Mişcarea, mai 1920 (Anul 14, nr. 90-106)
1920-05-23 / nr. 105
AHOL XIV Ho. 105 m mmmm sms. şfSF&wț «J te te! 40 de iei 20 as Id.WSSSÎ3J Abonamente: Bani lia a*t ................ Îase Îîiai. ... . re! hffsi............ Redacţia şi Administraţia laşi, Piaţa ‘Jiwrei No. 6. Cteel« de biaroa: 8—Î2 a. m. şi 3-6 jj. m. sessa-Ammciurî şi Reclame Se prtraesc fn coadîţiani avantajo'isf« cîrreci ia Tinti«nistraţia jttarului, Iaş( Pix ta Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic j £7| t*** TM—■=*~ Mf t,J‘„ Vre £-şj ț . Sub Direcţiunea unui comitet de RedacţieJ CandidaţiiPartidului NAŢIONAL-LIBERUL DIN IAŞI INTRU ADUNAREA DEPUTAŢILOR Alegerea se face în zilele de 25, 26 şi 27 Mai c. G. G. MÂRZESCU, fost ministru de interne Const. G. Toifiu, fost deputat. Gh. GASPAR, învăţător din Cepleniţa. OSVALD RACOVIŢA, fost epitrop al Casei Sf. Spiridon din Iaşi. ION ZOPA, podgorian din lomeşti. IoriGa CIOLAN, plaga? din Româneşti. Gh. VASILIU, mecanic C. F. II peot la Senat Alegerea se face în zilele de 30 şi 31 Mai 1920 C. CRUPENSCHI, fost prefect şi primar . Preotul IOAN GOTCil, profesor. EUG. HERO VANG, fost deputat, scriitor. Semeni ales este crucea iJlp Comemorarea eroilor la Iaşi «r* • wsa»'.'»m tîntwnu-JMna-iiijunr-fi—j_nn^A- iţişi vriiiii c gi laşul a închinat ori un pios omagiu în amintirea vitejilor fii ai ţarei care au murit pentru mărirea Patriei. O lume imensă, alcătuită din toate straturile societăţei noastre,— după ce a asistat la serviciul divin de la Mitropolie—a pornit în procesiune spre locul de veci unde dorm somnul glorios vitejii din timpul marelui răsboi naţional. Femei şi bărbaţi, copii şi bătrâni, representând toate categoriile sociale, au format acel măreţ cortegiu istoric care se simţia stăpânit de sentimentul celei mai curate pietăţi pentru cinstirea şi proslăvirea memoriei acelora din a căror viaţă s’a plămădit noua Românie. Şi dacă în clipele în care străbătând străzile Iaşului, măreaţa procesiune avea un aspect festiv,—la monumentele eroilor din cele două cimitire ale Iaşului, imensa mulţime s’a prosternat cu evlavie şi cu recunoştinţă în faţa humei care a învăluit pe acei viteji necunoscuţi, pe acei plăeşi cari ne-au păzit graniţele şi cari au salvat gloria unui neam întreg. Acesta rămâne înţelesul şi caracterul zilei pioase şi cu adevărat înălţătoare, de ori. UN CAZ GRAV ^ a**»®»*.’**«*»«'« «*5mwjw«t5*w*f»T In loc de comemorarea eroilor comemorarea „ţărănistă“ Se cuvinea, pentru cinstea eroilor a căror comemorare s’a făcut kmi, să fim scutiţi de spectacolul penibil pe care i’a oferit elevilor şi publicului adunat în sala Cinematografului Modern, im domn Tabacaru, însărcinat—nu ştim de clas— să rostească cuvântarea festivă în numele Universitâţei unde se spune câ ar fi un fel de profesor. Acest domn şi-a permis, în faţa unui public venit sâ asculte cuvântul de veneraţie şi de proslăvire pentru acuia cari au căzut pe cimpuri de bătaie, ale marelui nostru război,—să facă, un dup brutal, politică, aducînd laude „oamenilor noui“ şi batjocorind trecutul pe care, vremurile de acum, l-au prăbuşit. Este liber oricine să creadă ce voieşte şi este liber să-şi manifestezi, şi să-şi propovăduiască opiniunile. Din acet punct de vedere şi acest domn, rătăcit nu ştim prin ce împrejurare şi prin ce merite pe la Universitatea noastră, poate să facă ce face . Dar a veni in numele unei instituţii de cultură cum e Universitatea care nu este înscrisă nici intr'un partid politic şi can măcar nu face parte nici din blocul federaţiei socialo-ţărăniste—şi a vorbi de politică, de reforme, de oligarhie, de trecut odios şi de oameni noui, este, pur şi simplu, o infamie. La sărbătorirea pe care conştiinţa naţională a unui întreg popor s’a simţit obligată s’o facă eroilor războiului —nu pot fi îngăduite manifestaţiuni de asemenea natură, atacuri împotriva organizaţiilor politice, precum nu poate fi permisă, nici chiar propaganda pentru „regimul“ oamenilor noui. E prea multă ură în viaţa noastră politică şi prea multă anarhie în stat pentru a se mai admite ca şi cu prilejul comemorărilor naţionale să se încerce aceiaşi acţiune de ponegrire şi de destrăbălare. Relivînd faptul, atragem atenţiunea celor in drept ca pe viitor să se renunţe la mediocritatea gindirei şi elocvenţei d-lui Tabacara şi să se ia toate măsurile pentru a nu se transforma commnararile eroilor patriei, in comemorări „ţărăniste“ cu efecte primejdioase şi pentru educaţia elevilor şi absolut revoltătoare pentru conştiinţa cetăţenească a ascultătorilor. Cultul eroilor îngrijirea marmialelor din Iaşi Scrisoarea d-lui general Pelin Bravul general Petin, ataşatul militar al Franţei în România, a adresat elevilor liceului naţional din curs superior, următoarea scrisoare: IASS. Domnilor, Agentul Consular al Franţei, d. Srl, îmi comunică copie de pe scrisoarea în care îi expuneţi dorinţa de a avea în grijă pe viitor mormintele soldaţilor noştri înmormântaţi în cimitirul dumneavoastră din Iaşi. Acest gând mă mişcă şi ţin a vă mulţumi. Franţa nu va lipsi de la datoria de a întreţine mormintele sale, dar ar putea trece cu încredere aceasta grijă asupra D-voastră, şi cred că sunt interpretul Părinţilor celor morţi, spunându-vă că va fi oareşicare mângâiere văzând înflorind aceste morminte, prin grija unor tineri cari au văzut războiul fiind copii, şi care au văzut la Iaşi munca depusă de Francezi. Astfel prin inimele tinerilor trebui plantat,a îngrijt şi respectat arborul prieten,îl, Franco-Române, care îşi înfige rădăcini aşa de adânci în pământul vostru Latin. Cred că d. Sibi va putea să vă sfătuiască în mod util asupra mijloacelor practice de executare a procetelor Dumneavoastră. Vă rog, Domnilor, de a găsi aici expresiunea recunoştinţelor mele şi asigurarea simpatiei mele profunde pentru tinerimea frumoasei ţări pe care o reprezentaţi Dv. în bătrâna cetate a Iaşilor. Cătră Alegători In ziua votând Când va fi în faţa urnei Ca atât de multe liste: „Soare“, „Stele“, „Pluguri“, „Coase“ Sau... „Ciocane anarhiste“ Conştient, alegătorul Ştie pe ce drum s’a pace. Va vota întreaga lista Care are semn: O CRUCE inri „zisie Nivelul moral şi cultural al socialiştilor ieşeni — cari parodiază şi existenţa unui „cerc de studii sociale“! — s’a putut aprecia ieri cu prilejul comemorărei eroilor neamului. Pe când toată societatea ieşană, dar absolut toată, — forma acel măreţ convoi care s’a îndreptat spre locaşul de veci al vitejilor noştrii ostaşi, singuri „socialiştii“ s’au abţinut, pentru a demonstra ura nu numai împotriva societăţii întregi, dar şi împotriva acelora cari au murit pentru patrie!... Cetim în „Iaşul Socialist“ de eri: „Tov. D-l L. Chelerter, în puternice accente de revoltă, demască pe acei cari sub diversele etichete evreești caută să smulgă voturile pentru a putea plasa, etc.“ Aceasta s’a întâmplat la „Cultura“ Sâmbăta trecută, unde între multele „puternice accente de revoltă“ d-rul Chelerter a strigat că va da foc averei tuturor capitaliştilor evrei, încendiând casele de bancă şi lăzile de fier ale comercianţilor şi industriaşilor... Şi totuşi darul Chelertei deşi confirmă „puternicele accente de revoltă“ încearcă a desfiinţa faptul în acelaş număr al ziarului revoluţionar. La Brăila tovarăşul Gheler a vorbit din nou muncitorime din sindicatele roşii, cerându-i să-l trimită în Parlament pentru statornicia în principiile sale sindicaliste. E drept, tov. Gheler e un veritabil sindicalist. Sub regimul marghilonianist, din timpulrăsboiului, a fost unul dintre aceia care e inventat sindicalizarea fabricanţilor, făcând faimosul trust al industriaşilor, cu binecuvântarea fostului ministru de industrie, dl Griguţă Cantacuzino... 11 Bi3&aw«BBB DUMINICA 23 MAI 1920 CANDIDAŢII NOŞ îi CONSTANTIN G. TOMA Unul dintre tinerii de valoare pe care i-a dat generaţia nouă din partidul naţional-liberal din Iaşi este d. Constantin G. Toma, avocat şi fost prim ajutor de primar al Iaşului. Ridicat din rândurile poporului, încă de pe vremea când era pe băncile Universităţei, sufletul, dragostea şi munca lui de fiecare zi s’au îndreptat ’ spre cei mulţi cari au găsit întotdeauna în el un sprijinitor şi un ocrotitor al drepturilor şi nevoilor lor. Ca student al Universităţei din Iaşi, în unire cu alţi colegi, fii de săteni, a înfiinţat societatea „Zorile“ a cărei activitate era pe deaîntregul închinată luminării satelor şi studierei problemelor vieţei rurale sub toate înfăţişările ei. Ca conducător al acestei societăţi care a întocmit multe anchete agricole asupra stărei satelor din Moldova, d. Toma, în tovărăşie cu alţi colegi, înfiinţează bănci populare în comunele Ciurea, Podoleni, Pipirig etc. Multe din anchetele agricole au fost publicate în revista „Arhiva“ având mare răsunet în lumea acelora cari se ocupau cu studiul problemelor rurale. Tot ca conducător al acestei societăţi, d. C. Toma a organizat împărţiri de premii la elevii şcoalelor săteşti cari se distingeau la învăţătură, predici în bisericile din sate, subscripţii publice pentru clădirea bisericei din Mânzăteşti. Aceiaşi muncă neobosită a fost depusă de d. Const. G. Toma şi pentru ridicarea păturilor muncitoare de la oraş, unde a contribuit în cea mai largă măsură la întemeerea şi recunoaşterea ca persoană morală a Casei de economie „Hatmanul Nicoară“, iar astăzi conduce „Societatea de Economie şi împrumut din Tataraşi“. Luindu-şi licenţa în drept şi îmbrăţişând cariera de avocat, d-l C. Toma se înscrie în partidul naţionalilieral, unde prin munca şi prin însuşirile sale se distinge şi i se încredinţează postul de ajutor de primar al Iaşului, sub primariatul d-lui G. G. Mârzescu, iar la plecarea d-lui Mârzescu din fruntea comunei, i se încredinţează postul de prim-ajutor de primar. In timpurile grele ale războiului şi ale refugiului, d. C.Toma desfăşoară, ca ajutor de primar, o activitate neobosită şi o energie neînfrâniată, care-l consacra ca pe unul din cele mai vrednice elemente de muncă şi de pricepere ale partidului naţional-liberal. Indatorilor şi gata oricând să-şi servească cetăţenii, d. C. Toma şi câştigat o întinsă popularitate atât înoraş, cât şi în judeţ. Ales în parlamentul trecut cu o mare majoritate de voturi, d. C. Toma a putut constata de câte numeroase simpatii se bucură printre orăşeni şi săteni, la parlamentul trecut d l C. Toma a ridicat protestul său cerând să se deie laşului putinţa de a se aproviziona, însufleţit de cele mai sincere simţiminte democratice şi călăuzit de ideile cele mai înaintate, d. Const. Toma va fi un credincios apărător al intereselor ţărătumei şi muncitorimei. GH. CASPAR Unul din cei mai buni învăţători din judeţul Iaşi care cinsteşte întregul corp al al învăţătorilor din ţară. D. Gh. Gaşpar este absolventul şcoalei normale „Vasile Lupţi“ din Iaşi, fiind clasificat printre cei dintâi. A intrat în învăţănânt fiind numit mai întâi la şcoala din Galaţi, de unde a trecut la Rădeni iar de aici la şcoala din Bunalniţa-Cepleniţa, unde funcţionează şi astăzi. D. Gh. Gişper are în învăţământul din judeţul Iaşi o activitate de 24 ani. Deci un sfert de veac de educaţiune şi luminare a ţărănimii noastre, în mijlocul cărora a trăit tot timpul. D. Gh. Gaşpar în tot timpul carierei sale nu a fost numai un educator a! copiilor ţăranilor, dar mai mult, a fost şi este unul din factorii pprincipali care a desfăşurat o activitate în afară din şcoală pentru luminarea ţăranului şi ridicarea stării sale economice. D. Gh. Gaşpar, a fost printre cei dintâi care a luat iniţiativa de a se înfiinţa bănci populare. A lucrat cu cinste şi cu râvnă pentru desvoltarea acestei instituţiuni menite să ridice starea economică a ţăranului. In timpul răsboiului d. Gh. Gaşpar a luat parte activă pe front, fiind în primele rânduri în timpul celor mai globale lupte pe care oştirea noastră le-a dus împotriva duşmanilor.. Pentru actele sale de vitejie şi bravură, şefii săi militar l-au propus pentru avansare şi decodare Rănit de două ori în timpul luptelor şi fiind încă suferind, după încetarea răsboiului d-1 Gh. Gaşpar s’a întors la şcoala sa, unde a continuat aceiaşi activitate rodnică, şcolară şi extraşco-lară. Ofiţer în rezervă, învăţător înaintat, d. Gh. Gaşpar este preşedintele cercului cultural, preşedintele băncei populare, şi cenzor la cooperativa „Albina“ din Cepieniţa. In aceste calitati d-sa are prilejul de a desfăşura o activitate care se resimte la bine de sătenii în miocul cărora trăieşte şi pentru binele cărora îşi închină toată munca. Partidul naţionalibera! care în programul său a hotărât a chema la viaţa politică, elemente din rândul învăţătorimii, a fixat în actualele alegeri pentru Cameră candidatura harnicului, luminătorului şi cinstitului învăţător şi gospodar, d. Gh. Gaşpar. Ţărănimea din judeţul Iaşului şi toţi' alegătorii din oraş, care apreciază o asemenea acţiune, vor vota'pe d. 'Gh. Gaşpar pentru a trimite în Pariamérg.:! ţării pe vrednicul fiu a! poporului care este învăţătorul Gh. Gaşpar din Cepîeniţa. CONST. G. TOMA GH. GAŞPAR VOTAT! WS-U"