Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)

1917-10-17 / nr. 235

ANLU XI No. 235 a a«3A.J3W3tL UN NUMFIRQ Redacţia şi fîdministraţia IAŞI-Piaţa Unire* Nta 3 J6r Mi duSsM Naţiune&-&t6er& zmK nATionffL»UDeiO!L commn MARȚI 17 OCTOMBRIE 1917 10 UH HUWflR dam 2SS la Itaafc î®€***M «si dbscBwsm bmI cemlM Poporul român serbâtoreşte astăzi ziua de naştere a M. S. Reginii Maria. In vâltoarea clipelor grele şi sfinte pe care le trăim, această serbătoare pluteşte într’o lumină mai maiestoasă decât oricând şi devine un simbol şi mai strălucit al dragostei şi credinţei cu care poporul român înconjoară pe Marea şi Buna lui Regină. O Regină Care a înţeles sufletul poporului Ei, împărtăşindu-i toate aspiraţiile, înţelegându-i toate durerile. O Regină Care Şi-a iubit ţara cu toată nobleţă inimei Sale, căutându-i în pagini maestre frmuustţite şi minunate şi vestind pretutideni farmecul vieţei şi al ţarei româneşti. O Regină Care la căpătâiul celor ce sufăr ca şi în mijlocul celor cari luptă, a dus cea mai nobilă bunătate, cea mai duioasă mângâiere şi cea mai senină îmbărbătare, ale poporului român, care dinspre Ea se îndreptă astăzi urările ferbinţi adâncul sufletului îi spune: Să trăeşti Mojes la fel Să trăiască M. S. Regele Ferdinand şi întreaga Dinastiei tsi'giLiijaan11 unde ne-au venit atâţia prieteni, atâţia salvatori, mulţi alţii s’au gândit la noi, au lucrat pentru noi. Cu gratitudine Imi îndrept privirea către generoşii subscriptori ai Figaro-ului. Dea Domnul să audă în glasul meu care mulţumeşte ecoul unui alt glas: glasul întregului popor care a suferit atâta pentru marea cauză a Dreptului şi a Justiţiei, care este gata sa mai sirieie a tata pentru dânsa şi a, cărui durere trecătoare a fost atât de generos înţeleasă de către marea, armătoarea şi nenumărata inimă a Franţei MARIA regina româniei M. S- Mari» In memoriam Celor veniţi din .dulcea Franţă* ca 'si ia partea întreaga «ossivă vieţi de război ca toate aspectele ei, când aâoare când dureroase, Maria, Regină a Roaâaiei le «duce prin .Figaro“ un suprem omagiu. Şi nu se ştie ce este «si de admirat ia pagina aceasta lipsită de .literaturi*: înălţimea de cugetare, sau marea inimă care svâcneşte cu putere, în fiecare rând, vorbind*«şi par’ciele-şi, ş! totuş, spunând lamei minunea zilelor noastre negre lămurite prin stătea eforturi comune, şi un atât de mare spirit de sacrificiu care leagă Occidentul de Orientul latin. .Tragedia care de aproape trei ani se joacă în toate colțurile luraci este imens», iar numarul celor ce, cu sau fără voe, iau parte la dânsa este «făt de inspăimântător, încât pare că figurile oemenilor nu mai sunt decât umbre care pluteac o clipă înainte de a dispare, înlocuite fiind de alte umbre ce dispar la rândul lor— şi tot astfel, iarăşi, mereu, feţe apar şi se şterg, armată neiatreraptă de eroi rămaşi fără nume, din chiar cauza numărului lor. .Dar acei cari s’au oprit ca Sâ le privească, cari au văzut şi au Înţeles, aceştia au datoria să păstreze aceste nume necunoscute, să-și reamintească actele ignorate, ca sfi le poată aduce într’o zi In ofrandă pe mrreie altar ai Amintire! a cărei flacăre urcă de pe acum atât de aus spre Cela tot-puternic 1 .De aceia doresc să pășesc la rândul meu ca să depun partea mea de omagiu pe acest altar, cu multă simplitate, cu multă umilinţă, dar cu mâinile pline! Unele dintre numele pe cari le voi pronunţa nu vor fi cunoscute de cât de puţini, dar aceştia, auzindu-le, vor tresări şi se vor bucura că uitarea nu le a acoperit pe veci o dată cu mormântul. »Ţara mea, care a răspuns un mod atât de curajos la chemarea Aliaţilor, cu toată ca era martora calvarului Serbiei şi Belgiei, — ţara mea care ştia cit dezgrozit care sunt riscurile micilor naţiuni (tari încearcă să ridice glasul în favoarea onoarei şi justiţiei, — ţara mea a fost sfâşiată de mii de dureri. »Dar din Franţa am venit bravi or să şuiere cu dânsa şi pentru dânsa, şi aceştia vor spune Intr’o zi ceia ce nu putem spune, pentru ca dreptate să se facă acelora cari o rşteapă cu inima nerăbdătoare dar cu înmiea sus. „Totuşi astăzi, nu vreau să vorbesc de suferinţele românilor. Scopul meu este să aduc un omagiu acelora cărora îi se datoreşte, acelora cari au venit dindulcea țară a Franţei și ca să ajste această soră mai mică ce, întotdeauna, a iubit-o pe sora cea mare cu dragostea ardentă. Eu, care sunt de rasă anglo- saxonă, mă minunam altă dată auzind eu ce accent duios românii mei vorbeau de Franţa. Franţa glasul lor se sprijinea pe numele acesta cu mângâere, ca şi jâurar a conţinut toată blândeţea lui ----------- I mei. Du acum, când i-am văzut, când î i-am cunoscut pe francezi, acum când i-ara văzut făcîndu-şi datoria — şi mai mult de ctt datoria — in mijlocul arma- \ tei noastre ameninţete şi a poporului desnădăjduit, an înţeles,—şi la rândul meu nu mai pot să pronunţ Iară emo- ţiu de aceste silabe duioase şi sacre tot I deodată : franţa ! ! I „Meseria mea de soră de caritate chc-f imâsdamă în toate colţurile din cât mai| frămase din solul nostru îndurerat,—pe | câţi di* aceşti viteji soldaţi şi medici ] i-am văzut la lucru I Munca Împreună; a făcut di* noi întâi tovarăşi; apoi prie- teai, Saad mă opresc ca să-mi reamin»* tesc toate acestea; o mulţime de feţei dau năvală în memoria mea şi acum| nu ştiu pe care s’o aleg mai întăi. Dar I simt că înainte de toate datorim drepta-jj .tc morţilor, celor culcaţi pe vecie, fără? Iglai ca să vorbească de ei însăşi. I #C» • «noţiune aproape religioasă! Iprivesc lista pe care o am Înaintea oj I clăilor. Ce lungă listă ! Vai! De ce nu ! Îi-am putut cunoaşte personal pe toţi al fi ceia cari şi-au dat viaţa pentru ţara mea ?" Şt.Suverana trece în revistă lungul şir de eroi: Colonelul George Dubois, mort pe ur f 'na rănilor primite la lupta de la Piteşti; lo-1 cotenentul Richard, ucis de un glonte ina-1 [ mic; locotenentul Cordonaier şi soldaţii Fran-1 [ gin fi Lwnoaaior, morţi Ia recunoaşteri ae-1 ilene; locotenenţii Hardis, Arcens, Cstsbet, I răpuşi de tifosul exantematic; şeful de esca-1 ; droa Viala, care piere In accidentul dels Ciu-1 ■ rea împreună cu soldaţii Raphennc şi Serre; căpitanul Chysux şi soldatul Delaioy, ucişii , dintr’o exploze de granati ; locotenentul de marină Begoui* Demeaux, înecaţi cu torpi- fiorul român Zmeul împreună cu ofiţerii Car-I ;nion şi Bărbia şi cartier-maestrul Gadioî;l .soldaţii Large şi Legrel; camarazii lor Gran-I’ jean şi Leverve „depăruți" în cursul opera«i jlunilor di* jurul Bucureștiului. I Apoi in* medicin* frunte cu Jean Clunet; | F Dubăche, Sastoai, Germain ; infirmierele : 1 ID șatrele de Gouttel și Flipp ; cilughitde| Isora Angele şi sora Antoinette; părintele * t Demetiéres—morți prin comagiune exante«! f maii că ; doctorul Adam care organizase asnibulaețele Regina Maria apoi un spital In 1 Iprima linie, unde a ,căzut victima a datoriei! | profesionale, cu regiosul Dr. Vuillet. | fi Sl lista se încheie cu un omagiu eroicei | viduve a ilustrului savant Clunet şi a gene-f ralului Berthelot „gloriosul învingător de lai Labyrinhe fi Mort-Homsm“. .Ofiţeri, soldaţi, religioase, iiltratere, medici, mulţumesc! „Altă dată, Romăaia iubes Frscţa cum | iubeşti tot ce este mai dulce, mai viteaz ;şi mai frumos in lume. Dar neom, del |cftnd ne oferă, la afară de graţia şi ge*i fniul ei, sâr'geie fiilor, o iubim cu numai I ca pe o soră mai mare, ci, cu mai mul.» |fă pictate, ca pe o mamă care mângâel "şi suajiue primii paşi ai copilului, i .Acsîs, lit dulcea şi marea ţară dejj • • • VIRTUŢI OSTĂŞEŞTI INVATATORIMEA IN RĂZBOI Inf răsboiul actual toate păturile sociale ale poporului român au dovedit o forţă de lupta şi un spirit de jertfă cari au stârnit admiraţia unanima a opiniei publice mondiale. Iată o categorie socială— învăţătorimea — care in timp de pace munceşte din greu pentru luminarea şi ridicarea ţârănimii noastre. In viaţa noastră rurală, învăţâtorimea este facla de lumină care deschide orizonturi nori de viaţă şi de desvoltare acelor minunate forţe sufleteşti ce le ascunde ţărănimea noastră bună, muncitoare şi vitează. Şi această învăţătorime a dovedit cu prisosinţă că şi în timp de răsboi ştie să fie la înălţimea nobilului ei apostolat din timp de pace. Am pubicat în numărul nostru ultim o listă a ofiţerilor învăţători din Reg. 9 Vânători cari au căzut morţi, sau cari au fost răniţi pe câmpul de onoare numai într’un singur regiment au căzut eroic opt ofiţeri învăţători, trei au fost răniţi, toţi decoraţi pentru vrednicia lor ostăşească. Este dovada unor virtuţi care onoarează corpul învăţătoresc. Este pilda unui eroism care va închide pentru totdeauna gurile clevetitoare cari au inventat legende răuvoitoare pe seama învăţătorimei noastre. Pe cât o ştiam de harnică şi devotată în îndeplinirea operei de luminare a poporului în timp de pact, pe atât de vrednică şi de vitează s'a dovedit că este învăţătorimea noastră în lupta vajnică pentru apărarea ţarei şi întregirea neamului. In cartea de aur a eroismului românesc din cursul acestui răsboiu, corpul învăţătoresc va ocupa un loc de onoare, bine meritat prin virtuţile ostăşeşti ce a dovedit şi sfinţit de jertfele mari pe cari le-a făcut. Selstaciile germane Deportările în Bulgaria S-au primit ştiri că Germanii au deportat în Bulgaria pe ostatecii români luaţi din teritoriile ocupate. Guvernul german a luat aceasta dispoziţie ca măsură de represalii, pentru că guvernul român nu ar fi eliberat pe supuşii germani ce se găsesc internaţi în România. Măsura guvernului de la Berlin este însă, ca întotdeauna, de o nedreptate brutală. Guvernul român nu poate lăsa să mişune liberi îndărătul frontului peste 30.000 de streini cari s’au dovedit că fac parte din formidabila organizaţie de spionaj ce o aveau la noi Germanii şi căreia se datoresc atentatele criminale ce s’au descoperit că se pregătiseră până şi în localul Legaţiei germane din Bucureşti. Guvernul german a luat ca ostateci pe românii aflători în Germania în momentul declarărerei războiului. Era destul. Dar a lua ostateci din teritoriile ocupate și a-i transporta încă In Bulgaria, este un act de nedreptate sălbatecă, împotriva căruia trebue să protesteze orice conștiință civilizata. EVENIMENTELE Din RUSIA DECLARAŢIA MINISTRULUI DE EXTERNE RUS In legătură cu svoturile cari circulă cum că Germania a intrat iarăşi la traative cu puterile aliate pentru a încheia pace pe socoteala Rusiei, Ministrul de externe a fost întrebat în chestia aceasta de reprezentanţii presei. Ministrul a răspuns că consideră necesar să declare că va da lămuriri în chestia politicei externe în parlamentul preliminar, nu cea mai apropiată şedinţă. Ministrul găseşte necesar să declare că într’adevăr Germania face demersuri pentru a desbraa pe aliaţi. Stăruinţa aceasta a Germaniei pentru pace, este provocată de situaţia grea a Germaniei şi frica de campanie de iarnă. (Kievska Miri) Interriere* generări*! Csrsmism „de trest lucrurile se îndreaptă. Din evenimentele de pa front trabuc să remarcăm retragerea germanilor de lângă Riga. In direcţiunea Dvinsk, acum este linişte. Situaţia Petrogradului este in siguranţă. Pe front comitetele lucrează laolaltă cu comisariatele. Treptat încrederea se restabileşte. Trupele a hotărit nu nimai să se apere, dar se gândesc şi la ofensivă. NOILE ASANATE In ultimile ciocniri ale patrulelor de cercetare de pe frontul remin la ciocnirile avute cu duşmanul s’au Întrebuinţat grăuntele de mină noul sistem, cari produc o explozie puternică şi multă flacară pentru a lumina locul. DiN JAPONIA Din Tokio se comunică din Septembrie s'au lansat 9 vase cu un tonaj de 45115 tone. Lansarea acestor vase impliaente o parte din programul de construcțiuni navale care trebue sâ ajungă numărul de 300.000 tone. UNIFORMA PENTRU TRUPELE UCRAINENE KIEV. 13 Octombrie. — Comitetul militar a deschis concurs pentru noua uniformă a ucrainenilor. Uniforma pentru timpul de pace trebue să fie în conformitate cu tradiţia istorică naţională a Ucrainenilor. NOUILE OBUZE Dela armata de operaţiuni t Octsmcre. 1» ultimul timp la armata de sud vest s’a stabilit, că germanii In tirul de artilerie întrebuinţez sâ iei «buze, care la erupție miroase»artetara a caraforat. «FORMAŢIUNI Aniversarea ICS Reginei — Astazi fiind aniversarea naşterei M. S. Reginei Maria, s’a oficiat câte un Ti-Dium în toate bisericile catedrale din ţari. La Mitropolia din Iaşi serviciul divin a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Pirim al Moldovei şi Sucevei, înconjurat de clerul catedrală. Răspunsurile au fost date de corul mitropolitan. Au asistat dnii miniștri Take Ionescu, Al. Constantinescu, M. Dan- Itacuzino, D. Greccanu, I. G. Duca, V. Brătianu, G. Mârzescu, N. Titulescu, general Imceresw. D-l Em. Porumbaru, preşedintele Senatului. D-nii H. Catargi şi general Râmniceru, împreună cu casa civilă şi militari a M. S. Regelui, C. Conţescu, director la ministerul de externe. D-nii general Cerbacef, general Vouillemain, precum şi numeroşi oflţeri generali şi superiori ruşi şi francizi. D nii generali Presau, Herescu, Raşcu, Toroceanu, Ursaţhy, Lupescu, Creşanu, Vinescu, contra-amiral Bălescu, colonel Boboc, loct.colonel Nicoleanu, etc. După oficiarea slujbei guvernul a exprimat felicitări M. S. Regelui şi M. S. Reginei, iar persoanele oficiale s’au înscris în registrele Palatului. 0 comisia de aprovizionare în Statele-Unite In urma unui raport documentat fi amănunţit al d lui Ion I. C. Brătianu, consiliul de miniştri a hatarit numirea unei comisiuni de aprovizionare a ţarei din Statele-Unite şi din celelalte ţări ale Americei. Comisiunea aceasta este compusă din d-nii George Danielopol, director la Banca Naţională, deputat, ca preşedinte, P. Zahariade, sub-director general al căilor ferate române, Mrazic, profesor universitar, comandor Pantasi şi I. Petrescu, inginer. Atribuţiunile comisiunei sunt să cumpere din Statele Unite tot ce ar fi trebuincios pentru nevoile României pentru timp de un an, şi a lua toate măsurile pentru finanţarea, plata, întrepozitarea şi expediarea vnară a produselor cumpărate. Deasemenea comisiunea va studia nevoile viitoare ale ţarei. La lucrările şi şedinţele comisiunei va putea lua parte şi ministrul ţarei la Washington, în care caza sa va prezida comisiunea. 080 Recentul dezastru aerian al Germaniei reprezintă o pierdere materială de 16 milioane plus 40 de ofiţeri piloţi, 16 subofiţeri aeronauţi şi 120 de oameni de elită. Astfel se încheie bilanţul «flotei de bombardament*, un faliment. *** M. S. Regele a binevoit a conferi ordinul „Mihail Viteazul“ clasa III: Drapelului regimentului 3 vânători, pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat la satul Doaga, atât ofiţerii cât şi trupa acestui glorios regiment In zilele de 24—29 iulie 1917. Deşi cu pierderi mari, au respins toate atacurile Înverşunate ce trupele germane au dat asupra poziţiunei ce regimentul ocupa şi la rândul lor au atacat de două ori cu furie acea localitate, făcând prin sacrificiul lor să se poată stăpâni capul de pod de la Cosmeşti la care râvnea un inamic de patru ori mai numeros. Drapelului regimentului Mircea No. 32, pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii cât şi trupa acestui glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi valea Jugastrului între 24 iulie—3 August 1917. Deşi cu pierderi mari, au rezlstat pe poziţie trimind pe loc numeroasele trupe germane ce-i atacau fără întrerupea şi au găsit Încă energia de a mai pronunţa două atacuri legendare asupra Moarei Roşii în zilele de 28 şi 29 Iulie 1917. ^ „Monitorul Oficial“ de la 15 curent publică decretul prin care au fost decoraţi numeroşi ofiţeri medici şi farmacişti superiori şi inferiori, din cari cităm: „Steaua României* cu spada în gradul de ofiţeri d-nii medici coloneii Popovici Cezar, Gafenca M., Butoianu M., Stafănescu M. Galaţi şi medic locot.-col. Badu* Drag. „Coroana României* cu spade în gradul de ofiţer d-nii medici locot.-coloneli Marian Gh., Weisa Em., Bârzănescu Gh., Dona Iosif, Procopiu Gh. ; medici maiori jurist G.„ Cornea Lucian, Suhăţeanu C, Bucur Panait, Botez C. Gh., fitting I., Cernat N., Popescu Viorel şi medic căp. Proca D. . Un nou impozit asupra cărţilor de joc, de natură a mări fondul de întreţinere a bravilor noştri invalizi de război, a fost pus de d. ministru de finanţe Titulescu. Acest imposit este şi drept şi binevenit şi noi nu avem decât a felicita pe dl. Ministru pentru instituirea lui. infr- Direcţia Seminariului din Galaţi face cunoscut, că examenul de admitere în clasa întâia, va începe de la 16 Octombrie, iar deschiderea cursurilor tuturor claselor va fi de la 1 Noembria. Peatru clasa întâia sunt 30 burse. Toţi elevii seminarului anul acesta vor fi socotiţi ca bursieri. La intrarea în internat, ei îşi vor aduce, pe cât va fi cu putinţi, haine, încălţăminte şi rufe (albituri) îndestulătoare, cum şi toate cărţile şcolare ce le au, rimase din anii trecuţi, sprese cu ele îa ajutorul celorlalţi tovarăşi lipsiţi de mijlocul de a şi le procura. ,jr. Preţurile maxime de vânzare fixate prin deciziunlie anterioare ale ministerului Industriei şi comerţului pentru toate produsele agricole ale recoltei ursului iif 17 se înţeleg loco, producător-prprietar.