Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-11 / nr. 123

*. In vederea începere! lucrărilor de primăvară au iesit la „FERRUM** Fraţii Wichtel & Comp. Streets I. C. Brătianu au mare transport de: Ciment de Ciakovia Ipsos Caramide re­fractare praf, chamot, sape, hărleţe, lopeţi, târnăcoape de otel, traverse de fer toate profilurile, fer laminat, tablă albă în lăzi, neagră, plumbuită şi galvanizată, Teschen şi „Wolf Netter“, cure de fer, lanţuri, nicovale, minghene, curele, păr de cămilă, curele de balotă şi de piele. Pietre pentru moară din renumita fabrică „La Ferre sans J­anarre“ verneorele, Rafia, sulfat de cupru, foarfeci pentru vie, cuţite de altoit, ţevi de fer, de plumb şi galvani­ate precum şi de locomotive robinete, rezervoare, closete, cozi, tu­buri de fontă pentru instalaţiuni de­ apă şi canal precum şi toate articolele teenic. In legătură cu branşa ferăriei. 1047-12-8 DEPOZITUL VIILOR MOLDOVEI STRADA ARCU No. 5 (tu­turi de Poştă) Pentru înlesnirea populaţiei vindem un detail, vinurile noastre NOS $1 VECHI, cu următoarele preţuri de engros: y.85 .75 LITRUL VIN ALB VÎŞAN ALB COTNAR () VECHI DE ODOBEŞTI jj 25 Şi jj^50 LITRUL Avantajul de a cumpăra direct la depozit nu constă numai în a obţine vinu­rile cu preţul cărei plătesc însuşi cârciumarii, ei siguranţa di eud­psrat! un vin ABSOLUT NATURAL 1010-10­10 — „Și n’ai cetit ce acrie acolo , că să­tulul trebue să-l creadă pe cel flămând?“ Și Tolstoi cită tot passglul. Soldatul il i­cnită cu atenţiune și reflectă dacă nu cumva a corn­a vre-o abatere dela isto­­ria aa da ostaș. Apoi deodată se adresă astfel către Tolstoi: — „Dar d-ta ai cetit regulamentul din timp de război?“ .Na!“ ...Atunci nu mai vorbi ! răspunse sol­datul cu energie făcând s'âaga ’mprejur!... « TUROHENîEW ȘI BELINSKI.­­ E­­popeia „Parașa“ aici iWĂSiTurghersiiv a fost pub­icată de criticai Bsiinsk­­ia. revista „Sapîiki“ Însoţită de un elogios studiu al raare*u! critic ras. De atuncea Turgheakw rămase foarte ataşat de Belinsk, care locuia inh’o ca­meră umedă șl posomorâtă, din Petrograd. latr’o zi Turgheskw veni Îs Belinsk' care ae află bolnav în casă Toată vre­mea cei doi literaţi o trecură In conver­­saţ;unl literare şi filosofice până ce pe Tur­­­ghenitw li răsblae foamea—pe Inserate. Când d­il cele romancier rua aminti cri­ticului său că e vreme de cină, Belinski se enervă deodată. —..lată—zise el—eu mă chinuesc să sta­bilisc dacă erstă sau nu Dumnezeu... și el îmi cere de mâncare!...“ Araid i Olga Popovi­ci. — Aganţăm cu părere de rău încetarea din viaţă a d-rei Ol­ga Popovici, tânăra artistă a test­ului naţional din Iaşi. Defuncta, care era de cât­va timp sar­ferindă, a fost câţi­va ani stegista tes­tu­­lui noatru, ţinând în răstimpul scesia o serie de roluri îndenunate. O boală cerni­­cată care nu iartă, a răpus-o atât de timpuriu, la cursul acestei stagiuni Olga .Popovici a jucat ua rol episodic din drama „Azilu de noapte“ în care şi-a trăit, în parte, profil ei dramă... Această e secă a fost emoţionantă mai tics pentru aceia cari o cunoşteam de aproape. La testrul naţional s’a arborat drapelul îndoliat. La înmormântare vor parricipa toţi artiştii. Rugăm uamilia­ră pru­sisscă expresiunee condoleanţelor noastre. — A apărut: „O­rgliile şi evoluţiunea sedelăţei“, cartea I-a Doctrina Evoluţiu­­nei, de Al. I. Alexandrescu. De vânzare la „Librăria Românească“, str. Lăpuşneanu.­­ Duminică 11 iunie ora 5 p. m. va avea loc la Aleea Copou în­tre Parcul Sportiv şi Observatorul Astronomic, o mare bătae cu flori, în beneficiul muzicei regimentului 13 infanterie, cu concursul unui comi­tet de doamne din societatea ieșană. Se prevede un mare succes, în­­tru cât s’au luat întinse măsuri de pregătire a acestei rare şi frumoa­se serbări . Administraţia comunală a închis fa­­brica de ape gasoase din cartea fabricei de bere Zimb­u ca nefiind conform cu dis­poziţiile sanitare. D-l Daeschner serbătorit de ieșeni Banchetul oferit de Primăria hși, în onoarea haltului oaspe­ teri la orele orele 1 p. m., a avut loc în salonul „Traien“ cu prânz dat de pri­măria Iași în onoarea d-lu l Daeschner. Au luat parte d­nil. Eugen Hstovan», generel Zsol'c, general Tomoroveanu, ge­neral Cherch^scu, general Sava Goici, co­lonel Tufea, colonel Barca, dr. Autonom Georgescu, Bulgara, Eugen Petit, C. Meis­sner, Ch Jimog­u, dr. Demetrisde, Vasiliu- Volis, Gr. Teodora, Osvgid Raco­niă, E­­ra­dîde, Kessim, de Dibouvlfie, Vaieri lordăchescu, Jar*, Ginăsescoi, Brau­j, Paul Bajor, dr. Hacalogla, Brntaş, Pop­o­vici, Tafrsli, Albert Ghica, Sibl, de Moncaad, Gh.Scutaru, M Gheorghia, Corol, Scriban, Scriban, Rudolf Suţu, Bârcaa, V Buţureanu, Mircea Herovano, Lateş şi M*x Kaufman. Masa a trecut în chipul cel mai animat. D-l E. Herdoftna, preşedintele comisiei Interimare, a ridicat primul toast, pe care il publicăm în fruntea si anicul-D-mii Herovann a ma­ tpasat pentru Domniţa Maria, Regele Alexandru şi Fa­milia Regală. D-l Daeschaer, impresionat de frumoasa inspiraţiune a d-lui E. Herovan», răspunde admirab­i rolul mare pe care aI avut l.ţe­şal î­ i timpul răsboii iul. Ministrul Franţei a arătat ci mulţi Lâncezi întorşi la Paris arată un­­deosebit inten­s laşului. D-sa Ie*­sistă asuprit rsporiuaior franco-române şi spune că ieşai oglindeşte sufetul poporu­lui român. Aicea st) tbiârvă o Intensă viaţa intelectuslâ. Viitorul Iaşului va­ni din ce în ce mai frumos. Ţara românească a trecut prin cli­pe grele -dar o aşteaptă un strălucit vi­itor, mulţumit­ popor­ului său muncitor. Az! prin căsătoria de la Belgrad, atât de bine în Franţa—spune ministrul Franţei— se cimentează legături de istiatate pentru poporul român, care poate conta pe dra­gostea mereu crescândă a poporului francez. Termină cerând ca întreaga asistență să se unească cu strigăt#­: Trăiască România. Azistenţa ovațioacu­ză pe d. Daecshaer. Mii vorbesc apoi d­nul Paul Pejor din partea universităţii, şi d-l Kessim din par­tea comitetului cercl­ui „Lutiţia“. Micitirul Franţei, a prom­s a veni cât mai des prin Ust, a fost obiectul unei vii manifestation, de simpatie. — S’a pierdut Luni 5 Iunie, după a­­ra ată, un cline de vânat, Brac, de trei ani, castania c’o pată aibă un piept, cu r,u­­meje „Lord“, «vând o zgasdi ds piele ne^­­g-*ă ctt medalooul Primâriei. Line-i va găsi S4B va da măcar indicații d-mi M. Kevastos, str. Săveacu 14, va primi o bu­ni recomp'csă. —* Supuşii otomani care sunt proprie­tari de titluri aie dauriiîo.' negijate aus­triece şi negare contractate înainte de răscoiu, din timpul Msnarchîei (renta aar, coroane, etc.) sunt invitaţi, pentru s-şi salva drepturile lor, de a 1i8 contact imediat cu Lecţianta ElveţianI, Str. pitar Mesa No. 10 in Bucureşti, care este In­­sârcinată cu protecţia intereselor otomane în Rontania, încându-i cunoscut valoarea nominală totali a titianior ce deţin. București, 10­­ Mai 1922 1075 —5—1 LEQATIUNEA ElVETIaNA — Numărul participanţilor la congresul O­ianUoir de războiii, ce va avea loc la i«ş», va trece de o tine. m­i­l­e­á­n­i­a* SERBAREA MH VASLUI Aniversarea societăţii „Valea Ra­hova“. Sfinţirea Drapelului. DL ministru Sassu. Vaslui.—Luni 5 îunie­ci, a avut loc aici aniversarea a 25 ani de existenţă a so­cietăţii „Valea Rahova“. O mâţă­ de oameni muncitori, 24 la nu­măr, au înjghibat în 1897 această socie­tate pentru îndulcirea nevoilor şi au reu­şit ca în 25 de ani si o pue in­vitasţa de a deveni un izvor de a­luare a dure­rilor celor nevoeşi. Astăşi societatea numără ante de mem­bri şi este înzestrată cu un adevarat pa­lat şi fonduri care o pun la adăpostul ori­cărei griji. La ora 9 dimineaţă, membrii societăţei şi ai serperaţiei meseriaşilor cu muzica şi drepele au primit la gară pe delegaţii so­­cietăţilor „Română“, „Metalurgicâ“ şi „Cor­­poraţiilor din Iaşi“ şi al societăţei şi co­­mercianţilor şi meseriaşilor din Bârlad. Apoi aninda-te ca înălţimea de cetăţeni ce aşteptau la sediul societăţei „Valea R­a­­cova şi în frunte cu naşii noale drapel d. ministru Vlai­e P. Sssu şi d. D. Ţaicu, delegatul d-lui Gh. A. Mavrocordat, «a pornit spre biserica Sf. Treime de la ci­­mitir, unde a avtrt loc sf­iţirea drapelului. Serviciul religios a fost oficiat de preo­ţii : G­rgoriu, Arsene şi Csimuschi, iar rla­­pensuriie au fost date de corul societăţii cântăreţilor bisericeşti. După termisarea servicitulul religios, pă­rintele Grigoriu, îmr'o frumoasă cuvântare Şi d­etarat admiraţia pentru socieiate, fă­­cându-i urări şi îndemnuri pen­tru viitor. Mişcător a fost ca amestol când d. mi­nistru Saşa, în vechia mem­bri donator al societăţei, a remis noul drapel, d-l şi A. Dimirîu preşedintelui societăţei şi fon­­datorul de acum 25 de ani al ei. Emoţi­­unea d-Ior exprimată,prin scurtele cuvân­tări rostite, a fost simţită de toţi cei pre­­senţi. h a.eisşi ordne asistenţa s’a întorc îa sediul societăţei, unde cel îaîlt a lea! cu­vântul d. Ministru Saşa, exprirrâid oma­giile şi devotamentul farror pentru Rege şi Dinastia. D. Al. Dimitriu, preşedintele societăţei, face latoricul societăţei, arătând greutăţile prin care a trecut până a ajuns la soca­­ţiunea de azi şi spune că după 25 de ani de muncă ar cuvine bătrânilor rămaşi în viaţă să se odihnească, rugând tineretul că va lua conducerea societăţei să urmeze pilda bună a celor bătrâni şi să nu uite sfaturile şi indenso­rile pe care 25 de ani ni l’au dat. D. micuţiu Steu a împărţit diplomele de onoare celor nouă membri rămaşi în viaţă, dintre fondatorii societăiei. D-sa a remis preşedintelui suma de 20 000 lei a­­cordată de Ministerul Muscel şi 1000 Ifi din partea­­ sale, ca prim fond pentru crearea unui «­zil de bătrâci, pe lâng* &­­ceaată societate. Apoi printr’o bine sim­ţită cuvântare arată rolul societăţilor de binefacere izvorâte din principiul creşti­nesc şi iubire! «progperai şi îndeamnă pe toţi să sprijine aceste societăţi. Vorbesc apoi d­e!1 C. F.ore?cn prefec­ts! j idetinui, Mina FiiSp primarul oraşului, Carp preşedintele societăţei „F. sterna“ Ufi, Fancu preşedintele corporaţiei „Metalur­­gice“ din laşi, tot sd.co.id etogi­a-sul Mi­­nistru al Muncei, G. Mârzescu­­, avocat Rădescu, oferă pentru fun­dal szileiul de băn­bai 5.000 iei, d. Gh. Popovici cHimar, dă pentru acelaşi fond 1 000 iii, d. Taicu în numele d-lui Mar­inocordst, al doilea naş al drapelului, dă 10.000 lei, d. Gi. Ra.«*sa, revizor şco­lar, din partea Federalei dă 5.000 lei, d. Tachilă preşedintele societăţei „Provede­­res“ dă 1000 lei, şi alţii. Seara via ora 9 oferit an baschet naşilor drapelului şi dolegeţilor societăţilor din Iaşi şi Bârlad, la care a luat parte 2 sute de persoane. lati­ o atmosferă de frăţie au rostit dis­cursuri învăţătoare d. Vasile Sssn pentru Dinastie şi pentru fericirea Princpesei Ma­­rioara, d. deputat M. Negură pentru d-nii Sassu, Mavrocordit şi conducătorii socie­­tăţei, d. M. Pope­sos-Racova pentru so­­cietate, d-nii C. Cristescu din partea aso­ciaţiei funcţionarilor, Carp, Măceanca şî Panea din partea societăţilor de binefacere din Iaşl şi Bârlad,­­ Cerbesnu din partea presei şi dr. G*iiu din partea membrilor societăţei, toastează pentru societate d-l senator Ed. Moieş pentru fem­eea română sufletul tuturor societăţilor de binefacere, d. D. Taica pentru Gh. Spiridon vice-pre­­şedinteie .societăţei, care a donat prin tegument îat e*ga sa avere so ietâţei, D­i­mi­i­­uîor P. Moiaş, din partea cor­pu­lui didactic, pentru d-l Dimitriu preşedin­tele societăţii, d-l I. Birabsn în numele societăţii dimobilitaţii şi pentru prospera­­rea societăţii. D-l Preşedinte Al. Dimitriu, mulțumeşte Huşilor drapelului, deligaţior societăţilor, embriior socie^ţii ş, tuturor celor pre­­^nţ*, pent a sprijinul dit societăţii. * Sena cavâmâriior o încheie d-l minis­­tra Sas«, ca di-ie mai cale urări pentru so­­si memorii ei. d­e S CerbMna — Examenjîe de capacitate la Semina­rul Veniamin, se fe­mină mâine. De Duminică seminsriai intră in vacanţă. __La 14 iunie încep exarmenele parti­culare la şcolile primare din Iaşi.­­ Congresul fuencţionarilor comerciali a fost definitiv fixat p­atru r­iere de 5 şi 6 August şi va avea loc la Bucureşti. Foimetea în Crlvitei la regionei Critacel 60,000 pa­­nteni m murit de foim­e. telegrafică Mareşalul d’Esperey la București Mareşalul Franchet d’Espiray va sosi peste căta­va zile în Capitală. In urmă va face o escursie in Transil­vania. Starea politici în Bulgaria Preia bulgară afirmă că a­ au dat cir­­culări confedenţiare de Cătră d-l Stamba­­linski de a fi gata să te proclame revo­­luţia ca cazul in care burghezia ar pane n­oaa pe frmnele guvernului. Acordul iugo­slav ital Guvernul Jugo­slav s’a declarat formal pentru acordul ca I­talia—cu unele mici regiuni. Raporturile între Franţa şi Germania D­i Rotne are prim ministru a dat diver­se explicaţien­ comisiin­i senatoriste a a­­facerilor streine. D sa şi-a exprimat spe­ranţa că negocieri­e relative la împrumu­tul internaţional vor contiuus in bune con­­diţi n şi, cu toate că rezultatele au vor­­şi la iveală în curând. Ia aşteptarea plăţlor în aur, industria franceză trebue să se o­­blcinaiiscă cu plăţile In natură. Pentru plă­ţile în aur va trebui să tş*epte reafisarea împrumutului. Primul ministru confirmă de­­cî*r*ţl!le saie din Cameră privitor la sanc­ţiuni. Toate etaddie chrstiuniior ia legătu­ră cu sîncţiunile au fost desăvârşite pea­­tre a se putea obţine sincţ'srri de diverse feluri, în ziua când comisiunea de repara­­ţiuni va anunţa că Germania nu-şî înde­­p­ineşte obligaţiunile. Aceasta nu însem­nează efi­cianţa va ia* măasri imediate. Toată isrisea c­rede că actual de negocieri vor da roade folositoare menţineril pacei Guvernul a dat delegaţiior francezi din comisiunea reparaţiişullor instrucţiuni pre­­cice în vederea organizării controlului a­­supra finanţelor şi exporturii şi suprave­gherea circulaţiunii fiduciare germane. D-l Pom­are­ vs cere senatu­ri să voteze cât de cărând legea­ere vi­e;or pentru A­ustria. CRONICĂ SPECTACOLELOR Grădina şi Ss a G nem* SidoiS Jri 8, Viaeri 9, Sâmbătă 10 şi Du­minică 11 va e­ntinua să ruleze Zd­ai­ doaâ mitineari la 3 şi 5 jam. Inga- Ia. Seara ia ora 9 jam. in grădină cel mai mare succes Parisian „Ş­APTE ANI DE NENOROCIRE“ (Sept ani de Mal­­best). In rol,in principal, Max Linder Re­gele râmlui C mnedi T van revin­ein 5 acte. Cu începere de loci tel m*i frumos iirm de aaion „Frectul Oprit“, in curând: „Misterul Radialul Extra­­ordiner R m*n American iîaţific, uitră, stnsajlon*! in 5 se il 39 zere. V :'a§r14-Si V, Ah(S»? i« '^vtinenii sl «eara Zguduitor«! roman DOUA OR FfiLiNE zgvdiitor rom n ch­ematrogikflc după mult crmoaCata s!­ap­ecist* lucrare f anceza c« d rs O'glBcaett!. Ope^a g aa­­dioasv după romanul celebrului romancier f »nee* D’eonery marele saccca «1 T«4- fruiui N*{ion?,l. Grădini s- $»in Astăzi se reprezintă gpîend tul f­im „Ma­dame Recitaîer* sepe bă dramă in 6 acte. ip, primul rol D„'a Fern Andrs cea mai frumoasa femee din him­, cea mai distin­să artistă dramatică, rivala d-rei Frances­ca Berlini. Aneta Gurescu, soţie, Maria şi Colonel dr. C. Gorescu cu stopH, Jenic* şi Minor Octav Gorescu cu copii, Oig* şi Ai­x. N. Ionescu cu copi, A­­­re I* ş i E­gen To­­toescu ca fiai, Elena A­msatu, Aneta şi Locot-Colonel Dr. V. Popovici cu copii, şi fsmiciile Gh. şi Visd Vasiliu, Victor şi Eng. D. Totoescu, Preot Rosmitineanu, Preot Iorga, Gureş, Z­harii, Ni Ionescu şi M Litzarescu, au inmirginita durere a vă anunţa pierderes malt tebitanil­­or. ANTON GORESCU Profesor decedat in ziua de 7 luni 1922 în urma cue! scurte suferinţi.­­ înmormântarea va avea Ioc V neri 9 la­­n?e a. c, o a 3 p. m. îa Capela cimitirului Etercitatea unde se află de fpua c-jrptU VASILE E. TEODORU AVOCAT BUCUREȘTI, str. Grădina­ca Cai No. 6 Iași,­Tipografia „Albina“, Strada Săulescu No. 1 Exportul Vitelor Se confirmă ştirea la Ministerul indus­triei că exportul vitelor va fi supus con­­tigentărei,cu und­e excepţiuni, pentru ca­­zul in care statele vecine ar face inter­­venţiun­ diplomatice. oala lui Lenin Comisarul tomisiunel extraordinare şi tribunalul, revoluţiori din Moscova au pu­blicat buletine despre boala lui Lenin. A­­ceste buletine anunţi că Lenin s’a Îmbol­năvit la 24 Mai de gastro-enterică şi în legătură cu aceasta starea ta­ nervoasă s’a Înrăutăţit. Acum se constată o ame­­liorare. Atentatul împotriva lul Scheldemann la chestia atentatului aăvâ­șit in contra lui Scheidrmann s’a stabilit că lichidul cu care a fost stropit era acid prusic. Dacă o singură picătură i-ar fi atins gura Schel­­demann, n’ar mai fi scăpat de moarte. In­­tr’o convorbire cu ziariștii, Scheidemann a declarat că motivele atentatului sunt de­stul de transparente. In nUimul timp agitatorii partidului na­ţional german au întreprins o campanie de ură extrem de violentă in contra lui. Po­liţia crede a fi pe urma atentatorului, pe care i bănueşte că e un student de laU­­niversitatea dia Marburg, (Rsdor) Participarea Statelor Unite la conferinţa de la Haga Preşedintele Statelor­ Unite, Harding, a hotărât ca America să fie reprezentată la conferinţa de la Haga. Guvernul englez a şi fost inştinţat in această privinţă. Che­stia, dacă Statele­ Unite vor participa la Higi, cum au participat la Genova în ca­litate de spectator, sau vor face, In mod oficial, parte din conferinţă, rămâne deo­camdată deschisă. (Rador) Vie de vînzare­­,”«' tsn hectair și jamăt&t*—viță ftmerl­­c?anri, tämfttoasä alb, trei k­aa de­părtase de bariera Pâsarari— șosea pârii acoîo. Aaressâ fa ziar G. B. J0—5 B. DIR. II REGIONALĂ C. F. R. IAŞI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de 22 Iunie a. c. ora 11, la Direcţia 11 Regionala C. F. R. Serviciul I. Isşl atr. Cazi-Vodu No. 20 se va ţin licitaţie pen­tru fainfara a 20000 m­c. balast, nece­­sar liniilor din nordul Moldovei, deci de preferat balastierele cele mai apropiate ca : Roraaa, Paşcani, Drihsses, Liteai, Vereşti Bou­dojeni, sau o b­ari­site balastiere ce cad pe aceste porţiuni de linie. Briastul se va primi numai Încărcat pe vsgosneie C. F. R la staţiunile sau ba­lastierele unde msisinele C. F. R. pot avea acces. Termenul de predare va fi de 6 luni de la semnerea contractului aprob­at. Licitaţia se va ţine prin oferte închise şi sugi­ate, primite prin poştă sau predate personal de fam zoîi la adresa de m­ai sus, is data şi ora fixatâ, când se vor şi de­scinde. Ofertele spre a fi admise, armeană să fie Însoţite de recipisa pentru depunerea titel Ciaţiun provizorie de 5 la suti din valoarea form­turei, fie a Admustrajei Fi­nanciare, fie a uneia din Castele Regio­nale C. F. R. Licitaţia se va ţ ne in conform tate cu Legea Contsbi­­tâţei Statului. Supra-oferte nu te primesc. Pentru orice inf-jrmsţiuni asupra caetu- Ini de sarcini, amatorii se pot Interesa la adresa de mai sus, ssu la reşedinţele sec­ţiilor de hitreţiaere L. 7 şi L. 8 laşi; L. 6 Paşcani L. 4 şi L. 5 Bacău, ea a Direc­ţiei întreţin­erei Ct-cĂuîj. Directi« Ii Rtgion«lă C. F. R. Iaşi No. 29844 1 922. P. 1072—3 2 Note de piano £°cri ieftine, cuprinzând: Varsuri, Romanţe, Opere, Potponii­uri ş. c., (toate nouă) se af­l de vâzare la d. V. Pâczariu, laşi, Mihalăua Lăutarilor 47. Persoanele amatoare sunt rugate a ca­­manica prin o carte poetală ,sp­e a fi a­­duse la domiciliu. B. 2­4 VIŢA DI VIE Producători direcţi albi Delevsi şi Castel de 1~2 ani, cu rădăcini cele răni bune, varietăţi dintre toţi p­c dacit­orii direcţi. Plan­taţiile se fac până la 10 Mal stil vechiu. Amatorii se vor adresa de D. Paşca Iaşi 1005-25-24 Str. Păcurari 170 r T ► # t

Next