Mişcarea, decembrie 1917 (Anul 11, nr. 271-293)

1917-12-08 / nr. 276

Anul m »u. m, an »umm 10 IM si m* mmsn IVnpg­e brtetea aa rssplis st fttmia la sud da Fafahaelies. Is rrg­ussa Buliesos?t germian­ s'ao «argfsht fs slvpe act-t­al et art e«ie. P«* sceatal foaastz tsiltîiâi® de arttitrla 3a Juviasoart* fi fa a. gopne. la s$£ roa?*e de Fairtyide M^areg !»■$*■& m lest pri topies. .G*rtaieis so listai besbe la fegreaex Dítkffqet, íftfi s*di «e íf C?. . * -/■'■' ?e froatul fiaik* fa tareal a tocsrctet aHítrste $1 Iriifi Fii?« latr* Gf*dea zo șl C&ví*zíi galeriait. Fe f sd uí pstead­aea* trilla gaaenda'al Anuoby ssat fa cum* timid Uaintare, írmáxa pscrs vigeroasa r^stuți opusă de dsf«aa. La etd’fti d« iernat» mx:tz 1 aa c*ptnr*l 117 prapalen turc c«rf 5­­5 of t rl- P* i ontni xn^edasiaa t€ífvlfc*t&s ét trtiftrle a refacepal la Garsa fi la alté r*g ttai. INSULELE OroaPB Dreptatea va Războiul BOntiaaa ea sarprîz*!« îiri bizare, eu fl­­­tajstu­l* 1» feUla, m tot cortegiul a% ridisăd­e de scăderi cari trezesa aperențe soai şi u«id sptranțo veeb5, dar cari oa pot alter* sabssratul moral al rftz­­bo­uLiî și sty pat »ofeiuaba aimie din credința m&atuitoara în dreptatea ce va tr­bui sa răsară bimrte&re, împotriva tuturor vieisitoriiaelop, din valuri!® d* sânge ca via 4b brisi g pSoiâ­tul Europei» Pa­rca va sduea rsparaţiaaiîa st» eesare şi păstra« eredtaîa noibft* «sutată efl în aceste repsraț'asi fi care tfi va primi rf splits intfr greift a jertfe*»? făcut îşi va primi dreptul aei se cu­vine Ș) pedeapsa pe care simţimântnf de dreptele îî rar.'a mi. Avem credinţi ci atâta sâags cât a curs, mi se poate risipi to Zidar. Avem credinţi eâ pacea fxtegratft şi definitiva va i stnctssuaa l?gi» lima si complecta a tuturor nedrep­tsţilor din trecut şi va asigura tuturor popoarelor dreptar;!« la o viaţa de mai multa drep*­tate şi de mai multa libertate. Şi la special păstrăm edBvit'gdftoa ea acei cari ai suferit mai mult vor avea o parte şi mai largi la e^era de reconstituire şi de dreptate &a va ur­ma după rfttbai. . Astăzi v.r?beşte forţa sumai forţa; mâne va vorbi dreptatea, va vorbi suflatul rasuîes va vorbi coa­­ştiinţa omeairei purifiată de focul prin care trece şi care au se poate sa mii b­ru­neze drugul neu es duse la limanul unei veţi noul. îa opera seeasta de recoastitaire sâd* purificare dreptatea ?s trebui sa triumfe împotriva future? piedi­cilor es­i st*u saats'ar mai putea ridi a ta cale. Sf*.ts!e mid aa avat de sup®*t*t*. cri- nu! grele jertf\ Un concurs n enoresit de kapra­­jurări sau o fatală aseme ffaogra­­fieâ, eve mor­ale pe care eimsat ou îs a prrvăzut sau prefac «ri tu eare mr aveau nisi o răspundere, au ereat statelor ssîri sitastiaai ce Ic su impui jertfe, le multe o?i perie puterile lor. Statele miei au d»t t­îă d#?ad% unui ero­sm eple. j,tataie ile onoa­­reU, ele au jertfit tot efi aveau de jertfit, au rim^s credbeteass pisă k sfârşit idealului urmărit °­­ea vântului dări, au rămas întregi îo vârtejul celor mai grele lupte, ea și la sbudumuî etîar »?i erode te­­eercârî. îa râsdal w&Mtt »tate, Roraâsk oeupl locui 4® eiaste. Elogii* pe care presa aliată Se aduce Romă« ■iei pentru atitudinea ei demnă și eroică, gust mai mult de «rit • mtcv ge­e pentru durerile d* astăzi; ta aceste elogii vedem o rhezeşie msi mult a speranţelor, noastre de miine. Impotriva tuturor vic situdinelor de astăzi, ne pfSlrsm credinţa to treagS ta biruinţa drepţii**, care,, ne va răspăati de toate suferinţ*leă e« a* as fost hArfixfta de aa destia filial, pe care nici o jertfă și alei un fel de eroism and puteau abate di» eaîea noastră. . O mstira âSlPrincipelui Hîsolae Bfi ziua Sf. htafh Ni* g§foem­ai ernem 0» ti Suv*' rănilor RamemUi d. S­f. PrintjStir Nemim* 0« sir* tMarit mum nemeksi* In #* ceasti si, e­n s&fkieit (Min* rar rmdankar, spsu ridicai rygl fierbmți câtre Aîo$f»* terniml, Pentru sânitatem (S­­mtrăiai viastsr regal. Nâăeui si erismi pe pe­­mentul Rumâmiti, A S. R. Prmeip*b Nmiae, es si fra~ tele Satt tmî mnne, Prmee­­p$k hlesUmter, prtttm cm și drăgălașele Prbtemse Reg»­ k, câștigai întreaga dr­a­goste a tuturor românilor, cari Hi 1044 real zarea ni­­zu xteției lor, in vrednicia și iubirea de prré­s Dinastiei Rigak Ramăm. Azi cercetaş vrednic, mé'.m ostaş visas tâaSfui Principe Rigal a dovedit în nenumMref* îmfrifu* rări câţi infaşie cu adorstmn$ patria şi sufletul Său de bum român nu a rămas strein nici un singur mommi in nici o împrejurare fa’ de durerile prin care a trecut mult încercata £3 fard. I&tA de ee al unei câni A S R. Princpele Niolae, al doilea fiu al Suveranului României, 14 sărbătoreşte ema onomastică, din inimile şi sufletele tuturor românilor, se ridică la cer rugi fie* buti pentru ferici-­­ rea, sănătatea şi 0.*toi lungi a tânărului vlăstar Rigal ...... ............................................. „1 iii .................mi , ■ ■■■ R^zbslol econontg Bleetrea Geiiafful germane t mm 19­­­18—D«t­8 » deste fi 4!« Va*aa, sa atigwa participam* lel vsa Kuh ras» fi Ciwraia h Eagaritsf!» d* pac« de ia Braet Lilavaă ca le as var in ca pa la atSrfSta? kiavă^iHi de ca ameifts aci mr^xf. Prec^sloî sjrt*« ar hi Cssmia va fi aakiatral p!?ak*teatisl va* ;Wi«*e*®r. Oi cita parte, Matin eaustfi d­ipt a »trie d­a Zarifb, ei Hdftridj va ‘aa parte tra;a i»iîî de pace «epsrsti ca bel­­tevidi, eu laaiteiaare aseeialt ecou® arica*pa!Hb­A Aecaaîa davadefta graba pe eare a psraa Sera?3Era a termhia ca ratfi ea si peat§ ferga eu­ msi mare prelit dia eîtoația actealft, Presa gsrmaaS este bufe preocapati de re­ceata revsistîe a hi* Brfissr­ats* gra îaîercsrri germ**« ds* Septembrie trece* it a sta de vsrM c« AsgUs» 2*8 rele I brrafs fi seeiailsts aa mirt tu tr?r* masia a’a kcet eeaoss rt aiapurik vi de Ds alt­fal răebelis «easomle pe cv-z ^gzbsl, s\ a sciprt a ocazie. Ia • h'mb lat^lvgsrsa îl iaca twpătri?a Qerrss^î*! coascrv*­*rH ascet gumau? de slăbi a saîsrfi f! *?,—ea fi metadeia lapîn­er eiuae. Rewcathw aeora pe Kihî®*a ci da aseat f? tal, —* «sal* traa«f$na!rf. fga arme Iatelegerei Prea* crede rP «­­avolotfasi dstari­a axiarlsatsl dobtad'.!« Ceat eveaimeat poate caraproasiie trwi la slîrsi!l trei sal. f asspia ta acbîi rosilor. Cea wrt da cSsefaale ebastisa* doi Georgia Brrhirtt, la Voaals. brasUmg rezolvat sr* îbsplembsraa *pr«vîsis35rsi Is^tsae ci Germaaia ac de mult se g*a Gcrgiaaftcf pri* iKiermadlai ^aatriioi'. |des la aa ecerd separat ca Angris ps kters^d­s msri !a ioc, se fsspfsdlest îs îacepat paterii« latshgsrai.aă fa mi­­*i*ri drastice îs ce..privests eoîS'îîtsâ! ae­­atrUo”, 8*4 vizat, la colo dia arra#, el slagon? mijloc de a face ca blocas-al Gsrmsai«! si ffe 8?eetv, er« »S ae cos trofes® e« aeverb­eta­­sprovlsferiare« a®­­Brillsr. Lucrai aa t, dirigrt, a#or, Esistil îarl «a milice oniric de s SsapiedSca spro vlslastras Gimaaiel prid.osatri |S"pe care Stitefc Iat8lagen* s*s® betirit *1­1 •plice ca atrietets, 6 vorba la flrfie aestre il fia pses Io est fel de ecad?|f) scoasalco, prla regslarad t? esatrolares laportela! kr. — in eit s& ms ee fsaie h'fst di propriile ter predase. Teste et&este aeatre aaat radtts si Imports diferita articol? da «ins «sse s tst«, Bkeae «1 sa sr felesi fa starte *is:§, da pildl, s’ar iafadai aa«! rtat­isatfs ei iapsrts es assase articol pen­tra eeacamația ss lateral,—f$ fa acslațf tiKP aceîatl stat vîsdă fî el lapert« îa Qtfsania aa articol a'srtîsr Ma ajBcga­red ca *s Stat aastra (fi ceasaa» trisg&r prodacal al strd? Impart sa permite, s! a* f!s cos!?05a? $1 »Uli si d­aa pxsarte propriile cale prodess, irlo relata! de a­­ se scerda prods** similare. eto aceste caadiţii de control, asatrU Ru­s! vor mal putea împărţi prodsseh ea Gtratai! şi bioset­al economie îşi vi pates «vei toate sfeeteie aşteptate. fa VT9MS c« »ratiss«! blecca a! aeb' aiariaelar geraaaa aa îaipfadteB AegH» i» a­ tt sear! fsrîr*o «regertia eestidara» bilă exeerhil ffasgsrtaT blacerea eî«e­­tki a Qam«aki da sătra fietala aliata | daviaa die ri îc a! aa! aspră |t aii ttrtaal. Da carâsâ, Aagna |i Frost« ta bata­rit aS Iat?m­ici ari* ea szgert fa S?ed!a |5 Nsrvag!­, ISIS satafăsaj!* ateelall in durată c­aWnam;* mmwGAma a ?A?n Se*actspe!.«~l* Ikcboiaafii ta pau­hnaloi a avut loc desrhidfrc* ccî tăiatei atare aiaOiiseea—„Kurtiîtate* SA fâîoî efeferta Ob­oalei. #la #k«­Mrate.ialft:ka­: 1* «cuss •vite»?* iile e avut Ies o edusare­­% (*• uz'iti tadesri dia paoisi Achena^aulai. ia aâazarea aeesatl »‘i Heut­o era» testate lapetrfr s listei caadidaților pe*» t?o easstisuxsa So, i . epaafad ea te a* ceasii­tiaa t*b caaaidttii auet molds, vaal SVbftitt? ee bulgarii sS ea ?e» tase elei aas! pcaira bslttiao! Me. 1 AMta pagubă*. Manevrei de pane Maares roșilor. AstUl Asgita 4 spuse da an mijloc ms­­muH ca aă reserc ae geelsrils reso germsae, Jsi ort ce es« Germafil« sasande es greata“e mrn\at ei dr wtits trezit« da nea si csri ar putea sS su !­« sa. a iefaco.w. De aci sistările pe esrt Ie t's presa e^rmsufi popetulai s*e s r.a ta cura caor a?ersa­­s pees grăbite. te isczeeata pentru toU cei eodreptitifi Si umrii^i va rsista si peatra aramul roaieca:; at&t dt nedreptăţit fi mai kt de»u*a amilii Şi dară loturi Rid­icat dreptate Issa» aesti bu va § si pentru nai—vom găsi refogiai I« coaio’area eft t* he cotai aea­­mutei nostru su fost pagini fi msi triste de efii cele cere h serie azi istoria cu sfiEgsfa floriei tiaereîului asstru,—^ it tusi seimul fi*a perit. Ori cit de greis vsr fi tuiiriateie­­ «oastre dg azi, ele *u pot tavrece pe ale craerațiilor trecute, care ea iadsrat ee» trepirile de seci de sal ciad din partea turcilor, ciad din partea mşilor fi aia» corilor totdeauna perfide ale usgorilor (4 austria­cilor. Asi efind ad­ saatem ta durere, latt- Irg m mai biae cs ori elafi ceea ce ac spunea istoria despre laaistaşii coştri. Si acessta tetelegere e coasoterra și ta ifirirea suflftelor BO*stre._ Greaua cumpăas le care as sîăas se poste să fie o teribag îacerrsre la e«re e aopus neamul nostru; es aa paste să Icsemna­­« nici un caz prfibusirea a­cestui aram. ' " # Gu mintea Is pildele de steriidi si | D. E p3«©îfif îtt cerc! est s! asfidela asa­­stre si vi|e!!s se as dsssîă*kft. ha icce zbuciumat nostru suOdeec­. la caiet asstristH iar ea estre gat*;l s's« kfipl foste piedcele din lume si m© rseirik cad eu aparilsita, eopsaladu»«« celor «as gsel» îaecreiri, Am avea motive si tm deacsrak|! si «ă 8pua*m: »Me am liest tenta datori* iar aomse! abitot die calea aesstrl. Ga toate acsat** as ae Haita »rade dssalâejdei. Sperăm isteți că plai îs ce!e dife urasS al »3 va fsee dreptate. 8 nu se poate ea na neam latreg sa Se atât ds euagplît pedepsii peatm e!a voit sâ se ’atruaesscS ia depitofi über, tste, peatru a da emed­iei contribuit lui 4« aumci și de ^âedn. 8p^ă» si dupâ cu% fVisiă e drepta ■■■% m W­ORMATfUm n mul amtramtgatik Rigori A i Asidui urmează sâ sos mol tee din tvjfim. CU I despre Ntcoloe, h Tokio. După lungem­ titularla ce a făcut ajuns la Toka, Ahm Kenopol • ir. etiai dm v aß H răgii renale. Pn șl ustul din economiștii ai ssamii Neu terem vârstei, ci pvkrpß* kti 'tetei reale / Trmnsm tm /am:, cate exfresiumi f pirm de râu. n D m &tt*r«Sio Gensi Stit&feare. ca eene&rsui 'dot pe m feni dle de pest meissá eeierotS, berta Rex Hm de ist mttri. Aceasta teurere artistic fSvd imfresîa kîwv' picturi, ae . des emfe b tfrPBrtO lliesm, und« efli erpmU. Adatáráen* ht rere a fost pnea la is­terie — os opr oh ert» MiHatuund de hume — în folosul seitetețHor Bhxiâ* (i&iî din Rdiefe * Biletele ss afli és v&Ngsrc la Libră­ria lliesm. ii C^iţerli sspsristi de suferisl­î strimoșilor noștri sus« 5 vfitop swi je*, ao foa* tem hitirfi i sa goi.a rfisa !a fusd P«.jde retrsfaro*peatm i*!irm?ti]l i*eePfi harul atcSririunei ce ai s’s l«tîs*, dtr ’ 5t Lo^colsasi F*rIUau, eftpitea nu di«prrSm d-: dreptelea esesei fisastre, ~ ei râbdSa ori ce pâaî eSnd sora drep» tare ne va îi recunoscută și ificati de aceia la puterea cărora a'ă aă redea 0. menire! linişte* şi sS asigure naţionali•' tăţîlor dreptul la viaţă fibrra, ehlv Fapessa, efpitas Con»! esteaeat­­ lacavesca lesa. lacot, a lăsa, atelieriacst Emil Qtttt, Mircea Pinzopio, * • Ia lsxa sviaaîuî ecmia'an saUstive, mitistend isdcstriri alt posiţia ea stpaac! ds role do­ct busă eslitito se va viadv la cs ara ca e ici ”­♦ b'sai kg», 11 Q, Traiaa Ba!s*d?a aricsl lir eg?aaem el, Ur bSRsimr n iad­iof pepalore a Isst faaiatat la tL ta teta* decedatului Mihail Isteața, ** ia carie« marț ală dia laşi psatrd deesrea de aliteri auperfarl, »’au fStQt _ cariei msrț aia dia „ . jodeestea de afiteri auperiori, »’au SeeTAnSTtr­ESVOLUTIONAlî ST censîî- ^ ®6ktfele au»,fi : TUANTA I Gsteral aorghelea «â*, pr»feHafe, rosopesea și JD, ba­stuac stea kscris 54 de cane«!, SU I Fl«f«J^edinHeft !t las­ts Curte de - * - .............................. - "Gtsațio s! ee®*»sr regt! d, msiaî Pope* «ei vâslit, ' ' *» Adalststrftţ?« €»»aas!fi s ssspep­­dat rHbsfSfcs. bufCfUar da laaaa »m­tra “clîs*va e!!a dfa cases greatlţlîor traasşartlra! !*st?*f«r, ş! dia cais* ** glaairaţtaafier de ts dapoelVe. Na. as prteBsse afeî fseasă?2. ® 'g?l fa ora S s’s prodes s­es «los!« fa fte, îi G, Brldlaaa îs ea bad­ da­ bi »Etat. Esfîeili a îâsî sfovoeațl #1* sfg!î» geats aaat eosîl etra a d­zst vtetijsS. k aiovesta! ra*?«»!*!. «’a erodes si o EVENIMENTELE. Din Riitm Pstfsgrsd— S’s țîsal prims adnosre â 5e^rîl» . ®3®ers^ a Irscţiunei socialiştilor •r*voto|iaaaril,17«ie« t* **?^J*jjF£* 1 - sU- Ksuîi ta Urii PTOVIS0A30 — Pro membri îs a‘uHs»f8 rossti-i hotărât s6 »s hi iair» bare bolşevicilor, dac* ?u de gând, să persiste la cererea lor, că a­lunsrea cosstituastâ ae poate dzsdrde sumai tn presinta a 400 de membri. Ia discoţiiîe »vote ta sceastf privi fi Să E'au clarificai dsn3 curente. O part» dia membri susțieeau B» se sdoae t* Ktev și să deschidi corst toast* »colo. O sîtă psrîe sastissa »1 deschidă cossthuante la Petesgrsd, na îa palatul Tsuriaei ci Istr’o sitS e idire, ALIGESILE CONNSTITDAJîTEI LA KOTf. | n raster­ii sa c8oi‘st 46764 voturi sionisin 15'­0i) votări eadein 18742 va - t . , tun, tro^v.cji 375^6 vo­uri, ategatorii * r*TM rost 36600 voturi, seel*Ifftii rerwhpsăsrf . 9 IS58 I

Next