Mişcarea, mai 1918 (Anul 12, nr. 100-124)
1918-05-04 / nr. 101
ipwgi^vrw^aw«'' '';?!!»^^iaff'^3iya«^-yy>7^ ’‘“.T.TTl. l~'‘T rj. fi1. nu" ” ■ T-riwwiMmeini irn im flNUl V Vo. W && UN NUMAP, BĂNI ---^zxsmäkz' Redacfta și /Terra/straft* IAȘI —Piața L tii ei No. 6 Is localul trhtborftiî mmmaasaâ W»»*r--£**a »Âtî^l *S»‘^3k. ZIAR NflȚIONflL-LIBERflL COTIDIAN VINURI 4 Mm 1018 UN NUMĂR BANI■ In Rusia 01 topeici Sub direcţiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţiomal-Liberal Este penibila discuţîunea cu acei cu care eşti silit îa loc de-a aprecia faptele să te restabileşti. Această reflexîune » impune povestirea înfăţişată de d-l general Averescu în „îndreptarea", ca „expunere“ făcută de dohmri înaintea membrilor Parlamentului. Intradevar i-l gereral Averascu, la începutul acestei povestiri zîce: „In ziua de 25 Febraa:?©., Preşedintele Consiliului de atunci a fficatfoalatea membrilor param«ifuîuiaca*V0C3ii anume, o expunere a celor ce se în-' (Sntpîase până la acea dat&.. ere rfem prin urmare uftl de-a a produce î« părţile eî esenţiale esraniosm maițîonate,“ —iar î* parisa. îfrjiiS a âcfsfelnsi povestiri d-1 germ«* Averescu scrie că „aoi se tvwafe& resti tNrirrt pârtei carafi's'e at* «rat»«'*« tcntS în fa$a Pattern «ttufOt'U Ocol refese d*r c* cete ettp© a se îtitre aceste dan« pasabil strat btfS- trs*te es rcKuwaful Siet a drier cn »unicate îa sduirrsa Satis»»irtanl«i. Un reumat Steni eu «cfl iisti peste desigur emle ismsarc pf*$f, dsr eu eete posîWT ca tiled sincer et să adaoge elemest* twesnnete Fa «ateii* pe c*re pretinde Că • resinii De fapt. ÎRâf parte- Un cage p.,Tărcate fa „l*ch\-|*tareafi‘ sab-semwt&i&a gene* tal ai sânt deaeaMBe ie «ge suzfte din gure liâ de «al tatje d* »Ide persoane în a|t» «ctSef add* alif. Astftl, pentra a ae ««»# % 9cW»bl,-Ue «H» w«f deaomni ia* iredu» de g«n«alnt Avarese# H pspanere« cm tatii «ca* de fisa 1* * Feb. c*n«tc.t#« .întreaga a 2-a jumătate a sm*, fraîului conţinut seb titial 4mâd#ud* rm ca măreţ ni a' Mavfctsmn“, este adaog sW uttetdw. De asemene« aprMpMit sistat parsgrifufei următor pi îa tmrqpune cel referitor la „TnfntMe Iliire Inşi şi Bucureşti, impre «are la întrunire e deasa na*«i • fagâ și scurtă mențiune. * Tot astfel două treimi âîfc oSt «a* prinse sub titlul de vCotr»ăîalie Cnronnă, hotărârea Qavers.«tsiP, n’au fost an*tte fa hrira*ire« Fatip. meatului. fntr’această iaifnnîw,—preen» de altfel era de așteptat dia tatfea celor care au rSspwdarite pe care omul de Stat ie mate la guvers ca şi în opoziţie, generata! Averostu s'a abţinut de-a face vre-* spunere a desbaterilor Cometbalul de Chreani. EI a menţionat «ornai f nerea consiliului şi a cercbiâ ca aw«a!fcat al lui, efi guvernul a ««nsidwit »&, ori care ar fi fost re/etertine, die nu se puteau reali» de «dt de dtnsul Și că dânsul nu se putea «grăuai de căt de propriile' sale păreri. ^ de aceea guvernul, cat« ar fi vneit să pSrăsemă locul, s'a crezut dator sa revie ssupr» acestpi notărgri. Parlamentarii însă s’au pil fut afla de cât acumrîf* ziarul „îndreptarea" analiza celor trei soluţiuni, „su&r?~ ditatea* argumentelor aduse ,„în sprijinul curioaselor afirmaţiuni“ exprimate în Consiliu, precum şi părerile atribuite astăzi reprezentanţilor liberalilor în Consiliu. In rezumat mai mult de jumătate din expunerea prezintată astiri dfc generalul Avemeu crustă din reia* lări sau crefiefuii inedit», fn ista unor alterări de aee«Mea carader suntem «ffvoîtî să ne fatro* băm ee încredere *ai poate ff î* Bfirnjari mai greu de «»Cfola^ eînd ie posti astfel denatuîa «eli' bi'îlpjf plate atft tis if idet sf’itp fetaW&f publifii «îl de uuracroi. Această întrebare se impune încă mai imperios cînd se constată că generalul mărturisește astăzî, ca acte comunicate deja Parlamentului, ceia ce rămăsese ignorat chiar în consiliul de Coroană, adică rezultatul convorbirei cu generalul Mackensen „precis şi de o mare importanţă" care fusese „formulat în scris“, şi care între alte condiţiunî cuprindea şi pe aceia că : „în caz de nevoie armata romina va putea fi chiar susţinută militareşte de către Puterile Centrale". De altfel sinceritatea povestirei d-lui Qeaerai Averescu reiese parttu •rîcs cititor atent, chiar diaa&fe S'.țh’i de Domnîa Sa acuta — i«* tradecăr, Geaeraiul pretinde cd iattfitedî csnsilm de coroană „în Cansten priNiut ministru a făcut expunenat ceîm petrecute și canchieâad dl pîsts» ioxer« c*ndițîunne imposerW»u Tssdepftt'affe, ruga pe Suzeran é¥ kaSSmriP'. Șî fapt ce spune că ex*«îaî*d 3»tutiu»tle eu s’au gfsît depfit treî. T. retragerstîB&e Prut și Ntsftu pmpasi it c®Mwv*!*ri, 2 ttsăăfxsta până la altiîBa extrewitft'e prosasă de liberali sau a 3-a priatirea candigturilor«friarfe este că dânsul a c#H«W[e«t pe-xlt d»aă Unta impmkire ți «a **» cmsf»|it s:X rimfctg f« opp«l gMV«sai«tie că execstind „suduia care 8 «ete dtctsa de pr«pr«-îc«nstiistî §î acela a colegilor săi" a- IM pe ce« ie a 3-a, tocmai pe aceîa pe «re tg începutul aceluiași cjMM&ifl cu aceiaș. cinstitațâ și hr &■«de socisia^ govern • declara ceinac oapt«tcH și pe oare o respinseseră atjt i’btt*&iăt și coaservatorii—ttitee nu »iijiedict pe d. general Aver«ca si iee&ft efi pidcu aceia arfi das „piroait" la paetNilS* ie zac »ă de »pt dapfi propifci ftxpmere. n,u-i o&reaa aî r$njfei€ |fe Oii pottf« a face rezisicsta poeibDfl. Sa aerate«) atterte«# s! «« ști« daci împrejurările cer ca fii £e fac*, relațiuoea celor întâmplat* ta SoniiK*i ie Coroană și au putem iod rostabili toate ce!at alteswte îa poves- OTM d-lui General Averascu. Dar ne «redera îs drept sfi suntem datori £ *n fSstim firii desainitfre a irmArile «tip cS f«freemfi|fpî Partidului Libera! ar fi declarat ,y©3 orice soluţîate slar adopta ea nu va putea fi realizată de cît de un guvern Ave* rescu*. Contrariul este adevărat. Iii au demarat ei în faţa condiţîuniiftr ai Guvern prezidat de d. General gAverescu se impunea numai pentru a face posibili o rezistenţe armată. De asemenea este în exart că şeful partidului liberal a declarat ci *#datS angajaţi pe terenul tratativeînr era de aşteptat ca adversarul să împună condiţiuni dince în ce mai grele“ şi ci »pentru «fînsul cestiunea de principiu este singura importantă a trata sau au a trata cu inamicul..." Inexactitudînea acestei declaraţiuni provine din denaturarea făcută cînd se omite a se adaoga că liberalii considerau ineficace nu orice tratate de pace, dar o tratare de pace întemeiată pi sigurarfa. iată - reg tn orice eaa Romlnia este hotîrîtj a ceda fără rezistență armată. Această atitudine a baranilor era singura compatibilă cu angajamentele luate de d. general Averascu la venirea m la Uinleter, «ind se declarase chiar tn faţa parlamentului cmatianateral politice! guvernului precedent sS efad fusese de a* cant «a d, BrMamj cm II nftes«1, fntreraîto eenâîtusl «nanffale alb 'viSpgmlm t» ptx, tg «ti* i* » Unu! din elementele cete mai de seamă ale reputaţiei d-lui General Averescu a fost grija cu care totdeauna s’a ferit de ol ce i-ar fi putut preciza răspunderile. In această ordine de idei sunt cunoscute raporturile telefonice, uşor de negat, prin care înlocuia scrisul de cite ori împrejurările puteau avea urmări penibile. Dacă comitetul de redacţiune nu va censura mai serios articolele generalului se va dirima repede credinţa acelor care îşi închipue încă că pt face o deosebire între cuvintrlî generalului şi acel al d-lui Argettiianu. Spiriul din Presă S în jurul Păcei Din interviewet acordat de dl. ministru Aripa: „Pacea ca toate sacrificiu* dureroase pe care a trebuit să te facem în ce priveşte în deosebi cesiunile teritoriale mu a duet totuşi sper, o aiurare a tuturor relelor cauzate ie războiul dezastruos. „Stare* de pace totuşi va permite României să şi reculeagă forţele şi să păşească prin muncă cinstită şi serioasă cătră un viitor mai bun. Noi situaţia soa politică, nici situaţiunea economică a ţării nu poate f considerată ca pierdută şi condiţiile cete noai de existenţă ale ţării îi dă posibilitatea să-şi recâştige şi rangul ei politic în lume şi o prosperitate economică de care-i atât de mult legată o bitmă politică“. *E o avere pentru noi că am pierdut Dobrogea pe care am transformat-o şi civilizat-o ca splendidai port al Constanţei, creat de noi precum cânî s’a luat şi o parte din munţii noştri. Avem lasă mulţumir n eâ această parte este neasamamt mai tulcS de căt aceea care se reclama la iaţiput“. »Pac«« pe care am încheiat-o este mai pufin rea decât putea fi intituaţia inexorabilă creată de neprevăziati Mştri «araefii politici mi au întreprins îâzbutul cu inima atât de uşoară şi cu preparaţiune atât de insuficientă*. „DealtmîMefî în condijiunile făcute de nai s’a divertat gemenele puse în tratativele preliminare făcute hn’ntea noastră cu cunoscuta demobilizare". Și ca să termin revin la ceea ce am apus : munca României și asigurarea viitorului ei nu sunt împiedecate de pacea semnată. Cât despre viitor cred că s’au lămurit minţile şi s’au înălţat în patriotism sufletele în deajuns pentru ca să tţa se mai facă de cât politica rală a singurelor intrase ale patriei, politică dictată de tradiţiile noastre sănătoase şi de simăţinea noastră geografica".* „Steagul* de la 11 Mai sub titlul „Gjranţii" scrie: „După semnarea păcii giranţii ministerelor în teritoriul ocupat au părăsit posturile la împlinirea grea a cărora au păstrat atâta inimă şi înţelegere". De aproape doui ani, de când stăpânirea vitregă a fost gonită de greşelile eî proprii, gîranța ministerelor* d-nul bîen țeseu Lupu Costachi, Virgil Aripa, dr. Anfipa șl kflaa s'au străduit îa împrejurările cefe mai gn|» să «dmisfitrez* ev* * t rea'»dfff.sl»a pe in uTS „Ei au fost parmanent interme-^ diari harnici şi plini de bună voină între populaţie şi 'autoritatea ocupantă. Pentru aceea, astăzi când trudnica şî cinstitoarei la slujbă se încheie, se cade să înregistrăm în amintirea noastră toată mulţumirea pentru cetăţenii pari în vremurile grele, au fost stăruitor la o nobilă datorie !ţ„Transcriem aci, cu sinceritate, sentimente unanime. ASPECTE Dl. D. D. Paîraşcanu şi-a sporit producţia literară prinr’o serie de articole beletristice politice pe care le publică în „Lumina". In nişte „Impresii şi convorbiri" pe care te-a avut la Iaşi, mucenisul Paîraşcanu subscrie şi aceste rânduri: „De aceea când vrean locuitor din teritoriul ocupat îşi face apariţia în vechea capitală a Moldovei, musafirii nepoftiţi ai Iaşilor se uită la el ca la un exemplar ciudat, aproape ca la un FENOMEN MONSTRUOS". Impresiile d-lui Patraşcanu sunt veritabile: dl. Patraşcanu a fost într’adevăr la Iaşi. * Dl. I. D. Nicolau“, fost nu ştim ce la ziarul „Acţiunea" din Bucureşti, actualmente doctor în drept, directorul „Acţiune Române" ba chiar preşedintele „asociaţiei generale a presei“ va candida în alegerile actuale,ne anunţă „Opinia“. Complectăm ştirea confratelui nostru, arătând că d. I. D. Nicolau, va candida nu la al doilea, ci la primul colegiu de Cameră, întrucât d-sa represintă nu numai pătura intelectuală, ci şi marea propietate, având astăzi o moşie proprie... Un anumit confrate al unui anumit ziar a publicat ieri în două alte anumite ziare o anumită notă menită să scoată la suprafaţă un anumit fost personaj politic, care anunţă pentru astă seară o consfătuire cu anumiţi palrtizanţi pentru a releva o anumită atitudine in chestia externii şî a propune o anumită ofertă în chestia internă. Înalta diplomaţie a anumitului confrate ne întpune o anumită discreți... Demobilizarea generală A apărut decretul prin care se hotărăște ca demobilizarea generală a armatei să înceapă la 1 Mai a. c. Această demobilizare seva face în mod treptat și în ordinea contingentelor, începînd cu cele mai vechi. Se exceptează cele din urmă 4 contingente mai nou, 1916, 1917, 1918 și 1919 cari vor rămînea sublime pînă la noi dispozițîunî. Demobilizarea treptată a armatei se va termina la 31 Mai 1918, dată ce va fi socotită ca dată a terminate: demobilizare! generale a întregei armate.'; Ca dată pentru trecerea întregei armate de pe picior de răsboi pe cel de pace, se fixează ziua de 1 Iunie 1918, de la care dată se vor calcula diferitele termene prevăzute în favoarea celor mobilizaţi. Pe aceiaşi zi de 1 Iunie se va opera trecerea atribuţunilor instanţelor penale militare, oferate pentru timpul de răsboi, la cele prevăzute de lege pentru timpul de pace. Tot pe ziua de 1 Iunie vor înceta obHgaţiunile de prestaţiuni de serviciu impuse celor nemobilizabili, dar chlemaţi îa serviciul armatei mobilizatr, sau in serviciul oricărei "•jteriffţi publice î« tiitjpul rfsbpiun, stih efji%4ftBfilg»' ui'sJá»-** ■ Documente pentru mai Mântunis ni preţioase din presa austrogermană şi din cea bucureşteană „Timpul“ (Mercuri 2 Mai) „Afară de aceaste, întârzierea tratativelor s’a datorit faptului, că abia în vremea din urmă a trebut să se stabilească un aranjament între Puterile Centrale şi Bulgaria, relativ la Dobrogea*. „Prin urmare era inexact ceia ce se pretinsese că Bulgaria avusese din partea aliaţor săi făgăduiala formală că pacea nu se va face fără ca ea să capete Dobrogea toată şi de asemenea că posesiunea Dobrogei de către Bulgari nu era în sine o soluţiune dorită de toţi aliaţii ei“. Afirmaţia din „Timpul“ este o reproducere exactă din presa „competentă" din Austria şi Germania. Prin urmare, chiar presa „competentă“ a puterilor centrale confirmă, ceia ce afirmam şi noi la 30 Aprilie a. c., că atunci când d. general Averescu s’a grăbit să cedeze Dobrogea, Germania şi Austria nuaveau nici un angajament faţă de Bulgaria ca să i se cedeze Dobrogea românească şi că, aşa fiind, în momentul semnarei preliminărilor noastre de pace Dobrogea putea fi salvată şi nu depindea decât de noi. De altfel însăşi modificarea tratatului nostru de pace în ultimă instanță, e încă o dovadă care învederează pentru oricine adevărul acesta în prima redactare a tratatului de pace Dobrogea se ceda puterilor centrale, pentru ca a doua zi tratatul să se modifice, cedăndu-se direct Bulgariei numai o parte din Dobrogea românească. In ceia ce priveşte restul Dobrogei de la linia Cernavoda- Constanta şi pănă la gurile Dunărei, ziarul bucureştean „Lumii«“ cu data de Vineri 10 Mai 1918 ne lămureşte, spunând: “ illStree!~^e/ft^i, Centrale aliate urmează tratative pentru a ceda ŞI ACEASTA PARTE a Dobrogei (afară de deltă bineînţeles care ne rămâne nouă) Bulgariei. Ultimele dificultăţi pentru ca aceasta să se îndeplinească sunt, după cum se ştie, în dezbatere între Turcia şi Bulgaria. Ele sunt însă pe punctul de a fi rezolvate După asemenea mărturisiri socotim chestiunea complect lămurită. Ne mulţumim să luăm act deocamdată, rezervându-ne dreptul s-o discutăm în întregul ei, atunci când libertatea de discuţie ne va fi asigurată prin împrejurări şi situaţiuni altele decât cele de azi. . . „Mişcarea“ • (Luni 30 Aprilie) INFORMAŢIUNI Ziarul „Momentul“ reeditează în numărul de aseară o calomnie, care a mai apărut în unele ziare, cu privire la agitaţiile pe care le-ar face partidul naţional liberal. Este o infamie născocită cu aceiaşi rea credinţă pe care o constatăm zilnic în toate campaniile ce se duc împotriva partidului naţional liberal. Rugăm pe dl. Ministru de război, în urma cererei mai multor părinţi, şi avuţe cum vor fi repariaţi prizonierii români din Germania, mai cu seamă că după convenţia încheiată aceşti prizonieri urmau să fie aduşi de mult în ţară. Poetul Al. Vlahuţă împreună cu d-na a sosit eri la Iaşi pentru a lua parte la înmwmâirtarea lui Delaveantea , Senatul universitar se iatruneşte astăzi pentru a decide nu* « miii a d-l ui agregat Doboviei ca Qjjofesor la facultatea de ««• dieiaa di» laşi. ... ..‘ft . , Dl. N. Ghica Comănişii, ministrul lucrărilor publice, împreună cu d. inginer imspector Iuliu Zanne, secretar general au fost la Chișinău spre a se interesa de starea drumurilordin Basarabia, în care scop s’au pus în contact cu directorul lucrărilor publice de a acolo. Din datele sumare culese s'a putut constata că în toata Basarabia sunt numai 150 chilometri de şosele, parte bune, parte mai mult sau mai puţin deteriorate , sttul căilor de comunicaţie, în afară de Calea ferată, se afla în stare primitivă. Cele mai multe căi sunt drumuri naturale neşoseluite. Dl. ministru Ghica a rugat organele competente din Chșinău să întocmească un tablou asupra stărei drumurilor, să indice care sunt ne mai mare nevoie, spre a se lua măsuri urgente de îndreptare.