Mişcarea, iulie 1917 (Anul 11, nr. 146-170)
1917-07-01 / nr. 146
di Ofensiva rusă conta cu o vigoare mereu crescândă. Ocuparea oraşului Halici—ande se oprise ofensiva rusă din anul trecut —iaseamna o creştere I presiîsae] şi o ameninţare a dosului Uniri inamice. ' / Oraşul Halici era ipărat de divizii germane. J în 3 OTaiai stâng al râului Loianiţă» ruşii au ocupat satele a mă alki şi Bebin. Pe frosiful Bagorodceani fbîşîî îu zdrobit resistenţa duşmană, împîngânduşl isula fiisîilc. ItsuUkaéle lupte Ruşii au frfâeut peste 2000 prizonieri şi 30 tasuri. la luptele dUîe In ultimele două zile în direcţia Doinii, Ruşii au luat peste 150 ofired, 10 000 soldaţi şi 80 grn de foc. Luptei* -'centînuâ violente şi'pretutindeni In avantajul Ruşilor. Pe frontul occidental germanii au dat un puternic atee 'pe Yser, dar situaţia a fost restabilită prin alungarea germanilor din porţiunea de teren In care pătrunseseră. Avioanele engleze au dat un atac reuşit asupra Constantinopollui. Criza politică din Germania s’a agravat prin demisia unor mmîsîrL ^ _ Si ge.duî tiranilor din Popeşti este ea aMH mal (tama de rale vat, cu cât ne gândii la opoziţi'* pe cm «unele feţe • gimsndicosce'o fac recfalzitâonftriior. „Cura „«ane*, tormai sa mi se fa saioasobrai, otl calul por Mege?" Ei dau totul, Urdă dtrir® noi nu vrem si dăm nici din cea ce emuz I P&tronias. r Spre gloria Rusiei revoluţionare Rusia revoluţionară s’a biruit pe nae însăşi; libertatea s’a organizat iriţi conştiinţa datoriei şi aceastăi eforie morală rămâne unul din ratele da cea mai glorioasă bălare sufletească atinsă In cursul raestui război, atât de bogat de altfel in momente de devotament subtim către un ideal. Revolufiunea rusă a pornit ca un torent impetuos de viață nouă în calea căruia se părea că tot ce ti it avea s? tv.r sur» vecfjtfa Rusu , e. ..utre, uri jgest întârziat uaur o vie te care rămăsese mult în urma idealurilor socotite ca imediat realizable de către revoluţionarii ruşi. Dar privind prea departe revo- luţiunea ruo era ameninţată sa nu zărească primejdia mortală care îi stătea îa câţiva paşi numai* primejdia Victoriei celor două imperii de pradă din centrul Europei, care ar fi făcut cu neputinţă domnia libertăţii în oricare din ţările lumii. Această victorie însemna triumful unor forme politice medievale, împotriva libertăţii omului şi a libertăţii popoarelor—şi cea dintâi victimă legată de carul triumfal al celor doi autocraţi ipocriţi ar fi fost tânăra libertate a Rusiei «cei noul Glasuri de sirenă, unde sincere şi artele având o stranie sonoritate teutonă, voiau sa înşele poporul rus şi pe conducătorii săi revoluţionari asupra acestei primejdii, ficându-i ca,cu privirea îndreptată s spre îndepărtate orizonturi ideale, să cadă în cursa grosolană pe care o întindeau emisarii autocraţilor Ilin Viena şi Berlin, travestiţi cu bonetă frigiană şi disimulaţi în cuiele steagului roş. Rusia revoluţionară s’a recules iara cin hotărâre. Ea a avut tăria Admirabila de a renunţa pentru moment la acele idealuri care ar fifost himera ucigătoare a realităţilor înfăptuite şi it* a înîâîîţu! tânăra '3a libertate m legile de fel ale războiului mântuitor. jertfă, profundă conştiinţă jV datoriei! ■’■/Dar tocmai aceasta arată valea’ sufletească a Rusiei noui, care putut ridica, din ruina unui istem politic cu o autoritate minarâs având deplina înţelegere a t esitâţilor prezentului şi a garanţ ^.»r de viitor. Rusia revoluţionară dat astfel dovada ursi raaturipBrigc de ® severă efieasitate, In momentele celei mai vulcanice * expansiuni revoluţionare. I Armatele ei au împreunat în sufletul lor cel nou avântul fără frâu al legiunilor Revoluţiei franceze, purtate în sbor pe aripele Marsiliezei la Jammappes şi la Vaim, cu conştiinţa puternică şi aspră a datoriei tratatelor, a onoarei şi a nevoii de a ataca. Rusia revoluţionară, spre gloria ei, nu a aşteptat să fie atacată şi fc/v ccCvvia man a ViiL&cU.'i i ii ltt* dreaptă privirile pline de admiraţie spre frontul glorios al Rusiei revoluţionare, spre simbolul lui inspirator care e ministrul Kerensky şi spre purtătorul de steag care e generalul Brussiloff. Salutul şi urarea de victorie deplină ale tuturor popoarelor care luptă pentru libertate întovărăşesc entuziaste paşii armatelor ruseşti, care înscriu în cartea lor de aur pagina cea mai strălucită —fiindcă e datorită celei mai nobile conştiinţe a datoriei. WOTB Gestul țăranilor S’a relevai frtmusefea gestuluî făr»i3iîor dta comuna Popeşti. Ei «is refu.sat SS se in Seaacă bonurile de rechizitie, raofv — cobii rcDaiv 1 — că au înţeles ist dm fără bani pentru fasă si osîfrs, cee ceai foai-rtichzfiocâte. CszáS fărauiîo: din corasina citită dmn fass nu e vac,ata a'lat şi alte oră, Eds all-îel cadr;sză minunat ca suttaîu! ţăranilor noştri tu acel mícusst suli î cars n’a avut n-jvoe de edficafse penlria a fi bun, curat, foţefeg&or, duios şi f sai ros. Un Mosol HlvtHas susţinea im.;ra*ibilitatea psîflca a creând ex ntkiia a oamenilor, prifr’o educaţie de genul fakirior cari «oftezi la palmi, iar bă, su fAcd te grăunț I Omul se nasta, d.;pl filosofu! nastr., vergin scfielește ca o foaie de hiriiarbă E «reaba educatorului d bsd să pute ps hid.'a aibă, versul splendid, sar: pamfletul murdar I Ce eroare! pmu'este om, dl a naştere. Şi cea scai «morsetatâ educaţie nu va face dia sufle *1 german, ori bulgar, un suflat de ora pîrrg pe ciad char fă .'fi educaţia alegi, sufletele nobila din ni*tere, vor S&i* 1' îa de porniri latente, înclinări altruist înţelegeri fina... Aşa sunt sufletele fating Aşa sunt ace) ţărani ro«tân! cari silii) să fie cavaleri, şi patrioţi şi vrii aici db toate sacrificiile fără pregătiri oria şsiăle multe, fără dssdiU mulţi şi buni Sirii ras şcoli es ța.'ă, când euni şl mâ* %mî l Maghiarii si nationantiskto Ca « lissă da tact esraetevlsttah pelitîeei de stat magitare, gnveMuel «ti* Pasi*, iw nt«» d«s(!#m#s*6Mi wilwit« » aoscrhlel aw«*?oa*ga?a, eantamă a In eels 'a»î drastice, eele mat s*«*ts măsnrl eo»tra aapasislitâțlior d!» U»g»ri», «eatra r*diuâ*t!er t* sseelsl Parlamentai «sgsr a fost astfel msr..tarai iisenflnnilnr dtatra represeatantU I Sfalftteeî da stat nagtare sl represeataatii ! românii©? vremelate suhjagsfi. Şi dim I ae«sfe dtaeaţiaai a reeşit flaoşel politl. cel Îmi Tis» de assfejaff* mai departe, şi cm »ai »raită intensitate'viața ©alt»“ i raid a româail©?, ««»And © cât mai pm' termici antevitat© gsyssraaisieii fata ««rs’ trai»stit*ţfmaii©r școlare nade lîn&tre- I maltai s® fees ia ilâ limbâ de cât cm sa*ar*. ‘ Atitmdlana latoler^^tâ a garer »almi *»gar. la aseste raoneate grele seatra statal maghiar, • relevă și eres* snedeaS. Astfel aiarml Aftonii % drängen fasse ta perfecta laz»iaâ neatr&aleerile eeatelai Appaayl, ale eftrei mfesari uq e«*eerdă ou deelarațiU» Ipocrita ale faverailii aastro-asagar eu privire la reajeetal «‘gatitiței pepilarelor dia dohla meaarhle. Brpraih«BtaatIi re,ai*l dan Miohaiî, și Sddben, aa pretestiU «5® ¥i®leaţĂ rentes acestei selitîe maghiare cari eectîruă sistemul tBchizitdrlal de Bsaprir® a vieiei saționalităților. Mar ece® este am «devărat esracteristic pentru polities .%*ghUeă este «ta *■ vreme» când lume: iatreagă sassfe* *i psetiu dreptate şi peatre liberie, câad respectai Tietei »afîoaale a ralit e ăzietas rv- w **, și ~;*»â »«»e teroristasaat I« -go ii, maghiarii fflti®mrî a fi «aceiaşi fată da remiul. Sunt neamuri hifti au pst taţelege apiiltai Tremei şi nici chiar propria Ier n»K«reaîre decât atunal «ftmd d*«»sxr*sts distruge! Descompunerea germana Cde, ce pentru mulţi na fede cu o speranţă a devenit o realitate : Germania politică, ergolioasă, încăpăţânată şi insensibili la mersul vremei se fărâmiţează. Ştirile de la Berlin se succed, repezi, şi sunt ca nişte buletine medicale cari notează, zi cu zi, mersul ascendent al crizei în aşteptarea desnndamintuM. Urmăriţi desfăşurarea. Criza isbucneşte prin abcesul rus care se sparge brass în coasta germană şi are repercusiuni la Reichstag al cărui comitet se adună în şedinţa secretă şi chiamă în consult pe inefabilul Btthman-Holwig. •racolai diagnostic asazi; necesitate pentru bolnav de a rezista. — Cu ce scap ? — Nu pot să spun însă ! — Nu se posta ! Cerem o debingare a rând ; bolnavul are nevos s£ fie uşurat şi repede. Pace ! Free ! — Fără anmîdnl şi contribuţiuni nu intervin . Familia se supără şi caută aiurea. Medici sunt mulţi, chestitmea este să cadă de acord. Rudele mai de aproape se coalizează. Partidul liberal se agită : — Democratizarea Germanniei ! — Vrem şi noi ? exclamă socialiştii. — Şi noi ! răcneşte centrul, cea mai cuminte fracţiune a familiei. Şi acordul se face, sa făcut. N’au rămas în afară de căi pangermanişti şi conservatorii extremi. Situaţia se agraveazâ. Pacientul gâfâi, sufocă, urlă. Rana din coastă se lărgeşte... Calitatea puroiului este caracteristică: simptome de descompunere. Repede, repede, consiliul de familie — sau de coroană — şi moştenitorul... . — Să fie moştenitorul ! Nu se ştis ce se poate întâmpla !cel puţin să fii de faţă dac’o fi să se întâmple nenorocire.... Să fie. Noi cari nu suntem de-ei familiei — ne-a ferit sfântul! —■ cerem sa fii adus la f.fa locului, fiţâ’n ţaţă, cehi ’» schi cu victima nenorocită care geme, urlă seabate îl blestemă. N’are să moşteneascămoştenitorul, dar prezenţa lui la cruda agoals va fi un început de expiere. Surd crime cari nu rămân, cari nu pot rămâne nepedepsite. Om sună cudmfat şi ritmic... Pulsul scade încet, dar sigur... Ca ceasul în mâni savanţii urmăresc „Stingerea". Toată știința lor s’a epuizat. M Spiritul lor inventiv nu va mai găsi nimic... O știu... § sime... Nu mai este nimic de făcut... Popa și lumânarea... Bftfsianeat 4a psee l ®Sb&s Tovărăşia austro-germană trece prin zile grele. Germanii sunt nemulţumiţi de situaţia conaţionalilor lor din Austria, iar Austiacii sunt alarmaţi, la rândul lor, de amestecul tot mai direct şi mai apăsător al Germaniei în afacer de intenta ale Austriei. Această situaţie are repercur- siunea cea mai periculoasă asupra însăşi Alianţei austro-germane. De aici tendinţa presei germane de a restabili echilibrul zdruncinat al acestei alianţe, cerând o preponderenţă mai marcată elementului german din Austria. Presa austriacă se sileşte în acelaş timp să dovedească că integritatea Austriei este pentru Germania o chestie vitala. Pledoariile ce se fac dintr’o parte şi din alta pentru consolidarea alianţei austro-germane, este indiciul cel mai sigur că această alianţă e adânc zdruncinată, din cauza tendinţelor continue ale Germaniei de a predomina viața internă a Austriei. ORFAMII DIB' RĂZBOI :CoASfât»irea de SiisibAfii. — Consftif^Irea dtiB&s&gidior de drcymMripP. Mimuri îa ora 4 p. m. & »n*fc foe la s'.itâssl Cissaifcstalai Csatra.! păstră o«rotirus orfanîîcr dia Str. Lfipasesasu o eoisffiruire, la «are a participat dia patri* »Res--;«i somifcefc d-Mla Prisfipsas Olga M. Sturâss fyi EH& Nsgrasd sid 5 C. Tosk», întreg sorpsl pr^otsss și eerpul dîdssti« pnassrîîa ipsalfcsto. A, presidât Principesa Olga M. Si’uâdgs, sarej» mUitnatt tstufer penton Jbsiaâvo,jî5,ț,4 m and au rlscsas la ekomve* somit&taini, rostiad îa esvinter nntosss artist des m o ars «& at&t scap»! prsfitess, cât și eorpul oid&etis m di aprijjusMi său prstioa la opera da cerc tire, a oriaitilor, gtuph, sare, d-I C. I otita & fisat o sx» psiasr» a seopelai, orgsaizărsi și programlui asestui comitet. ®-sa bxsM el da teri» ds a ne Irgnji ds orkai est« ia se rtiiasatal și eofiftiiata tatarsr. Bs.aă »fatal a sretit «I ears datoria ca al «a Sagrijeassă ds fasaiii» iaobilis taitei și de mvaiiB'i, ea atât «mai msit ac c» t’L.tnî*. ia » iMffriiați» ^jj «v. Sirisi ps «::«a eaîor se au eăasfc fs sâM» pari do »nos re. SPB «4sd fsaiili« laptfctora lui represiztă la soastiisța aoastră pe partenul ea Isptă, iar ia validai pe estațiti r. sa ii repSat, orfaaii repreziafâîa ceaştiința ao istrĂ m mmm pa ostaşii câtşi-at jertfit ppufcîs țarii, iar" și pe’ eafc&ijii da: rnftls«, «urs vor asigura naiș* tita sî traisisa dssvaltare a neistarni aostm ris granițare se ss&rta arselor d@ &ar I® y% dasemiea. Arată el problema orfanilor s'a țpna dim primul «tas al răs&oinlei; «a a'a impas Insă în resfcr/stvn iernei ®s a treeni, sănd o ssaițime da orfttaisran ameninţați să moară ds foame aaa de frig Si itsasi Principesa Oga M. Stardaa, in «alttat» rie preşedinta a Sos. Ortodoxă Saeţia Iaşi a vnat iniţialava de o stean» orfelinat, îa care au găsit o mulţime de orfani adăpost, hrană şi imtafiafussíte, Crsaros asostii orfalinat sa a rezolvit problema, iar generoasa iniţiativă a d-nei Prinsipea’o Olga Sturdza a sti-' mulat iniţiativa Statului şi particulară. Astfel s’a ajisna m Miaisternie ds Răcboi, interne şi căite,, i» înţelegere «a Sos* Ortodoxă să eruesa o organizii«, sare să îmbrăţişeid întreaga operă ps asistenţă a orfanilor. Opera aseasta avisd ee caracter n&. țiosal și fiind isvorită din datoria şi sonştiieţa tuturor, M. S. Regim a-L căni imit mfiet ss miristeasi de te&te suferințelenoestre și e-Ls cărei opere ds bl&t /-« etexe nu atom* »euiimffli ds vmgmtium §i rssunasisnfâ în mtfotel* mostre, a îmi sud înmiim $.% ocrotire apsrâ de mrotie a orranlmr. \ if,sa arată earn s’a alchisit aseastă organizaţie. £a sa eor.pune dia esaterit emstrai, care ar« direcţiunea generata şi ăia comitet® judeţine, îa lisxre capitală de judeţ şi «ombete somaanio. Insistă asupra programulA, în curs p'a fixat ea prinsipîu fundamental ea îngrijirăm orfanilor să se facă în sas& pămteait-âă, şi namsi îa sânul urnai aemsta ar fi îMpoiibiî să fie duşi îa orfelinate. Arată aitivitatea ce a depus comite*tal pini fecato, sari ales la ce priveşte hrana fi tmbr&cămite; de asemenea ietervenţie de a se invdjitaria averile Ier şi înfiinţa tatele. S’au luat măsuri patru meare» de orfdinat» la Mlsăstiriie Agspia şi Varatic.' Orfanii dia 'Iaşi «ad I® gr.j» sem.tetatel Central, face apei îa acest t©-jp îa sprijinul tuturor fenovomielor, dar ’mai cu KSt la sprijin«reorjraial premese și didactic, «are prin menirea e-sau, urii â3 a spda^fa la% %tâ tie eullr, iar alţii da a da a SncLrnma Sifiariîe gsasrații, saut Soi mai «hîwați a sjuta ia realizarea jsaestgi opere, Sprijtoul *e l’ar da, ar fi al ®aao*3*& orfanii și nevoile lor, s& eie mătrariie accesare pentru .Îngrijrea lor, păstrarea avutulni ce i'ar avea și îndrumarea lor ge o «»ia folositoare țj'.rei. Manea m li se mm fiind «»re, crede că easa bins că se divid?.. De sveea propusa a se împărți orsfa! Sa atâtea cir«umciriptii, căte ^rcttiserip^i școlare cont și fie* tere eircnmecripţie aă fie condacă ds către preoţii şi corpul didactic de la sto*' Iile respective. Astfii tinaca ar fi foarte aşo^ră pentru fieestâ în parte, dar afanată ar da recaltate folisitoare. Rădăjdueşte «ă dat fîi»d m&rela namâr al orfanilor, «iare de la istoria fî*cfcrnia aşteaptă o mană de ajutor—toţi vor răspuada te chemare» comitetului. sa toată bunăvoinţa şi «fi vor pune îa servicil ac^ctei opere toate puterile de muncă, aşa «Km meritA o operă de îa- 0(k...’111.. ficiori, z- za. datori a înfăptui. »apă aatacto, expaasre «ai im cuvântai d-an F. itoisa, Y. Mse tear.*, I. Vîrtaa&ffle®, iBCtitatori, Preoţii Lepatosî Si. Pope*««., ean asigurâ «omîtatul de sprijiasi corpilni prcoto-ec şi didactic. Se hotărăşte apoi eonatifairea a ii dMrgaţi pentru fieenre eteeamecripţi* sc», iară «ît* usa care && &,b& mmtm ci» a ss îngriji de orfanii du «ksnmccripţia şcolară rsaptetivă. Aceste delegaţii vor începe imediat lucrări cu Iapă Fripiipesa O’g» M. Sturza mai* tcmeşte eiMturo®, pentru sprijinai oferit orfanilor, exprimted încrederea ei mulţumiA acestui sprij'n erisniiar vor I ţmţi fanfară de ©rk® grijă. ^egsiiamentirsn circulatiunei PsMlrsi Belgnrings dircutatimn«teutiustiir români si slisti ta noua infmleria si zona Aramistor, i« «ni ursaulGarete tedructtaui: 1, Trefcti« că ss ittțelesgi da tontă popaîsflrasea cteiffi, că tantorral țârei, este dectilrtît îna linia care îeeape dels Nord, din Bucovin* şi merge «pro Sud prin V*ie» râuîai Suceava până Sa coafluenţe ss ca Siretul şi de «*ei prin V»I«a Siretului păşit, la dreptei oraşulta Becău.'de mae $poî ze todrmpîi sora S. E„ prin Miete Psrince* Cuceşti-Sîânişeşfi- Chirfeniureştii Bărlad - Obârşeni - Gănaşil-Cahul (ps vcka PriţtuluiA la d:,fad zone şi mimau; ut) Tot ferfeiu! ţârei cojwrfac fa E?.f ef Nord'EM de eeea&tă linie şi până 1* I frontier* (Praf), »’* deauraît, ’ şi masai ' pentru re'guisrez circulsţiunel, fa zonm interfocrâ; b) Tot ItrHoriul, coprioc ia Vest &i Sed Vssî de âeeeiti linia şl pfisă la liste frontatei ds lupii, ra hoifirât a fi mm Armatelor. 2. In som% Inttiimră, pentru toţi sapufil romgnl «Uctl, circolcfiuB*« ca ori şi ee mijloc ds lneomoțiune şi te or? şl ce parte & zoniei, este liberă şi Spil da ori şl m foramilfcte. Ette de rsuaSi-iaedat, kuA fa laferenl eâtafsîutal că, iknira au» evita orice «*pîă ea ftveatere, că sibfi asupra «c sete ca te nevoie să*și postă rSabiri idenlitcte*. Ia această privtață mi de folos orii» f«i ds acte, prctuiv», aet ds naștere, bitet da iadepilfaie liberul de primiri a, sa a cerilfiest ac idantirile Iibsrat d© p.©s|l*4 curte de «legilor, reel-