarea de la Copou După procesiunea pe efrăsfie laşului a avut fee p® platoul regimentului 5 Roşiori o serbare militară câmpeneaaea, la care, prin bună voinţa D-lui Arex, Mavrod, directorul genesiei teatrelor, au dat concuraţii şi artiştii teatrelor naţionale unite. . . Iau parte Isacewbi serbare d -n.i Venerali Petals, Vifidescu com adiAtu! divizie», precum şi numeroşi ofiţeri ai garnizoanei. Serbarea a început prin reprezentare® sub cerul liber a valoroasei opere a D-nilor Mircea Rădulescu şi Cornelia Moldovanu. Ca şi la teatrul Naţional, ca şi în tabere, poemul a stârnit un entuziasm lesne de înţeles dacă ne gândim is. cuprinsul Iul în care se concretizează In» tr’o fermă gemfl şi clară toate aspiraţiile noastre, dacă ne gândim la verso! iui armonios şi ia acei ce s’au scobori! de pe scena ’festinlui nations! ca sa înalţe această instruţie pe culmile ce nu îs atinsele pini «la®. Inceputul e demn da toată lauda şi numele orgenizatorilor primului nostru teatru pe front, vor rămânea legate de însuşi istoria acestor clipamăreţe, ca un isvor de energie morală, ca o sursă de avânt patriotic. Numele Maestrului Notisra a D-nei Filioni şi a celorlalţi demni artişti şi timpurilor acestora vor fi scrise cu litere de aur la cartea artei româneşti. Serbarea ce a sfârşit cu cântece patriotice executase de comila isgsund ardelene şi bucovinene, cântece la cari se oglindea întregul etifid al acelora ce au preferat că părăsească o viaţă relativ liniştită şi a înfrunta din nou periculele războiului pentru aceiaş nobilă cauză, care or câte sacrificii ar costa rămâne tot ţtaia supremă a întregului Neam Românesc. Dejunul din Tabără M. S. Regele şiclteţele Lor Regale Principele Carol şi Niculae au luatori dimineaţa dejunul împreună la ofiţerii un cor- diviziei şi ofiţerii ardeleni în mijlocul soldaţilor. D-l General Petals, închinând la sfârşitul mesei la cantatea M. S. Regelui şi a Familiei Regale a aseatuat »«& legenda puea în circulaţie de către străini cum că fraţii noştri români de peste munţi şi di® Bucovina nu doresc usîre «u România, este de asum spulberată*. M. S. Regele mulţumind d-l General Petala, s’a adresat din nou soldaţilor ardeleni şi bucovineni cu următoarele cuvinte î „Voi cara gfi pus piciorul astăsi In „Patria mumă m Moldavei, de care este „legat în mod aedeăsăFţiâ numele lui „Sîftian-eeî-Sfânt precum esta legat de „mamele lui Ardeal»!, Bucovină şi Muntenia, voi aţi avut prilejul să vedeţi | „astfeei una dia diviziile somftae cu ears | „estăzi vft eoatopiţi şi vâ tufirăţiţi pea- ' „trst jertfe ca şi geatru biruinţe. „Pe cât de inimoşi aţi păşit pe pă„ntânlul României, pe atât d& inimoşi „veţi trtâe sub ghiulelele inamicului pea„tra a înfrunta teste greutâţile lapte! „şl & vâ un! mâine pentre totdeauna eu „fraţii voştri de sânge. „Ridic paharul Sl«una, numai Insă„nâtătea corpului de armaţi dar şi îa „eterătatea soldaţilor ardeleni şi bucovineni, cari vor şti sâ sa stringă sub aurtele dreperelor române şi sâ sa jartufească pentru idealul Boisoaiei Mari.“ La ora 13:80 M. Ss Regele, după ce iâ ascultat încă câteva câateae şi doine,cântate de către corul soldaţilor ardeleni şi ronaâai S'a despărţit luându-Şi s'Isses bands la ofiţeri şi trupă, cari au însoţit plecarea Saversitului şi a Alteţelor Lor Regale cu nesfârşite ural®. impmimwm a:5 Câteva persoane numai, din imetisa mulţime a celor ei asistaseri la măritaţii serbam din, Piaţa, Ualrei, un fosé martore unei scene de m aramaUstit zguduitor, o scenă izolată care complecta ansamblul grandios al Uf lăţită tuturor românilor. Unul dintre Voinicii arădeni îşi pironise ochii cercetători, ageri şi isteţi asupra unei femei îmbrăcată în costum de ţară, can ca mâinile mefmsişafa, privea la mulţimea ce mişuna în jurul ei. Intr o clipă, voinicul arădean se desprinde din front şi euprinds ps femes trd o îmbrăţişare de jos. Cei de faţă încremenise la vederea acestei sesne mişcătoare. Era sora lui pe care n'o mai văzuse de la isbucnirea războiului european şi care se rătăcise la ei prin- tre ceilalţi pribegi din Ardeal. PB Soprane şi Artiste bune caută corul bisericei Talpakat A se adrese Marţii Joi şi Sâmbătă la orele 6—7 p. m. la bisarică în Sir. Săni&sm. *1 Aduc viile mare mulțumiri d-l si Maior doctor Vera de la Arsenalul Ar-, matei pentru ci mi-a, salvat glsfa dte gheara tifosului exantematic. D. Yasnescu Fussctioafir Arsenalul Armatei, ■ * Sî aşteaptă cu nerăbdare premiera feeriei de actualitate „A fort odată...* ds Durstoy. Repetiţiile sunt pe sfârşite şi prevăd un sucres extraordînar, DLurstoy supuse,la scenă un giffl de veselie, satiră duioşie şi dragostef, de ţiră, care va face delicte publicului. I Doritorii să reţie focuri de pe asum la librăria Iliescu. 839 Direcţia Centutei Sanitar Francize cu sediul în localul Şcoale! Comerciale Iîşî strada Vasile Alexandri No. 5 vir a* vis de foasti Primărie are cevoe de lucrători: Dulgheri, tâmplari, rotari, instalatori de spa şi canal, şoferi conductorî şi şoferi mecanici croitori şi pânzari pentru cusut corbsri. Doritorii se vor adresa urgentu lui Adjutant Dalmas Şeful Personalului. itetul pgsrfilcpSsri, pr®g*aisâ I ftiîiiitr» soclu Bli9ll *xp?î»*lsicl |p® «dîscifiwrui propunerilor du pasa s»p-$raâA #1« Qttpmaiaipf, »M lîMcrat fe eonffwmttsfta cu partida m lor, c« ra?pi»g isnao*oi orKa tsiitjsîlvâ kiwamtca co tmam a desî»*« aStapt». Voiul c^ngrosolai « produs un of«c smnîfiptiv gtapuful gsisjsimalSit lel^rnalloiiAiisl ii a iHbiislaf bMiissS simt patrâoM« » nnstldiilor socialiste, ca ifiaa să Ind^pfrtaz# ca hotârâre IntrigeBa dusmana. lnl®r»@ntl® !min@nla a Speniol Loîîârs. 20 Iunie—Corespondentni din •Horoa &i siarelsî Daily Teiegeagh anep|l că du«îă Informațiani din cea rant bană sarsâ sosite dia Madrid a? f|fra. ®«mă o retdică lâ schimbare to politica sxtfertă e'Spaa®ief. Cefenfta eartei sânt absolut favorabile »,ssî intecventi a Spaniei alături de aliați. Rigda Alghsase na acenade eâtssl ds patia simpatîi la sala pentru aliaţi » a declarat da eu,ân d anul dimplomat «S triplei înţelegeri «ă est» pentru o intsrv®B,fie a Spaniei alături de aliaţi. A. T. I. CONSTITUANTA CAMERA SidlntsU 4« let 8 lank 1917 D. Răâulesem din gruparea mmeel, constată nedreptăţii® sociale cari «unt la b&zs ed î.ciului ţârei noastre : disproporţia între proprietatea «tăpinită de marii proprietari şi aceea rf afă In stăpânirea ţăranilor. Doulretei din populaţia rurali a tird nu pot tril pe părfiratu! lor. Vorbeşte de rolul clasei a reudlşeşti şi arata felul cum au fost extitpateţi el*tenii de către trusturile arrndlsssfi. Spun® că Rtsrea proprietate nu i Ta făcut datorie feţi de dasa ţirinească. Vorbind de cele două reforme, le aduce aceleaşi învinuiri ca şi ceilalţi colegi ai d sale din gruparea trimeei. D Răduiescu a continuat şi In şedinţa de noapte, când ş! s terminat cuvântarea. Şedinţa dela 9 Iunie 1917 Şedinţa se deschide la ora 2 şi 40, sub,preşedinţia d lui V. G. Morton. Fe banca ministerială: dr. Istrati, V. Antonescu, D. Oreceanu, I O. Duca, V. Brătianu, O. Mârzescu, D. Lemez Moldovanu propun® si se ridice un monument pa locul uradsau depus eri jurămlatu! voluntarii ardeleni. (ApliBze). Di Ai. Phertkide, Guvernul sa asociaze la propunerea făcută de d. ModovsDU. Sate drept sa fosul esel sa fis constlatit prin ridicarea unui monument (Aplauze). Di D. Greșeam, ministrul alustărilor publice, depune un proest de lege pentru declararea d3 de utilitate publici a unor linii ferata. Se admite urgența. Se intră în ordinea zilei. Ședința continuă. Primul împrumut mnmmlmm LONDRA 20 Iunie.— Sa enunţă ps ejíl® oficiali ca cubncripţia pentru primai »mprumut infern aaterioaa neutra război *f* închis îa slue de 15 Iunie Subacri* pfla % decurs la intreaga tsrfi în mijlocul unui enfozissm Indescriptibil și a trecut in 500 000.000 dolari da sumă fixată. (A.T.E.) Știri teiegrefk® mm stmmmmm Servieiul Special al ziarului Mișearaa Sedaiisti Tîssi pro» p&stavrUGtf’ n a% pac# Petr@ir»€i. — EAp^Issr®^ EisS a dst © probi ividentă do voința sociatlgil^or ruși ia a fost d&cisl prii* raportul mL niâtritor ripmcataud soelaslsmul avansa« In sânul guvernului provizoris; tisalte partm solnsid® cu rcuniuRcs cos*gv«sufel general a Miisillilor da «*%legatl lucrători 5! soldați era îwtrosga Mistui congresuluicar® m sprobiî cu o «»tfjrit&ta zdrobitosr« da @43 voturi contra 121, expii'afinei miulfteilor SRoi»ottfff si Tsar®« to li asta da o Importanță m Conunicat Oficial Ho. 299 din 821 It®ie ora 21 FRONTUL ROMAN. — Situaţia *Ucshisubată. Bombardament reciproc de artilerie în regiunea Salcia-Vulturul Artileria rusă a bombardat satul Nâneşti pe Sirat şî aşezămintele militare names din oraşul Takes. Pe restul frontului simis importaşi de aeiuaatât. frontul ASiaillo- Nejfri FRONTUL OCCIDENTAL. Ps frontul trupelor caglese activitatea da luptă a continuat la Est da Ypres, pressun și la Vermelier și Loos. Pe frontul trupelor franceza luptelor continuat în avantcajul fransesilor la est de Vauxaillon. Un contra-atac dat de francezi asupra unei părţi de tranşee, ocupată de germani în sectorul fermei Moisy a dat resultate serioase. Francezii au reocupat toate posiţiile, cu excepţia imui colţ situat la 400 metri Nord Est de acea fermă. Lupta, mai ales cea de artilerie, continuă cu violenţă în regiunea aceasta. Intre Hurtebilze şi Craonne bombardament destul de violent. In Champagne, înaintarea realizată de francezi in cursul dimineţei la Nord de Mont Cornillet a fost desăvârşită în condiţiuni strălucite. O încercare întreprinsă de germani p® la orele 23, pentru a recuceri posifile perdute de ei în ziua de 5 iunie între Mont Cornillet şi Mont Bond, a fost respinsă de grenadierii francezi, care reluând ofensiva au urmărit detaşamentele germane până la tranşeele lor de plecare, pe care au pus stăpânire. Francezii au înaintat ani 500 metri în adâncime pe o întindere de 600 metri. Germanii au avut pierderi însemnate. Frontul Italian.. Din sectorul Val Caratiana, sub trecătoarea Piccolo lo Gazuoi italienii au făcut sa explodeze o puternică mină, pregătită dinainte cu multă îngrijire. Explozia a răsturnat complect I poziţia adversarului, îngropând pe toţi cei ce se găseau acolo. Pe urmi, sprijiniţi de artilerie, vânătorii alpini italieni, cu o minunată însufleţire au cucerit culmea cotei 2668 de pe Muntele I Piccolo la Gazuoi, unde s’au şi consolidat. Pe frontul Alpitor Iulisni, două I atacuri parţiale pornite de inamic contra poliţiilor italiene de la Vodige şi Im Sud Vest de Jammiano au fot respinse. I Acţiunea foarte vie a focului inamic I contra poziţiilor italiene la Sud de Versic a fost imediat roi complect reprimată, Imn areaşi zonă itelienii şi au împins linia înainte printriun asalt reuşit. Spei« Ctertte (Etagora! I intrfefeţii; -Agfee Lăzărescu, Marie Li* zârescu, Emma şi D. Mandre», E.i*ard Lăzirescu, M fîe şi O’gs Lascarache, au durerea e anunţa pricimna iubitei for sora şi Imătuşă. Elena Ciucereicu feceferă din viaţi In ziua da 9 Iunie a. c. Cgremorsia Inmomâatărei va avea Duminică 11 Iunie orele 10 • dimineaţă , cimitirul Eternitate, mnse ss silă depus corpul.