Mişcarea, noiembrie 1917 (Anul 11, nr. 247-270)

1917-11-25 / nr. 266

nan, de pămftfic al făgăduinţei pentru joristi români, fără să mai amintim de compatrioţii care de mult şi au mutat aici Penalii. Cine s aceşti pribegi ? Şi cu ce se îndeletniceau la vreme ce ţara şrdea? Era drept istoria să ne întrebe , pentru a o mulţămi pe Clio, muss istoriei. Voi desena profiluri, voi deschide „carte de socoteli*... Și pentru că eu se poate Închipui bătrân fără de a* mintiri, voi face adesea plimbări prin trecutul meu sau al altora. Plimbări voi face şi prin Parisul pitoresc şi artistici dar nu numai ca discipol al lui Barié» pentru a mi cultiva eul, ci pentru a gâ*i «oi priit juri de a mă gtrsdi „acasă*... Precum călătoria mea 1* Paris au e un pelerin*} la Esfreth sau Veneţia, tot astftl acrst jurnal nu ae va putea iotrate; după gustul lui Coşbuc, «iar; 1 unui pierde vată, voi întrebuinţa :a rida racla.«colic, ca conţinutul lui de unita ori, au tida romsntlc ce amintește "rwatele 1830, romanele lui Dumas tatăl deportările ki V. H gi ; „jurnalul u.pni prib*a«*. Iau te ae s se pun® la mssL. cei vsthi avem obiceiul de a tace îibst nai pentru m r i; mai Înainte de a-«ms:rie im* premiile din străinătăţi, s£ consacru ctteva rinduri strămoşilor care m’au preredat ps acest drum. Scrisori dia rxa.roe moni de proscris avem de la superbul Eliate Răitulescu, care ce desvâlce prin ele viaţa Parisului de aromei, credinţele lui politice la ce priveşte ţările numite încă, şi’a special sufleul sâu de mi*e ambiţios; scrisori din exil ac a lisat Bolustineanu, pe care-i Îngrijeşte mai rauit poîstia; sersori ne a lăsat apoi Rosetti şi cei ai ris; preţioase sunt In deosebi epistolele lui Ion Ol--causn ca ra cunoaştem activitatea tinmlor revoluţo*nari cîi 1848 entuziasmul şi trozerrile lor de pribegi ; de acolo desprinâ acest portret al emigratului: „depănat ape,tine, despărţit de familie şi de toate afecţiuuue sale din tinereţe fi copilă^ e, trăit In lips â şi privaţiuni, abia îolt!'*t în pămtntul un ie a puiut gisi ue trist adip :-«t, exiliul îşi înăspreşte spiritul ' impetreşte inim», se cred® persecutat, trăiat, spionat şi devie® bucuinci şi de multe on chiar neduşi pizmuitor*. Birbaţii politici şi iateiedu&ht in r . hl nu au gas au găsit adăpost prii Ar*ceai, in Bucovina, la Cernauca lui Desis Iteraamachi, la drusa, In Corestentiisopol sau Londra, cat mai mulţi 1* ca azi. In retor.a îiOBStra numele Pari* adai sa leagă da creare» Romin.ci modeme; aici au venit părinţii noştri să ceară epnjiu lamei civilizate contra jugului turcesc ; la acest mediu de libertăţi »’a format generaţia eroică de la care avem unirea, independenţa şi rigului. Desigur, numele Parisului se va tnMU-ni din nou In istoria marist, ci va fi nu numai un liman pentru refugiaţi, ci ?i locul unde se vor consacra oficial drepturile noastre la o Rominie mare... Pompiliu Pâltănea Nouile preţuri maximale s’au fixat următoarele noii preţuri mixte ale : Carnea: a) (terasa ds wore vu, or ca varietate da rftm&tchr, cântărind râmăîorst 100 kgr. in aus. te , va vinde cu 5 iei litr. cu un siia&mantc păstra viaţă de 22 jumini&te kgr. de cap. b) Idem, or,f*e varietate de stârnitor, «antrinul sib 75 kgr. râm&tomî, af*r& de mwgoliţi, îlră zişi un straup&ar păstra viaţă, se va visde cu 2 lei 60 tai kgr. c) lum, orice varietate de râva&tor, căntăr nl între 75—100 kgr. uteătorsl sfsr., de msngoliţi, fără nici ute scâzământ, se va vinde cu 3 lei, 50 bani kgr. d) idwn, variesfete de mwgaliţă, sub 100 kgr. în vedUraa desfeinaţiuneî de a fi intrăşaţi, fără s^âzănalat, ss va viide cu 3 lei, 50 bsm kgr. Li abator, cu îiaiiftt* . OarAsa de ăia«.tor jupuită se va vi«de eu 4 iei kgr. şi caa ds rîmâtor opărită ca 4 lai, 50 bani kgr. Tauta ia măcelărie, mn detaliu, orise cir ne de rîsnător amesteccă, lasă fără #ă?*ţi*fe şi picioare s» va vinde cu 6 le; Cspaţiaa şi picioarele s« vorvi»deea J '• kgr. Lt. i«u*lităţi compuse dia: muşchisl $1 s, cg late, litaba, s? vor vinde ea lei 6 kjr. Vinul : Yi»ul alb, de cea maai bună calitate, tnț legîndu-se vinul dels 10 g I« e.s, 8,4 v* plâfc* cu 1 leu, 60 ia.:i litrai, loco, curaa sau la pivsitele proprietarilor. vinul roşu dela 10 grade îa sas, se v.% p*a ! ca ua rau, 80 bani litrul. ?d»îru vinar.le alba ssu roju iaterioare de 10 grade, a«eate preţuri de 1 leu, 80 bami şi 1 «eu 60 b*ai titrul vor sutai o reducere ae 10 bani la litiu de frecară grad. in vedere că drojdia rămîne sraatei pratru UXnier rea rachiulu», vinul se vs plăti înrourai fără reducerea de 3 laeucă, prevăzută pentru drojdie Spirtul denaturat. La fabrică, inclusiv axie, se v» viate eu 1 leu, 60 ba si L uui In somsrt, ia «hriali«, eu 2 lei litra. Fânul de rancatea I, din rtcona 1917, ianieriul tb epccs pedărei, ae va v.nde cu 12 tei lura de kgr. Finul ds crihatea II, 83 va vinde cu prețul fixat anterior din 8 Iar auU Ue kgr. EROII SOSTEI M. S. Regale a binevoit a «auton or. duvui militar eM bai Vheazii“ ei. IU următorilor ofițeri: Maior Petre Î4»rfs dia rrgaentul 47 I 72 in f., ionot. Ofceergh s A, Aiixsa dia au reg. 17 mf , Loees, P. Vasile dia reg. 4 inf„ losos. de rezarv^ Gă» Mfta«MK I. Petre dia reg. 17 nfantvm și Bubiosot, P«p loa din regi7 72 80 Ik „Mentorai Oficial* de a^ftai a a ărat d««;et«l prin e»re ae «cute?.« la timpul r&sboiffiisu ds taxa dambra, as t&ie ds tedigea&t &ia atuim.o* rft&tia«.b »me. , 0 D-l At. At. Gheorghia d -putat și eprire# ai tiacei Si, Spindaa a uonat m iaSimaas auw&ăr da «ărți de școală pe» tra orfanii »«eesei mstontum am ur nae«aâ «ataai prima şi aeisadar. Be asssseisi a impărţit sârţi iastra« flive de tet.t şi ţigări bolnavilor dus «pttau! Sf. Opaidoa. «■ S S. IaoBoaiul Apoioa Andrieş a fost »«sus «oaiesw şi aeaieta» M msti teiul •* Bia osiţiaţiva Priasîpsaei Olgn Stum şi a d «a» Zoâ Mârzestu s * «aumtas i» iBStititul „MutBraitasea* o sail ce truj pentru oria ai ds răafedi, Iawat« ds » fi trimşi la «o osii, orfani suat xapuşi unui Kerioa tx^aim uredis«!, ia» cei g* s UU3‘ • »iţi boiu*.vi, »au* teţia&ti P iagojit» *» iaihnasiia aiinjatăia sirop. Iaire eroii sosari mn au test de H® F.iLcLsi'rs juict«kui m am» sirffcdiatî ds M S. Eegeie m ordifta» „Co* roasa Rara&aie*“ m iu gad*t d#1; frhvater e»i« si airb.oso-cEKuiui de m zirvfe G. Meifcftfti dm rigimBUMil 5 retori „peauu b avui» #1 »vautai «u «»rest » «padu» uariftfcB» te *U» la zilele de 29 Si 30 ItUie 1917.“ ,Bravai ofiţer, spuze derokul regal, ţivând prin forai de baraj »I immm- Ifti a euraat poistifie d» ps di»«ul toti* borain si T»r»p»&»il«i, aieit'B»ada*l «u to&g# xtsîurue i&uepiias» do trapele vrsisasse*. I a aplrut No. 8 (Ami I) dus BÂ&CDEALUL* gasifdl »»ie »pas» PasI*|k CisiS'aâH sib iigtijjrea d Iei dr. Oai* — «ifoî Gteba. CardoLă 25 Noembrie, 1» Teatral National pentru a treia oară tragedia ji^ClilECT“ ai circi succei merge crescând. Spactacolul va fi acompaniat de orchestra dirijată de d-l C. Nottara junior. a 10 Faladé. : VezuSlaSrl s@af@rft@i litter-ailal© LYON 612.—Diferitele «omisiuni «pastiîsists de către conferința iateraîiată au f/e iberat xsipra unei serii de ch3sîmai iateretsftad conducerea r zbokiai. Aceste somiiiuai as pubiicat «a lung comuaisat aîe cărui puncte esențiale sun*: Privitor la fluanţe, delegaţia puterilor consideră de dorit ci să aibă loc scavuri regulate; rezoluţiile lor dovedesc solidaritatea financiari a tuturor naţunilor interesate. Un comtet intersat a fost constittuit ca urmărească programul surmamestritiii si aviaţiei. O organizaţie later-aliatft va funcţiona privitoare la importaţiani, transportări şi aprovizionare. In sfârşit, secţiunea bfocusului sap obst cu ultisnimitate aranjamentul dintre Statele-Unite şi Elveţia» A hiat toate hotărârile ca să facîliterainţalarea regiunilor invadate *îe Franței și B .'gîei și a hotărât să extindă principiile pusse îa sfârşit»! tai Idle trecut de către guvernui american pivito.’re la eoa^iaire» produselor de tot felul. 10 M. S. Regina a delegat pe ciaia de onoare M. Peri cari a. inspectarea spitalelor militare din partea Palatului, BB M. S. Regina a binevoit să primească eu în audienţă pe dl C. Brditscu avocat şi publicist care a cetit un poem eroic inMIRCEA.a Suverana Şi~a exprimat dorinţa ca d-l Braiescu sa ofere mai multe extm-n piare din acest poem pentru a fi împărţite trupelor de pe front. ■s A fost oferit ordinul CruceaRe* gina Maria“ clasa 1 d lui Aux, Con* * tan tines cu ministru de interne, d mi Maria Mortzi si contelui Ioan Ocsvarof. Aules ordin clasa li drei Maria BrajOVt am. d mi Olimpia Bârsan, d ni Ersilia Braşovianu, plutonierilor spon. Bakum, Fiorea Nicolescu, Traian Petrim şi sergentului Cristea Ilie. I sui te ei Miß inner » ui d» latgra®, a pus a gbUtra pumwi or «omufieior rara o «» «atei obugftți » spioviziog* secide cari ikK«tioa*«ft28, la umne îa «anîitâţi S'ofi ai&fete. “* Eaposrtfeîe d lor eosei leriior agricoli ana» k& Marame gi Wieteite .uwări sunt ieri&iB&t*. ■» Primăria a rasârtiftat p& d-l regimr Wat m ftâdea u«â depozit ae gheață a o^su.ui. Be va tente*, u» arivism penfo» uîxmgete» gbttor în tippu^ raraes. ari Sstviial d» sprovirioBa*« a ioarnw **ie *u tetet ere tie «tri feunea m «vti» de «au 3 kno si «a găserştelă ster o» se.e feGKskEA«le» es Di mater C«isuga Cu»fit.?ntjB, m m la&muI bfttifciioau U4 8 vanSioa p. a 10 t .*»»18 meRb u pamave.A a. Cxr|$i te ar ta la p. ». da Bftcrasi. ■BB-ai Aurei Ghiaea poliței si. I al'‘ bisatului cu frontiera V&rsiaro?* de*, sat la Burdujsri siTb. Auaafetma poîiții r al ei?, sutei Cara^ulbbg ditapz i& Btno*sui. suat deusaţi «a aetviMH sâsâ i, uofti dtepozUmii, ftrisaui li poliția o*1 5 B preparator pentru opt clase *4^fi ^ ue iiceu teetpe te 1 No* e. re 1917, D~ns Bâşcaliu partea şti iu...ra — D ra Doctor E. Ssratilescu şi fiten* limitîsscu parte» literară. A se r»sutei B.'tehoi şi mfamut .petiţia, loss( » dr«să Str. Cogălniceanu No. 18 ce.) pftisi Ba?Bttjeai* Riforma electorală Uniarmania ~ discursul fatbal NAUEN.—Dezbaterile asupra prosetului reformei legei electorala pentru camera deputaţilor din Prusia au îaerpat ÎG 512 îa fsţa unei săli arhiplirm prin cavâatarea cancelarului imperiala! şi ministralui preşedinte, contele Hertding, care cu această ocazie şi a ţinut în aclaşi timp şi discursul iaaugur şi în camera deputaţilor. In mijlocul încordiri ginerale contele Hertling a declarat următoarele : „Când am apărut acum câteva *11« la Richsteg ca cancelar al Imperiului, am putut să apar acolo ca o personalitate cunoscută, deoarece timp de mai mulţi ani am făcut parte ca membru din Reichstag. In îste dv. însă apar ca un străin, dar am intenţia hotărât de a lucra din toate puterile pentru a merita încrederea dv. pe care pini acum nu am avut pretenţia a o fi câştigat. Mie Imi incumbă datoria de a rezolva cuvântul regal care mi-a fost dat în mod solemn la repetate rânduri. îmi voi da toate siiinţile pentru a satisface această datorie de onoare, şi la aceasta cu deplină convingere (vii aplatiza la centru şi a stănga). După cum recunosc pe deplin, aceste proecte reprezintă o direcţie nouă în istoria internă a Prusiei. Această schimbare va produce simţiminte dureroase în cercuri largi şi va ridica obiecţii grele. Insă obiectul unei adevărate politici care să susţină ţara, care este şi punctul meu de vedere, nu este acela de a se mărgini la menţinerea la toate împrejurările a celor existente, ci consistă la a da un ajutor hotărât pentru introducerea de nouă modificări, atunci când acestea sunt cerute de nevoile şi desvoltarea poporului. După convingerea mea era mai atiuată, acestea este cazul de acum. Sistemul de alegeri actual nu se mai poate menţine, asupra lui şi a pronunţat verdictul principele Bismarck încă acum 50 de ani. Acest »iSm nu mai poate diinui din cauza schimbăalor »dinei pe caii ie a suîeiii compunerea poporului nostru. itevoastră veţi aduce cei miri mare serviciu putrid dacă vă veţi da probarea constitution ia acestei prim puacre, fciae înţeles dupS ce o veţi ti examinat cu dcamanuatul. Proeciui p im tru compunerea camerei scmerilor tinde ia a face ca această adunare să pătrundă mai adine îa viaţa poporului. Prusia de mult t mp Uj. msi cate vehiul stat din an 1 50 ai secolului trecut Pe iîcgi marea proprietate au devenit eiemeate hoiâroşie, iar’o măiurft crescând, com rţd şi iaviaţa economică şi publici“. Cancelarul a terminat cu un apel stăruitor : „Onorata cameră esite rugată să Ibinevuiajcg a dat aprobarea sa în interesul unei dezvoltă paşnice şi înfloritoare a statului." Cuvîsturia a fost pamtă cu vii apiauxe de căae eu ru şi sî ga. Mraiâtrul de iierae, dr. Daws, a expus atot adevărata motivare a propunerei de reformă, Care a fost pnmită cu repetate şi vu dezaprobări mai mure şi tăceie de cinse dreapta, și cu vii șiepetfete aplaude de căitare sini aüun£rei. Masibuil a declarat din nou că guvernul refuză in modul cel mai hotaru să ad mită dreptul de vot pimal» D tptul de vot plural nu iste de cit o forma mu nonă a d eptului de vot ps trei cl^ne (colegii; actual, de aceia este fiadmisibil pentru guvern. El a adâdgat: „Eu am toată încrederea că toate straturile poporului trebue să conlucsfize pmnt drepturi letgale la constituirea propriei patrii cofmune. De aceea guvernul trtbac şi va aduce la tudephnie prin toate mo»cile constituţionale de care dispune dreptul de vot egal. Punctul principal al propuneri, la care guvernul trebue ţină cu orice preţ, este principiul dreptuui I de vot egal (vii aplauze la stregii şi la centru, haeete dreapte). După aceia şeful conservatorilor von Heydebrand, a ţinut o cuvântare programatică de opoziţie, la care a declarat că conservatorii xesnţMwa şi ei a cum că actualul sistem de vot are nevoe de a fi transformat şi că sunt gata să colaboreze la Îmbucăţirea lui, dar ei reaping In unanimitate dreptul de vot egal. Punctul principal al intregei cuvintări l-a fumat plingeses cu privire la retrogradarea verii Prusii, * tarssi soartă este tot mai mult şi mai exclusiv hotărită de Reichstag şi de guvernul imperiului, precum şi contra demor&ttriteei şi partemen■ tarizărei care tec progrese fulgerătoare. Dialectica de pace a lui Heydebrand a avut css efect, după cum spune ziarul »Vossiache Zeitung*, un succes personal al lui dar la esenţă a rămas mai prejos de Înălţimea problemei, Contele Herting a răspuns imediat cu energie că el ciar a luat asupra sa funcţiunea de cancelar nu sa mărginit la un program impus şi nu a făcut nici utfel de concesii care să fie contrarii convingerilor sale. Intreaga sa viaţă el a fost un monarhist convins şi va muri ce stare. El a declarat că nu va lua parte la desfăşurări can ar însemna o pomejduiee a statului Prusian şi a principiilor federaliste. După această declaraţie, care a fost primită cu vii aplauze de către centru, a luat cuvântul in favoarea propunere! şeful radicalilor, dr. Farimik. După aceasta au mai vorbit naţional liberalul Lehmann, conservatorul liber cavaler Zedlitz, sociatisirl din majoritatea Strobeî şi polonezul Sfyda. Luptila difi Africa CARNAVON.—Cabinetal de räzboi a trim.so telegrams genersiahn dirt Aio da ns teheitânâ»’! pe«-m *»e®e*ul reportat și adâo* arului TMr gând că h ^târârea şi puterea de rez st nţâ a trupelor învi - gând opunerea unui feamîc hotărât şi greutăţile unei ţări tropicale şi fără «rumuri, a fost mai presus de orice lauda. Mes ju1 Kill Wilson tálra Congtr-s H#z«»oi«8i ^merlc«! — Ketlîlraa se^alitlui cuaorS in — Washington (N»utn)—ín se- Kst s’a prezentat o hotărâre sare declară câ I«tre Statele Unite, Anatro-Ungaria, Bolgaria și Turcâ t x stâ stare da râsDom. Aceaseâ chenti-.ae » fost supusă du-vârii ".o triumi pentru afacerile streine. UBimeka — Camera Comunelor, Dl Nachise a spus că generalul Steaky Malloc a murit de holeră el este visele de a anunţa ca inetaopotama cazurile de holeră sunt puţine. — Germania a prohibit exportul Halei oficiale de pierderi. Torento Totalul ’mprumutului victories este de pesta 80 milioane, — New York. Fttlru mari clădiri ai companiei de doam ka»sa au fost distruse ee către ua in ce a tea. «s*gaba se estimează la 1 mi ion de dolari; o mare cantitate de mașini de valoare au fost Distruse. — in Camera Lon ti or, Lordul Curzon a doctorat că noi stap nim o s .pruteță de aproape 11 mii« ue I« A ten; după cit se ştie Tuniri din apropriere nu au comunităţii directe cu Tirea şi nu au primit nici o aprovizionare sau vre o tntărire. — Amiralitatea publică statistica săptăminală a mişcării vagelor te surştul săptămlnei î j 12. Sos,« de vik, cometviale ce toate B»non«lit«țile, de peste 100 di. tone, in plaiuriie Regat Iu U it, exlusiv vasele io cai e ne pt^uit, 21741 pleca. î. 2 33. Se caută la fa '«atu Ta. Joan at e ev («cu e.tmj su u» asist 9Bt (»zmteme) A ee »Ursa» ia i mssit «as la a ITk. Jellea, »«a«să Str. P. u a 82 Se cumpără pianină de marc! în bună fete.rs, «afe C. ». M. ( amu ) Oter.els 1» ziar y Ho. 467 - DIM 28 MOSSMDElIS 191? -FRONTUL ROMAN.TMNimic de scmaakt FHG3TUL FOSTHÎ FRONTUL OCCIDF NTAL.—Activitatea de artilerie dertol de lotessă îa sectorul Annektiere« șl 1« aud de lâ«l Sharps. La vest de Cambrai, îa noaptea de 21 spre 22 c trupeie engleze cari ocupau no colț esl lângă Noyelles «or l'Eisant şi pădurea Bourlou, a» fost retrase pe o mică distanţă le sud-vest, în cursul acestei retrageri n'a avut ioc raid o intervenţie din partea inamicului. Noile atacuri incercate de germani ieri seară lângă Vacqasire, au fost respinse. In cursul nopţei lipsele -din această localitate au continuat. Eaglezîi s! su înaintat puţin linia la sud vest de acest aut Astăzi s’a reluat din na luptele lângă Vacquerle, f&ră să fi adun vre-o schimbare situaţiei. Câteva atecari mai mici încercata de germani te sud de pădurea Bourlon, sa fost respinse. A’iatis s fost foarte activă. Aviatorii englezi au bombardat cu efect mai multe obiective dușmane. Cinci aeroplane germane au fost doborâte, iar & te 5 avariate, »n fost sfiite să aterizeze. F* fcoatsl tîubeioi f ans^z» »stivitat?» di «aietlo a»â men'.'^at fo*, ta vi« P® »unui drapî a Mcasri, i1» frăstoareio Boaaiaoat și LoBaemoc. .â*zo»v«x pra««n» .si îa A aasia da 8»s, Fîab««*îi m «»pt&r*k pmoaie ila rad d . St, Qi *tis la Nord de Asiiea si îa ral »eis». Ua acte parţial î*«$r«at d« gbr«-Bi «ooir« iuo»fu i.or fraasezo iei» »ord da B**onvaax, presan si o alto laratesie fn re gi&ne« Laigitzra (tisa*i& de sa*) m. fost respinse. Fii wTUL ITALI&N.—Fe pl&toăl Asiago do eri âimiaeațâ lsp?a a fiat reluate «m viorată. Inamicul gionitind de avactsjele câşiîgate la ziua preceleată înt.e M t« Treidarecar și Mse Badinache, a dat^act unei cea mai mare exiadere cu scop de a întoarce formidabilul bastion, M-te Castel Jomperto di Gaffo. Lupta a contruat cu înverşunare în tot cursul zilei. Trupele italiene au rezistat cu indujra şi cu toate ci au cada estecsîe teres sau apărat cu viejie şi cu mare spiral ,30 jertfire. O puternicâ lacercare duşmană, pe vatea Breaio de euî, a fost respinsă de italieni cu mari meids... din panea inamicului. FRONIUL ORIENTAL—NI4 o acţiune. Comunicatul oficial garman anunţă ! Reprezentan|ii autorizaţia comandamentelor superioare germane, sus.ro ,ra««fel bulgar şi turc, imp sună cu reprezentanţi autorizaţi a Rusiei, au hnarit Iceiaree ontiutaţil or pe fronturile de la Marea Baifică psna la Marea Neagră, precum şi pe tertrele de război turso-ruse din Asia, îacsplad de la 7 Decemuu: . ) ora 12, pfiaâ 1» 17 Decemvrie tsL ».) la aceiaşi oră. Trataavele pentm stapuirea caui »rmiBtipu vor fi eoatisiuate la ckeva zile. FRONTUL MACEDONEAN.—Nici o acţiune mai importantă. FRONtUL DI îl MESOPOTAMIA.—In zilele de 20 şi 21 Nost,brie trupele britanice au atacat poziţiile torcesh din regiunea Dabe şi au facut progres, forțele ruseşti au cooperat la aripa dreaptă. S-au capturat 150 prizonieri şi 2 tenori. Mmmz* QsmUw .