Mişcarea, octombrie 1918 (Anul 12, nr. 221-245)

1918-10-14 / nr. 232

2 »^i.-y jaroaisae «MAjW«*“»*’'''®*'® 1*’ VIŢE ALTOITE şi producători direcţi primă calitate, autenticitate garantată. Rugăm podgorenii a vizita Pe pine vile noastre. Catalog gratis la cerere, Societatea Bernard & Comp. TECUCI_______________ ATELIER DE CIZMĂRIE Gh. Arntoniu Execută orice comenzi pentru Domn, Doamne şi copii Cu preţurile cele mai convenabile. Sír. Vasile Conta No. 6 cumpărăm „Nicotină" fost f^OFCI Noak. Fabrica de Coneve de Carne şi Mezeluri fine. Şoseaua Nicolna No. 52. Depozitul: Strada Lăpuşneanu 19 Iparat fotograf cu Kadgkex în perfectă stare, de vânzare. A se adresa: Lupu Nuţă, Gravor, str. Lăpuşneanu 22. Umderwood şi Pest Se scrie şi se copiază acte corect şi rapid preţuri convenabile biroul Iaşi str. Ştefa cel Mare 35 în faţa Mitropoliei. De Vânzare Atelier de Vulcanizare E. Baron şi P. Casada se adresa la Hârlău D-lui Eug. Baron De Vânzare ficat Zamt, condensator şi rigorif, r. două pompe cu aburi o maşini fixă, cisterne diferita măsuri sunt de vânzare căt mai repede posibil a se adresa Redl str. Schmidt No. 100 Kişinău. De utl P3lton. 0ial/aUZaTochetă și o pechetă de cisme de vânătoare. Adresa la ziar sub Al. Zavoiu. Absolvent sau Licenţiat în Farmacie cu bune referinţe găseşte loc la Farmacia Dr. Ratianu. O iapă de 5 ani cst â„Ads. adress d. Dr. Rătianu, Cuza-Vodă 46, mai în vârstă la un copil de 5 ani Se caută o boaă UI1 copil UCO cUI pentru Galaţi. A se adresa la Agenţia de Publicitate 1. Brănişteanu str. Mar,zescu 23 sub Sc. INSTITUTUL MEDICO MILITAR PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi ca concursul pentru admiterea în Institut se va ţine la Iaşi în ziua de 15 Octombrie ora 8 dimineaţa în localul său la Infirmeria de ochi Frumoasa iar la Bucureşti în ziua de 29 octombrie ora 8 dimineaţa în localul Ministerului de Război Str. Brezoianu. Directorul institutului. Medic Colonel Nasilescu 0° III451 de cumpărat una tataia pereche cai una trăsură de lux. A se adresa la Agenta de Publicitate I. Brănișteanu, Str. Mârzescu No. 23 sub „Athanasiu“. De vânza o Varză de toamnă cal. superioară 150.000 de Bucăţi 50 bani Kilogramul sau 100 lei suta de bucăţi. Doritori se pot adresa la ghereta No. 9 în piaţă Sf. Spiridon,la ori ce oră din zi. Ega o mai mare canti-4- tate de cearceafuri, feţe de perne şi cearceafuri de lână. A se adresa la Agenţia de Publicitate I. Brănişteanu str. Mârzescu 23, sub „Georgescu“. Nikfimi «îşi var’s'1 albe şi roşii, noi, de Eipoli! cea mai bună călită-8 iuia Mstfomate şi naturale vinde de la 30 litri în sus, cu preţuri foarte avantajoase. „Depozitul Potgoruilor“, Str. Elena Doamna 10, lasi. isffA cherche situation dans I bonn familie a lassy aupres d'eufant.ire.it a Bucarest. M-Ile Roan Juamal. ■•3«» fiH S CAR ©"'A ŞEDINŢA REtCHSTflEUbUi RADIO," Nauen 23-X 1918.Discursul cu care cancelarul a deschis şedinţa de astăzi sună: Domnii mei! De când v'am vorbit pentru întâia oară, s’au făcut alţi paşi de către ambele părţi în urmărirea acţiunei de pace pe care guvernul a pornit’o când a luat conducerea afacerilor. Mai întăi a venit întrebările preşedintelui Wilson. Răspunsul nostru afirmativ neechivoc a dus la nouă întrebare din partea preşedntelui..Răspunsul nostru la aceasta a fost publicat ori. Domniimei întregul popor german aşteaptă să audă cam sunt perspectivele pe care crede guvernul că le vede pentru reuşita operei de pace. Veţi înţelege că eu nu mă pot exprima în această privinţă decât cu un cea mai mare reţinere. Eu ştiu că şi partidele au dorinţa ca desbaterile să-şi impună o mărginire corespunzătoare gravităţei. orei-Poporul german este acela căruia s’a adresat preşedintele Wilson ; acest fapt dă spuselor reprezentanţilor tuturor partidelor răspundere mărită.De aceia eu nu aşi voi să spun astăzi în privinţa situaţiunei internaţionale, mai mult decât aceasta. Primul răspuns al preşedintelui ia demersul de pace al guvernului german, a dus în toate ţările la punctul culminant lupta opiniilor asupra chestiunii. Pace de drept sau pace de violenţă- E vorba de o luptă de păreri care se dă în mod public în fiecare ţară, după cum în aceiaşi situaţie, ar trebui să se dea şi la noi. De o parte ridică mai puternic ca oricând glasurile lor, aci pari îşi Închipuesc că este aproape clipa în care să se poată mulţumi toate pasiuniie ,adunate ale urei şi răzbunărei, pe terenul patriei germane. De altă parte sunt sincerii partizani ai ligei popoarelor, care pricep foarte bine că ideia fundamentală a nouei credinţe, trece astăzi prin proba sa hotărâtoare. Această idee fundamentală sună : Mai înainte cu Vred putere sau v e-o grupă de puteri să pornească a Întrebuinţa mijlocul coercitiv al forţei pentru executarea dreptăţei reprezentate de ea, împotriva altei raţiuni trebue să se facă cu toată temeinicia şi cinstea încercarea, de a menţiea pe calea înţelegerei de bună voe, pacea, sau raportându ne la actuala stare internaţională, a se ajunge la pace. Această luptă a opiniii este încă nehotărîtă. Noi putem numi forţele sufleteşti care îşi stau faţă în faţă, însă nu putem aprecia raportul acestor fore între ele. Ultima notă a preşedntelui Wilson nu a lămurit poporul german, in privinţa faptului cum se va termina această luptă publică de opini. Poate noul răspuns al preşedintelui va aduce siguranţa definitivă. Până atunci Dominii mei noi trebue în toate gândurile noastre şi în toate acţiunile noaste, să ne pregătim la amândouă posibilităţile. Mai întâi la aceia, că guvernele duşmane voiesc răsboiul şi că nouă nu ne rămââne nici o alegere, decât de a ne apăra cu întreaga forţa a unu popor, care este împins la extremitate. Dacă intervine aceasă necesitate, atunci eu nu am nici o îndoială că guvernul german, în numele poporului gerian, poate să facă apel la apărarea naţională, după cum a putut să vorbească în numele poporului german, atunci cînd a intervenit pentru pace. C ne sa pus In mod einst pe terenul nc i văci de drept, aceia a luat în acelaşi timp aupra sa datria de a nu se pleca ţară de luptă in faţa uriei păci de violenţă. Un guvern, care nu simte aceasta, ar fi dat pradă dispreţului popoului luptător şi muncitor. El ar fi măturat dumănia opiniei publice. Insă Domnii mei, şi a doua posibilitate debue să o considerăm chiar astăzi în toată urmarea ei. Poporul german nu trebue să fie dus ca un orb la masa verde; naţiunea are astăzi un dept de a pune întrebrea: Dacă se iaca aram o pace de baza condiţiilor lui Wilson, ce înseamnă ea pentru viaţa şi pentru viitorul nostru ? Ca abia răspunsul nostru la întrebările preşedintelui, dar judecăm după ecoul trezit în opinia publică, a adus la cunoştinţa poporului german despre ce este vorba. Acum el vrea să fie lămurit. Da Domnii mei este o hotărâre cu urmări puternice Pentru situaţia noastră ca putere nu trebuie sa mai aibă valoare, ceea ce noi înpne socotim ca' drept. O grea^ învingere ^de sine pentru un mândru popor obişnuit^cu vicoriile ! Căci chestiunea de ce este drept nu se opreşte înaintea graniţelor ţârei noastre, pe care noi de bună voe le-am deschide lumii bC.amammKP'Jtio i.i.n ■; . principiile pe care le-am primit ca hotărătoapentru noi, ating şi probleme din lăuntrui terîtoriiioi iBi^sj.'ului Doibha mei, tal s’a croiectat din muişte părţi că primirea condiţîunilor lui Wilson ar însemna propunerea sub un tribunal duşmănos Germaniei şi că chestiunile de drept se vor hotărî exclusiv din punctul de vedere al propriilor interese. Dacă ar fi aşa atunci pentru ce tocmai extremii politiciani ai forţei din intentă se sfiesc să vină la masă de tratative... apoi Domnii mei, mai este pentru noi posibilă o ridicare şi o renioire. Atunci rămâne un sentiment de amărăciune care ne ar paraliza pentru veacuri. Insă când noi vom fi înţeles că sensul aceastui îngrozitor război, este mai înainte de toate victoria ideei de drept şi când noi vom urma acestei idei, nu opursâftdu-se şi cu rezervaţii mentale, ci nevom supune ei cu toată bunăvoinţa, atunci vom găsi în ea un mijloc de vindecare pentru rănile prezentului şi un termen de activitate pentru forţele viitorului. La acestă problemă, poporul german va colabora cu toată conştiinciozitatea sa Cancelarul a spus mai departe : Domnii mei, nu avem nevoe decât să ne amintim de timpul de acum două generaţii, pentru a găsi toate resorturile morale necesare, pentru noua evoluţie. Dacă însă noi ne-am apropiat odată aceste ţeluri ale omenirei, atunci colaborarea naţiunilor va deveni pentru noi o mare şi liberatoare............ Cu această Domnii mei am ajuns la chestiunea politicei interne în pvinţa căreia eu sunt dator să dau socoteală representanţe poporului german. Domnii mei v'am expus deja în ziua de 5 octomb, prin * 1 cipiile generale, după care gândesc să-mi conduc activitatea mea de cancelar şi m-am explicat faţă de programul partidelor majorităţei a căror încredere a permis venirea mea la acest oficiu. Condus de aceste principii am făcut demersurile care trebue să aducă stări libere în interiorul Germaniei și asupra cărora eu trebue acum să vă raportez. Reforma dreptului de vot în Prusia mulțumită unirei partidelor la propunerile guvernului, este atât de înaintată, încât introducerea dreptului de vot universal egal, direct și secret este asigurată Reichstagului. S-au prezentat două proecte de legi, care trebie să elibereze noul guvern de mărginirile constituţionale care îi mai stau încă în drum. Primul proect vrea să creeze pentru membrii acestei înalte Camere posibilitatea de a lua parte la conducerea imperiului, fără a pierde mandatele lor din Reichstag. Acest lucru este absolut necesar, dacă legăturile dintre parlament şi autorităţile supreme ale imperiului, trebue să rămână atât de strânse, după cum cere munca comună şi încrederea reciprocă. Proectil propune apoi o schimbare a legei asupra reprezentărei cancelarului. Pănă acum numai conducătorii celor mai înalte funcţiuni ale imperiului puteau să devină reprezentanţii cancelarului ; pe viitor trebue să participe şi deputaţii din Reichstag la conducerea politicei imperiului şi să poată vorbi în numele cancelarului, fără a trebui ca în acelaşi timp să ia asupra lor un resort. Cu aceasta se deschide un nou drum pentru a ajunge la o conducere responsabilă a afacerilor imperiului. Calea parlamentară sunt convins că se va dovedi nu numai pentru forţele populare ce nu au rodit pănă acum ca un mijloc, ci... In legătură cu aceasta stau lucrările pregătitoare pentru organizarea juridică a responsabilităţii politice a cancelarului, care ar fi asigurat prin alcătuirea unui tribunal de stat. S’ar putea pune la'îndoială dacă pentru întărirea responsabilităţii ar mai fi nevoe de un tribunal de stat, deoarece nici un cancelar, sau secretar de stat nu mai poate rămâne în funcţiune, când şi-a pierdut încrederea majorităţi acestei camere. Eu cred însă că e folositor, dacă noua formă politică a guvernului german este întărită şi printro asemenea nouă instituţie a dreptului public, şi eu sper de aceia că voi putea curând comunica Reichstagului rezultatul lucrărilor pregătitoare. Sistemul guvernului imperiului a avut ca urmare naturală un nou fel de guvernare în Alsacia şi Lorena. Postul de guvernator al Alsaciei-Lorenei l’a luat un Alsacian, un Alsacian a devenit secretarul său de stat. In guvernul ţărei trebue să intre bărbaţi din a doua Cameră a Dietei. Ecaterina Constantinescu MASEZĂ Strada Eternitate No. 16 Guvernul şi Banca Naţională Proectul d-li Arion.—Prima concepţie a guvernului.— Ce prevede proectul.—Partea politică a proectului. Numirea Directorilor şi a Censorilor. In ziua când Parlamentul a luat vacanţă, d. Al. Marghiloman a depusîn Cameră proectul de lege cu privire la Banca Naţională. Practul depus este opera întregului gvern, care neputând veni cu o lege prin care să rechiziţioneze Banca Naţională, a adus procetul în forma depusă. • Au fost într'adevăr discuţiuni aprinse în diverse consilii de miniştri pentru rechiziţionarea Băncei Naţionale sau pentru transformarea ei. Dl. C. Carion, care, prin interimat, a succedat pe dl. M. Seulescu la ministerul finanţelor, a luat asupra-şi proectul cu privire la Banca Naţională. Proectul aşa cum a fost ceruit d-lui M. Seulescu, a evoluat în sensul că Banca Naţională nu va mai fi transformată în bancă de stat şi cu atât mai puţin va fi rechiziţionată. Dl. C. C. Arion a întocmit proectul pe baza unui "punct esenţial" care este „stabilirea bazei de emisiune". Aşa suna expunerea de motive—dar din text proectului se vede că guvernul actual mai urmăreşte şi un scop politic —pe care nu-l vom discuta ca să nu fim cenzuraţi, dar care va apare destul de limpede din textul proectului. ♦ Să examinăm fără comentarii, proectul d-lui C. C. Aram. Prin art. 4 se prevede că privilegiul Băncei se prelungește din zece în zece ani. Fondul de rezervă se va forma după alt 7 din proect,dintr’o reţinere, de 10 la sută din beneficiul anual net care trece peste 6 sută. Când rezeva va atinge suma de 60 milioane nu se va mai adăuga amuri decât o sumă fixă de 2 milioane, indiferent de beneficiul net. Statul va percepe 40 la sută la beneficii ca retribuţie a dreptului regalian de emisiune, iar pentru împrumuturile pe cari statul le-ar contracta în viitor se fixează o dobândă de una şi jumătate la sută. Prin articolul 12 se prevede că „prin convenţiuni speciale şi numai pentru împrumuuri de stat Banca poate fi autorizată de consiliul său general să reducă acoperirea metalică până la 20 la sută; în acest caz debitul striului va puta fi garantat prin convenţiuni speciale în orice mod se va găsi de cuviinţă. Din acelaş articol din prect se arată că Banca va putea emite până la maximum de 60 la sută, luând ca bază valori mobiliare. Banca va mi putea face emiuni talariful acestui maxim pe baza deponibililor Băncei sau ale statului în săinătate. N Banca Națională va putea emite su blete de bancă în valoare de 50 lei. ♦ Partea notifică a proectului este cuprinsă în modificările art. 17 şi 22. In ce priveşte administrarea Băncei, dl. C. C. Arion prevede un guvernator numit pe viaţă de consiliul de miniştri şi 8 directori. Dintre aceştia 4 se aleg de adunarea generală a acţionarilor Băncei, iar alţi 4 se numesc de guvern, prin ministerul de finanţe, cu decret regal. In ce priveşte censorii, proectul prevede că 3 censori se aleg de acţionari iar 4 se numesc de guvern. Un alt articol de nuanţă politică Cste acela prin care menţionază un credit special pe care Banca Naţională trebue să l deschidă Băncii Agrare Acestea sunt în esenţă principalele puncte din proectul d-lui C C. Arion. Caracterul politic al reformei a sare lămurit şi el nu va scăpa criticei opiniei publice. După cum se anunţă dl. M. Seu-Iliscu fostul ministru de finanţe, va lua cuvântul în Senat asupra acestui proect. Ar IP fo r m A Lânii în jurul nostru se pe* trec evenimente cunoscute şi când în Camera Ungară se vorbeşte aşa cum a vorbit d-rul Al. Vaida Voevod, d-1 General Ave* resen ^ Sporul de O0 la sută a taxei de călătorie cu începere de la 1 Noembrie stil nou priveşte liniile largi din Basarabia şi anume cele care pleacă dela Iaşi— Ungheni şi Galaţi— Reni. Pentru aceste linii este primul spor care se adaugă dela data de mai sus. «Gazeta Bucureştilor» se ocupă în numărul de astăzi de ceea ce cred intimii d-lui Brătianu. Gazeta s’ar ocupa mai bine de ultimul discurs al Cancelarului care e mai interesant decât declaraţiile inventate ale intimilor d-lui Brătianu, atunci când nu există nici o criză de guvern. /árk Se vede că d-l Grigore Filipescu nu-ş poate justifica activitatea în timpul războiului Când d-l Grigore Filipescu ar trebui să explice de ce a măturat străzile Bacăului îc să meargă pe front, într'un articorid, cui şi ca formă şi ca fond, se leagă de d- l. G. Duca. In timpul războiului d-1 Duca a fost minoru, pe când d-1 Grigore Filipescu era si piu ofiţer şi dacă datoria celui dintâi era să se ocupe de ministerul lui şi de atribut unde ce i s’au conferit ca m’nistru, cetudea doilea ca ofiţer de rezervă avea datoria meargă pe front alături de toţi colegii vîrsta lui. Să nu creadă dl Gr. Filipescu c. că poate scăpa deplasând chestiunei : sS e plice dacă-i dă mâna pentru ce s’a ambusc la măturarea străzilor Bacăului ? La ministerul de interne s’au f cut următoarele înaintări : I. C. Tânăsescu, actual subdirecti în funcţiunea de diector al administriei judeţene şi comunale. D. C Smântăriescu, actual subdilrect în funcţia de director al Caselor spe D. Ilie Gunescu, actual şef de birou In funcţiunea de subdirector al persnalului si statiscei. D. m. Grigorescu, actual şef de bun în funţiunea de subdirector la sigurana generală a Statului. D. v. Georgesc«?, actual arhivar, direcţiunea Caselor speciale. D. C Vasilescu, subşef de birou funcţia de şef de birou în direcţia juţeană şi comunală. D. Sc. Sahim, actual arhivar în fuzia de registator gneral, în locul elî. Gheorghiu trecut la .