Mişcarea, mai 1922 (Anul 16, nr. 94-115)

1922-05-14 / nr. 103

ANUL XVI No. 103 DUMINICA 14 MAI 1922♦ A ­*S A 4 ­ m 4 r V R«#»ief&i sî AdnMstrația A ss*& F®s$a raaea* m* & BsKSI» â» WM® t &—8S A. m. 9i s~* **» ®. Fan­nini a Hinti la situaţiunile Care se definesc a­­cura la Genua, ţara noastră are de aparat Interese de o Importantă Ca­pitală, înlăturarea ori­cărei discuţîuni a­­supra Basarabiei, restituirea tezau­rului de la Moscova şi îngrădirea acţiunii bolşevice pe teritoriul nostru. Iată punctele pe care delegaţiunea română Ie-a susţinut cu hotărâre, introducându-le în memoriul colectiv pe care puterile aliate l-au notificat Rusiei. „Noi n’avem alt punct de vedere ca Români“, spunea primul nostru delegat d. Ion I. C. Brătianu, „de cât interesut european cu care propriul nostru interes este de acord. In Chestiunile care au făcut obiectul conferinţii de la Genua, a trebuit din prima clipă, să atragem atenţia asupra celor două puncte care do­mină raporturile intre Rusia şi Ro­mânia acel al graniţelor noastre basarabene de-a lungul căreia liniş­tea trebuie să fie asigurată—acela al restituirii tezaurului Băncii Naţio­nale şi al altor obiecte preţioase şi documente, încredinţate în depozit, la Moscova, guvernului rus pe tim­pul războiului şi sub garanţia aces­tuia*. Răspunsul pe care delegaţii sovie­tici l-au alcătuit, aşa după cum afir­mă ultimii« telegrame, pare a nu cu­prinde satisfacţiunile depline pe care ia chip legitim România Ie pretinde asupra tuturor acestor puncte. Alături de statele de care ţara noastră stă legată prin comunitatea intereselor sale europene, ea va men­ţine fără nici o ştirbire ceea ce drep­tul şi tratatul i-au acordat acum pa­tru ani în puterea biruinţii sale. îm­piedecarea propagandei bolşevice pe teritoriul nostru, aşa după cum au­­ cerut-o şi Celelalte ţări, este rezulta­­­­tului repulsiunii fireşti pentru siste­­­­mele Criminals de cârmuire instituite I peste Nistru şi este fructul unei ex- I perienţe pe care ne-a impus-o cu des- I îânţuirea acţiunii comuniste clandes­­­­tine din ultimul timp I Necesităţile fatale ale economiei I internaţionale şi nădejdea că popo­­­­rul rus va învia din descompunerea­­ in care se află astăzi, au determi­nat statele Europia în a primi trata­­tative cu sovietele pentru a salva Ce se mai poate salva încă din milioa­­­­nde de finnţi care se chinuesc in ? robia foamei şi a mizeriei.­­ Dar dacă rezultatele acestor tratări­­ atinge chestiuni de ordin economic şi umanitar, ele nu trebue In nici un­­ caz să deslege situaţiunî politice. Căci dacă Rusia, in afara oricărei orga-­­ nizări legitime interesează viaţa lu­mii prin teritoriul, populaţia şi re­sursele sale, ea nu poate iasă pre­tinde la drepturile de egalitate inter­naţională cuvenite unui stat, câtă vreme doctrina cârmuirei sale este un atentat îa ordinea socială exis­tentă. România înţelege să coopereze şi ea la ajutarea poporului rus după cum înţelege să contribue la reface­rea generală a Europei. Dar situaţi­­uni morale şi drepturile sale impre­scriptibile nu-i permit o altă atitu­dine faţă de Rusia, decât acea pe care d. I. C. Brătianu a susţinut-o Cu Intransigenţă la­ Genua. Politica europeană a ţarei noastre se inspiră la primul rând din relaţi­­unile noaste cu vecinii de peste Ni­stru. Integritatea graniţeior noastre şi înlăturarea anarhiei sub toate for­mele, iată punctele esențiale pe care le vom susține până la capăt. ■ ■ ' 1 ..........' mmn 1,1,11 1,11 - - "1' Răspunsul oficial al Rusiei îa Conferinţa de la Genua Genom 12. Răspunsul rus prezentat azi este în finii generale con­form precedentelor indicaţiuni. Primele trei părţi ale documentului, în 20 pagini, cuprinde o critică a guvernului sovietic, care reproşează u­­nora dintre puteri ca în timpul conversaţiunilor dela Genova s’au pus unele chestiuni care sunt în contradicţie cu rezoluţiunile luat la Cannes. Referitor la memoriul trimis de la Londra, sovietele declară că nu acceptă dama de a nu face propagandă in ţările limitrofe. El declară condlffcmu­s cuprinse In memoriu privitor ia bunurile pri­vate reprezintă o doctrină ce nu poate fi susţinuta pe dânşii. Ruşii socot că aliaţii vor reveni asupra unor puncte şi care vor fi rezolvate în cursul conversaţiunilor oficiale. Răspunsul sovietelor cere ridicarea din nou a chestiunei revendecărilor ruse privitoare la pagubele cauzate prin expediţiunile întreprinse de aliaţi contra mişcărilor revolu­ţionare ruse. Răspunsul Rusiei declară totuşi că este­­dispusă să reguleze che­stiunea, prin abandonarea reciprocă in chestiune­, in schimbul neplăţii datorilor de război, contractate de Rusia. Ruşii constată că memoriul aliaţilor nu menţionează acorderea creditelor de care ruşii fac să depindă concesiunile lor. Răspunsul rus nu constitue un refuz categoric privitor la nici unul din pi­ctele pre­văzut de memoriul înaintat la Genova Rusiei. Răspunsul Rusiei ex­pune diferite teze fără a trage conchiziuni pozitive. O sigură propunere concretă sugerează constituirea comisiunei ex­perţilor pentru examinarea diferendelor financiare dintre Rusia şi ce­lelalte puteri. În ceia ce priveşte obligaţiunea de a nu turbura statul quo teritorial şi politic al celorlalte state, delegstkutsa mii zici că prin aceasta se încearcă in mod Indirect de a face ca Rusia să recunoască tratatele încheiate Intra celelalte statt. Rusia are con­testations teritoriale cu România şi aceasta chestiune va trebui să fie tratată ,separat cu Romănia. (Rador) Opinia publici şi politice lui Loyd George București telefonată Opinia publică Londoneză este ostilă de la­ Loyd George cu privire la credințele şi tendințile lui politice față de Franţa. PROPAGANDA CONTRA ROMÂNIEI Campania anti-românească, dusă de o anumită presă din ţară şi din străinătate, cu ocazia conferinţei de la Genua, arată mai mult ca ori­când legătura strânsă ce există in acţiunea duşmanilor noştri, atât prin presa dinăuntru cât şi prin cea Internaţională, în ziarul elveţian „Gazette d® Lausanne", sa duce o campanie foarte dârză contra României. Nu de mult, a apărut In acest zi­ar o pretinsă corespondenţi de la Bucureşti. Faptei caracteristic­e, că foaia care publică articolul Con­tra ţărei noastre, s'a împărţit la Genua gratuit, nn mM de exemplare. Autorii acestor insulte la adresa României, nu pot fi dscrţt străini cari caută să ne ponegrească cât mai mult In ochii delegaţilor da la Genua. Un fapt Insă, care nu poate fi trecut cu vederea e că, ziarul ţără­nist din Bucureşti, a găsit cu cale să reproducă acel articol, Insoţin­­du-1 de o introducere binevoitoare. Lucrul nu trebuîe să mire pe ni­meni, ştiut fiind că între d-roî Lupa, conducătorul grap&rd ţărăniste de la noi şi intre duşmănii ţării noa­stre e o strânsă legătură. Apoi ar­gumentele articolului din „Gazette de L&nsg&ne", nu sunt altă­ceva decât o reeditare a acuzaţi­lor a­­duse de unii fruntaşi ai partidului naţions»­ contra vechiului regat şi a guvernului de astăzi. Cele publicate în ziarul elveţian se găsesc in esenţă in ziarul „Pa­tria" precum şi celelalte organe în care se oglindesc părerii® conducă­torilor partidului regionalist de pe­ste munţi. Purtarea acestor fruntaşi arde­leni arată îndeajuns lipsa lor de bun simţ şi mai cu seamă lipsa lor de patriotism. Trist că în rândurile noastre să găsesc oameni cu pretenţia răspun­derii care să facă cor cu duşmanii noştri. Astăzi, când e nevoie mai mult ca oricând de concursul tuturor for­ţelor, când duşmanii noştri nu caută decât să ne desbine, se cere uni­rea deplină a tuturor. Campania dusă contra ţărei de duşmanii din afară, secondaţi de, unele elemente româneşti, de­sigur că nu va avea rezultatul urmărit, şi va rămânea lipsită de ecou. Conducători de azi ai României, nu dovedit Îndeajuns că sunt stra­jă neadormită pentru apărarea in­tereselor noastre Inaţionale împo­triva tuturor uneltirilor interesate a duşmanilor dinlăuntru şi a celor de peste hotare. ECOURI La înmormântarea lui Paul Deschanel nu s’a rostit nici un discurs, aceasta după do­rința defunctului. Cordoanele carului funebru au fost ţinute de d-nii: Poincaré, Leon Bourgeois, Raoul Peret, Masson și Lyon Caen. * In baroul din Londra s’a înscris pentru prima oară o femeieiod-ra Ivy Williams, care s’a distins în cariera ei universitară. Dânsa nu va rămânea în barou ci se va devota o­­perilor educatorii.9 Ziua de 14 Mai a fost fixată în America că ziua mamelor. In această zi, toţi copiii de orice etate cari au mame vor telegrafia sau scrie mamelor lor dacă sunt despărţiţi, pentru a serbători respectul ce rasa ameri­cană are pentru mamele lor. * Pe scena teatrului Naţional din Bucureşti s’a jucat premiera ,Suflete tari“ dramă in trei acte de d. Camil Petrescu. Rolurile principale le-a jucat d. Bulfinschi şi d-ra Frotti. — Serviciul de Aprovizionare al Co­munei aduce la cunoştinţă că cu începere deja 10 ,Mai a. c. a înfiinţat în pieţele Halei, Sf. Spiridon, Nicotină şi depozitar Bucşinescu gherete pentru desfacerea fa­inei de popasoi cu preţ de lei 2,30 Kgr, şi popasoi boabe cu lei 2,10 Kgr. distri­buţia se face fără bon in cantităţi până la maximum­.20 Kgr. Cantităţi mai mari de 20 Kgr. se dau ca bon de la Direcția aprovisionărei. Chestiunea minorităţilor Ungariei la Genova . RETRAGEREA DELEGAŢILOR MICEI ÎNŢELEGERI — (Bucureşti telefonată) Se anunţă de la Genova vădita nemulţumire a delegaţiilor Mi­cei înţelegeri, din cauza Insistenţei d-lui Loyd George de a se discuta imediat problema relativă la Europa centrală şi Tn speci­al chestiunea minorităţilor Ungariei. D-l Barthou a intervenit cerând ca această chestiuni să fie trimisă sub-comisiunea politice c®râ să dispună, dacă ea să vie In faţa conferinţei. * Loyd George Insistă Insă ca această chestiune să [fie discu­tată In cazul când Mica înţelegere ar rămâne Intransigentă. Mica înţelegere Insă am ca problema minorităţilor să se discute In conferinţă ca şi a celor­lalite minorităţi Europene. * Se crede că unii delegaţi ai statelor Micei înţelegeri se vor retrage. Marea nenorocire de la Bala Pogor — latra morţi şi doi grav bolnavi — O nenorocire s’a întâmplat aci la Baia Pogor, care a răpus patru vieţi. Iată cele întâmplate: Ieşenii cunosc Bala Pogor, care are o clientelă numeroasă tocmai pentru că nu are o instalaţie practică şi sunt mulţi că­rora Ie place să-şi facă baie de piatră. Antreprenorul acestei băi,­­ d. Iancu Şerb, care obţinând un contract mai înde­lungat, se hotărâ să mai construiască nişte atenanse, pentru care angajase câţiva ba­­sarabeni şi un bucovinean. De­oarece aseară ploaia continua, lucră­torii aceştia au cerut învoirea de a dormi în bae, fapt ce s’a mai întâmplat şi altă dată. Oamenii sau culcat. * Baia nu era condusă de un mecanic, în­să un bleş era special însărcinat cu o ope­raţie, pe care treime s’o îndeplinească, îa fiecare seară, la închiderea blei. Se ştie că aburul la această bae se pro­duce în chipul următor:­­ Se dă foc la un cuptor mare şi căldura trece prin nişte ţevi pină la camera de bae unde se află un cazan de aramă, de o mare dimensiune. In fiecare seară acest cazan trebue her­metic închis, zăvorât şi în urmă acoperit cu un strat de lut, căci astfel exală gaze omorâtoare. Aceasta îndatorire de a închide cazanul o avea astă noapte băeşal Toader Berea. De astă dat iasă Berea, uitase să facă această operaţie. Pe la ora 4 îa sică, Berea îşi aduce duce aminte, că a uitat să închidă capacul şî fuga vine la bae, să facă operaţia, şti­ind că aslr’ei din cauza gazelor nu va pu­tea funcţiona baia azi. latră să deschidă baia, dar găseşte uşa principală închisă. Porneşte pe o scară laterală şi e lovit de nişte g­azuri, care-l ameţită o clipă. Se dă jos şi scoală pe fo­chistul Ioan Ciorsa şi împreună pornesc din nou spre bae, pentru a pătrunde în camera unde se găseşte capacul. Pătrund în cameră şi găsesc pe cei 4 muncitori şi li se parca că dorm. Bercă şi Clorsa merg mai departe spre cazan, dar loviţi la rândul lor de gaze, cad jos.* Trees un timp. Locuinţa arendaşului bă­­eî este în corpul clădirei. La ora 4 şi jumătate o bătrână servi­toare trezindu-se zăreşte un căţel care se găsea de obicei lângă bae; cum şi el cade a­­meţit, bucătărea presepunând o nenoroci­re, dă alarma şi sergentul din punct, vine şi încearcă să intre in bae dar nu poate şi atunci la rândul său, dă alarmă, pentru a mai chema un ajutor. In acest moment trece pe acolo sub co­misarul Martz. Acesta, fără a sta mult la gâadaţi, pă­trunde cu sergentul în bae, sparge geamu­rile şi auzind gemete, scoate pe băeşni Berea şi pe fochistul Ciorga care îşi per­­dură cunoştinţa, griDarind cu ajutorul altor poliţişti fură scoşi şi cei patru muncitori. Aces­ta încă fu înce­tară din viaţă. După primele constatări, cei morţi sunt muncitorii Neculai Damian, Fotachi, Luca Grig­ore şi Luca Banciuc. Băeşal Berea şi fochistul Clorsa mulţu­mită ajutoarelor medicale, date de d-nii dr. temând­ şi Wittner, sunt in afară de orice pericol.* Cei dintâi la faţa locului au fost d-d­i dr. Georgescu, prefect de poliţie, Marco director in prefecture!, procuror Serion, me­dicii lamindi şi Wittner, comisarul Closs. Baia a fost închisă. Se face cercetări pentru a se stabili res­ponsabilităţile. „Filarmonica la Iaşi“ Unul din cele mai mari evenimente ar­tistice din anul acesta este venirea marei orchestre „Filarmonica" din Bucureşti, sub conducerea maestrului George Georgescu care va executa un concert simfonic in o­­raşul Iaşi în seara de 16 Mai iar nu 15 Mai după cum fusese anunţat in sala Sidoli. Evenimentul este cu atât mai mare cu cât faima­­tei Georgescu este renumită, atât în ţară cât şi în străinătate, ca unul din cei mai buni şefi de orchestră ai tim­pului. Talent inăscut de dirijor, Georgescu nu a pus b­­aos pe baghetă de­cât independent de voinţa sa şi aceasta în timpul războiului când din cauza unei paralizii a degetelor mânei stângi, a fost nevoit să părăsească un ploncelui şi totodată celebrul giartet „Marţea»“ din Berlin, sub direcţiunea ma­­retei Arthur N­olach Georgescu face pri­mii paşi în arta dirijoratului, reuşind să se consacre pe acest tărâm atât de spinos. In adevăr datorită marelui său talent a putut să obţie bagheta Orchestrei „Filar­monice" dnBerlin orchestră dirijată de Nk sch. pentru I o r, serie de concerte. Toată pre?z berlincEu l’an considerat pe Georgescu ca un eminent șef de ochestru. Reântors în­­nă în anul 1919, Geor­gescu dirjeaza o parte din concertele or­chestrei ministerului — pe vremea aceea r'­ând în fruntea ei pe d-l Dinica — cu r un succes, corn, numai maestrul Eaescu l’a cunoscut. In acelaș an Georgescu fondează So­cietatea „Filarmonica“ în compunerea ei de astăzi, reuşind astfel să alcătuiască în România o orchestră simfonică în stilul cel­or occidentale. Datorită acestui fapt, Georgescu a pu­tut să invite la Bucureşti anul trecut pe Richird Strings, cel mai mare compo­zitor al timpului, care a asistat la execu­ţia renumitelor s­ale poeme simfonice (Moa­rte şi Transfiguraţie, Don Juan, Till Eu­­lenapige­, etc.) exprimându-şi în public părerea că, Georgescu este unul dintre cei mai buni interpreţi ai operelor sale. Noi ieşenii nu am avut încă fericirea să-l vedem la pupitru pe Georgescu, cu toate că avem o orchestră simfonică care, dacă a fost dirijată de un Weingartner şi Nedbesl, putea fi condusă şi de an ro­mân ca Georgescu, care după cât ştim a voit incă de acum doi ani să fie oaspe­tele nostru, renunţând însă din cauza at­mosferei creiată în temea noastră muzi­cală, de persoane cărora le era teamă de superioritatea sa artistică, de a mai dirija

Next