Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)
1922-10-28 / nr. 237
ŞCOALA DE ARTE şi INDUSTRIE CASNICA amtorlatS da M nister prin autorizaţia No. 15905 din 12 Ianuar 1922 sub direcţiunea d-nei ELEONORA LOHAN maeştri titulari la Şcoala Normală de fete „MU all Starea* înfiinţează ca Începerea anului şcolar noi secţii de specializare dând o mare dezvoltare cunoştinţelor de Industrie casnică. Se vor primi absolvente ca 4 clase primare, externe sau interne cari vor urma: un anal I corsuri profesionale preparatorii, 2 ani de specializare şi aldimii 2 ani de practică in atelier. Şcoala dispunând de maestre recunoscute va funcţiona cu următoarele secţii: rufăria, ţesitoria, tricotaj, secţia specială de confecţionarea costumelor naţionale, secţia de covoare, broderia şi arta decorativă naţională, sericicultura şi gospodăria. Se vor preda cursuri de limba română, franceză, aritmetică istorie, geografie, comptabilitate, desemn şi caligrafie, după un program de studii complimentare, aprobat de minister. Absolventele cu diplomă şi aptitudini didactice se vor propune Ministerului ca maistre de Industrie casnică pe lângă şcoalele primare de fete urbane şi rurale, iar cele cu certificat de absolvire, cari vor dovedi practica meseriei, vor obţinea din partea şcoalei rezboaie de ţesut şi alte aparate de industrie casnică, Inlesnindu-li-se fondări iniţiale pentru deschidere de ateliere. Inscrierea elevelor externe sau interne se va face pănă la 1 Octombrie st. n. a. c. in str. C. Negri (Ograda Bisericei Bărboi) la secretariatul Şcoalei, unde cei interesaţi vor putea lua information. 12-12 DIRECŢIUNEA avat an alt răsunet decât acel pe care gasetele 11 poartă în scris, din casă in casă, pentru cei ce muncesc, ca să se vorbească de ei! A lucra! Gr. Ghiorghiu într’un domeniu aşa de puţin cunoscut şi apreciat de opinia publică, cea care stabileşte valori azi pentru ca să le dărâne mâine; dar intr’an domeniu ce aduce amoare tainică şi adâncă sufletelor, care desgustate de zgomotul lamei, se furissză intr’un colţ de biserică şi trăiesc clipe, pe care nimic nu le intrece. Umss si fruntaşului Intre promotorii musteci b sericeşi la noi, D. Suceveanu, Gr. Ghiorgeiu n’a fost mai puţin fruntaş. Alăturea de maestru! In ale Musicel, Gabriil Musicescu, el s’a străduit să dea muzicei bisericeşti forma, care s’o facă accesibilă tuturor iubitorilor de această artă. Va veni o vreme—şi nu e departe— când deimeticindu-ne de tot ce am Impumutat, de voie sau de nevoe, se va cunoaşte ce coruri ascund cântările bisericeşti şi ca concepţie literară şi ca muzică, şi atunci se va pune musicei noastre româneşti in genere, fie ea prohnă sau bisericească, pecetea ind vidualităţii noastre naţiottale. Se va petrece cu muzica noastră, ceia ce s’a petrecut ca literatură. Atunci vor căutaspeciaişti! pe cei ce nu şi-au perdut ceampătul in moda după lucrurile străine de antetul neamului nostru, şi printre aceştia vor găti şi pe modestul dar valorosul om al datoriei nemărturisite şi trâmbiţate, care aşa stă fără suflare Înaintea noastră ! Ieşenii i-au ascultat decenii de-a rândul in catedrala mitropolitană , iar elevi de ai Ini— împânziţi ai ca peştii pe întinsul ţării—intonează cântece religioase limpede şi dar pronunţate — cam ii învsţi C. C. Grigoriţă—împodobind cu acest dar bisericile lor şi înălţând Inimile credincioşilor. Pe lângă datoria ce Gr. Gheorghiu şi-a făcut-o ca toată conştiinţa ca om public, prin acris şi prin activitatea astei n a fost mai puţin folositor ţării şi prin familia sa, din care a ieşit oameni, aşa cunoscuţi de publicul ieşen în special. A avut doi băeţi —pe d-l profesor de matematică Gh. Ghiorghe şi al doilea avocat la R.Sărat. Apoi trei fete, toate măritate şi distinse gospodine la casele lor, din care d-na Olaga e şi inaticatoara. Seriozitatea vieţii lui familiare i-a fost binecuvântată prin urmaşi care ca cinste-i poartă numele şi vor duce mai departe. In numele colegilor mei de la Seminarul „Zeuiamin", aduc un cuvânt de mângâere şi uşurare d-nei Gheorghiu, soţa sa, şi vitregei familii—şi vărsând o lacrimă pe sicriul lui, săi zicem: „Odihneşte-te în parce om al datoriei, tăinuite şi să-ţi fie veşnică pomenirea". CRORIOă SPECTACOLELOR SALA CiNEMA ELSABETA Astăzi Luni, la ambele matineuri şi seara, celebrul şi infailibi.ul atei Maciste secundat de seducătoarea şi subtila tragediană Makowska apar în MACISTE REILVIVUS (Trăeste). Formabilă interpretare cinematografiă îa 7 mari acte 4200 metri. Bogatul program este comdrectat cu o vedere și o splenditâ comedie americană. SaSIM Grece&a SMoSI cu începere de ai în zilele următoare, Z. nie un matinedra 5 jam. și seara 1 9 jam. 28 Oct. ia ambele mslineuri 0 Twint se*ra traP* Tănase. .1reoftUtn** matineul I. Matineu! Ii liectă Mo^jtille Tanase. Operă cornfc^e.. DAN1TOAREA VESELA • tistă Pola Negii. \c«â de grațioasa ardrataaticâ în 6 coloi*°rdinarâ comedie O hazlie comed.e colite. mnl — Ultimele reprezwiează progra- C Tanase. Sâmbătă seara ale trapei când?“ Duminică matineu orM9 „Pâaă ii Specialitatea casei" Duminică Relativ 9 .Rabdă Inimă și taci. " ora Citiţi narai «Mişcarea De la Primărie La administraţia comunală a avut loc cri o consfătuire cu privire la fixarea preţurilor de alimente, pentru timpul terei. Au fost invitaţi comercianţii de verdedeţati, măcelarii, restauratorii şi alte categorii de comercianţi de alimente. S’au ascultat şi doleanţele comercianţilor şi a’au emis diferite păreri. O nouă consfătuire va avea loc în curând, când se vor preciza noriie preţuri ce vor fi în vigoara pe tot timpul ernei. , .Viaţa Rominească“ No. 10 coprinde următorul sumar: C. S., Dn carnetul unui solitar (Supremaţia legii); Ionel Teodoreanu, Cei din urmă basm; Dragoş Protopopeacu, Recreaţi (Confesii. — Pe apele Domnului. Romanţă sason*); Tudor Vianu, Note asupra Cehismului; Joaeph Corad, Laguna; F. Aderca, Pelaagia de toamnă; Cora Irinea, Terpsthore,— Cătră Nemesis.— Electra. —’ Constanţa In 1916; Radu Rosetti, Mihai Sturza, familia şi anturajul lii; Al. A. Philipide, Scrisoare; L. M., Note pe marginea cărţilor (Pe marginea „Crţii de cetire“) ; Demoatene Botez, La o cată nouă ; I. Agrrbiceanu, Însemnarea lui Pafnaţie; Mihai D. Ralea, Scrisori de Germania,Adevârata Germanie“) ; G. Topîrceanu, Cronica fantazistă (Musci meit); Eugen Flotti, Cronica externă (Ua episod la chestia Orientului); Lazăr Iliescu, Cronica economică (Sporirea evalaiunei Băncii Naţionale) ; L. Rebreanu, Cronica teatrală, Bucureşti (Scrisoarea pierdută.—Macbeth. —Ciuta.—Don Juan.—Liliom.—Trianghial. —Două cumetre—Scaled.—Manasae) ; M. Sevastoa, Cronica teatrală, Iaşi (Clădirea.— Raavan şi Vidra.— O noapte furtuncată.—Romao şi Julieta.—Erou şi soldat. —Actori,). — Şoc. Frăţia Veteranelor din Iaşi aduce la cunoştinţa pubilculul că Bria organizat pentru ziua de 27 seara c. Sfânta Paraschiva, din cauza unei schimbări neprevizate cu hoţii idle luate, Baiu se amână pentru 1 a de 25 Oct. a. c ajunul Stratului Da- Bietele vândute sunt valabile. — Primim spre publicare următoare: Foarte neplăcut impresionaţi «a rămas mulţi creştini, văzând tă tu prilejul morţei cănit ve«er*tului bătrân Griganta Ghiorghiu, luat 40 nai in alujb* Sfi tei Mitropolii, ea Cântăreţ, proopasit, drîjorul corului şi profesor ta Saminar, — clopotele M tropoilei n’«u bine-voit a *e der«nj*, şi sa v,st«*8Cfe Iasumi, după cbir B«(Ul creştinesc, trecerea d.ntre «el vii a asentei f*guri iubite şi stemate. Regretăm «dâne această lipsă de atenţie tocmai din partea acelora, cari aveau mal multă datorie cătri cel dispărut. Când I. P. S. Mitropolit lipseşti de la reşedinţă, nu mai rămâne almic in urma Sa ? 1 Pr. I. Gotcu — D. Scobal, vicepreşedintele comUIei interimare, a plecat azi In judeţ pentru a se interesa de cantităţile de verdeţuri ce posedă producătorii şi de preţui. — Ia cea mai apropiată şedinţă a comisiei intermare urmează a se vota creditul de 350 000 lei, pentru lucrările ce se face corovabite acele artere principale așa ca ele sa poată reglata pănă la executarea refacere! generale. De altfel d. Vasiliu Voina supraveghează silnic aceste lucrări. Ieri după amiază a avut Ioc înmormântarea regretatului profesor de muzici Grgore Gheorghiu. Prohodul a fost oficiat la biserica Sft. Teodor de numeroşi preoţi iar răspunsul au fost dat„de corul Mitropoltan. Au asistat membrii familiei, profesori şi preoţi, elevii seminarului .Veniamin“ şi foarte munţi lame. S’au depus numeroase coroane. Au rostit cuvântări preoţii Cicerone lordichescu, Goten şi Tricoca cari au relevat meritele defaactului mai ales pe tărâmul muzicei bisericeşti. MIŞCAREA — D-l VaalIIn-Volna, ajutor de primar, a reluat an lucrările, in ceea ce priveşte distribuirea de parcele din terenurile aparţinând comunei. Vânzarea acestor parcele, după normele stabilite de lege, va începe la 1 Noembrie viitor. — In astă seară la teatrul naţional se va reprezenta .Romeo şi Jalieta*. Biletele la .Braşca". — Soc. Frăţia Veteranilor din laşi organizând congresul tuturor veteranilor din oraşul şi jud. laşi cari va avea loc în ziua de 27 Oct. 922 (Sloata Paraschiva) în saloanele Soc. de Sport şi Muzică, la ora 10 a. m. opţinând aprobarea M. C. N. 5893 din 1010 922 de reducerea de 75 la antă pe C. F. R. cheamă pe toţi Veteranii orăşeni şi săteni să ia parte la marele congres unde se va discuta toate nevoile noastre. La parchet se afirmă, că Instrucţia a găsit noul dovezi de culpabilitatea d-lui Brauner, Curierul Băncei Moldova. Intre altele s’au dat peste statul medical strein, din care s’a tăiat o bucată şi a servit la ampierea plicului. Împreună cu alte tieturi din ziare româneşti. Ziarul cu pricina, şi care indamnă pentru instrucţie o dovadă decisivă, a fost gătit în preajma locuinţei d-lui Brauner. — SocietateaCercurilor de Gospodine“ va da la ziua de Duminică 5 Noembrie s. n. ora 5, un ceaiu dansant, in vastul salon de sus al restaurantului „Astoria“, In folosul dispensariilor de copi fugaci. Scopul fiind atât de Înalt şi umanitar, toată lumea este cu inzistenţă rugală a lua parte, păstrând biletul de lotrare care va da drept şi la o Consumaţie. PRIMA bowlE 1’aTE dE EONNIMIE DIN URBEA IAŞi CONVOCARE Ca urmare a adunării generale extraordinare din 22 Octombre 1922 şi potrivit votului ei se convoacă toţi Domnii Membri ai Societăţii In adunare generală pe Guada 29 Octombre c. ora 2 p. m. In localul Societăţel. Ordinea de zi : Continuarea revisdirei olccaţianei şi votării restold articolelor din Sistate. Această adunare fiind o continuare acelei ţinute la 22 Octombre 1922 se aduce la canofilaţa tuturor că se va ţine la data aici fixată cu orice număr de membri prezenţi care vor lua hotărâri difinitive. Preşedinte V. I. Radu 1206—21 S’A REDESCHIS Cabinetul Dentar D-nei Dr. OL Giidin Niculcea Onor. Clientelă e anunţaţi că se efectuiază după metodele cere îmi noi orice lucri referitoare la arta dentară. Extrageri de dnji şi măsele fără durere. Consult. 9-12 şi doi* 2-6. Str. Carol 41 vis-a-vis ds Universitate. 1150-1515 LIBRARIA UNIVERSALA M. H. SCHOENFELD str. Cuza-Vodă 52 (vis-a-vis de Palatul Braunştein vinde ca preţuri ce deafid orice concurenţă. Cărţi de şcoală Csets veline Blocuri Desimn Peniţe, precum şi orice fel de rechizite şcolare VIZITAŢI SPRE A VA CONVINGE VIZITAŢI Renumitul magazin de bijuterii LAZAR JOSEF Furnizorul Curţei Regale Cae a primit cn bogat avortiment de zdouri fine pentru orice poziuni. 1202-103 foarfeci, arcon, ferăatrae, poraşe, pompe pentru via, furtunuri de isoiac, precum şi haine, boeril£işlOInei pentru lacratori, a adus şi se vând tiuia: Coopirativ« Podgorenilor In Modova, str. Stefan-cel-Mare 38 carte). 3—2 LUGURI de VIE, DOCTORUL JACQUES GOLDNER fost asistent universitar BOLI DE COPII Cons. 2—4 p. m. str.Mîrzescu 17Iași B Ecatsrina Constantinescu — Măseza — Strada Eternitate A p. 35 Y Ultima oră telefonică Groaznica explozie de la Lupeni — Numeroase victime omeneşti — Buc. Alaltăieri s’a produs la Lupeni o groaznică explozie care a costat numeroase vieţi omeneşti. Explozia s’a produs Tn timpul nopţei cănd lucrătorii se aflau Tn plina activitate; ea a surpat galeriile astfel încât eşirpa din mină a fost barată. 0e Ieri au început operaţiunile de salvare. Până acum s’au scos şapte morţi. In mină erau peste 100 lucrători. Operaţiunile de salvare continuă. Programul noului guvern Britanic „UEcho de Paris" vorbind despre noul guvern britanic arata că evenimentul cel mai important In actualele alegeri este sprijinul pe care-l dă Iul Bornar Law, Mac Kena, fost cancelar In cabinetul lui Asquit. Programul de guvernare al Iul Bonar Law cuprinde In esenţă următoarele principii: Nici o intervenţie în afacerile continentale. Prietenie şl înţelegere cu Franţa, ca bază a viitoarei politici continentale a Angliei. Economii la ministere. Reducerea întreprinderilor externe şl In special Tn chestiile orientale. Reducerea Impozitului global şl a Impozitelor Indirecte. Parlamentarii Ardeleni şl Partidul Naţional — Consfătuirea de la Cameră. Un Manifest către ţară Boc. Aseară a avut loc la Cameră, după terminarea şedinţei, o consfătuire a parlamentarilor ardeleni şi bănăţeni şi a parlamentarilor din Regat aleşi în Ardeal. S’a discutat chestiunea atacurilor aduse României in parlamentul de la Budapesta, întrunirea a fost prezidată de către protopopul Popovici din Lugoş, Care in cuvântarea rostită a atacat cu vehemenţă partidul naţional ala-lui Maniu a cărui atitudine a determinat mişcarea iridenta a maghiarilor. Au vorbt d-nii ministru Cozma, Simion Mândreacu, Tteanu, Trifon şi alţii. S'a decis a se începe o acţiune de luminare a opiniei publice, ţinându-se întruniri publice în Ardeal pentru a se arata poteca partidului naţional. S’a ales o comisiune care va lansa un manifest către ţară. i Noul guvern din Anglia Cabinetul britanic s’a constituit erl în modul următor: Bonar Law prim-ministru si finanțele. Lordul Salisbury reprezentantul guvernului In Camera lorzilor. Vicontele Cawe lord-cancelar. Stanley Balwin cancelar al echecheriului. Binkeman Internele. Lordul Garzon externele. Lordul Dewombire coloniile. De Peel ministrul Indiei. Lordul Derby războiul. Ameny marina. Woosk Instrucţia publică. Lloyd Creame industrie şi comerţ. Arthur Guffit sănătatea publică. Standez agricultura şi pescăria Vicontele Navarr ministrul Scoţiei. Douglas Hugh justiția. Watson, lord apărător. Noua administraţie sanitară —■ Ce cuprinde procetul de lege — Bucureşti.— Parlamentur a votat legea sanitară de administrare exterioară Regiunea sanitară Iaşi cuprinde judeţele Vaslui, Iaşi, Botoşani, Bălţi şi Soroca. Judeţele Dorohoi, Suceava şi Hani trec la regiunea Cernăuţi. Judeţul Fălcii trece la regiunea Chişinău. Clac trece la regiunea Bacau, iar Ismailul şi Cahai la regiunea Galaţi.. Regiunele vor fi conduse de diectori inamovibili. Atribuţiile lor sont pur sanitare. Operele de asistenţă socială trece la directa generală a asistenţei. Toate serviciiile şi funcţiunile medicale din instituţiile publice sau private sânt supate acţiune! de indrumire şipriveghere sanitară a Ministerului sănătăţei. Altfel serviciul medical al C. F. R., asigurări speciale şi meseriaşi, stăpânite balneare, oficiul I. O. V. şi altele, deşi rămân administrate la departamentele respective, din punct de vedere sanitar trec sub administraţia Mlasteralul Siaăiiţei Publice. Un principiu important dobândit la noua organisare sanitară. Toate funcţiunile medical in Instituţia alte publice şi private se vor ocupa după condiţiunile generale ale legei sanitare. Nu se atinge autonomia nici unei lestitaţiunl private, dar toate vor trebui să facă numirile şi să asigure situaţia medicilor in coadlpunile stabilite de această lege. Acest proect a fost călduos prim atât în Parlament cât şi in lumea medicală, el constituind de fapt primul act al unificărei smnitare reale. Monarhismul lui Ludendorf Ludendorf a declarat reprezentanților presei cǎ poporul german este monarhic și că va lupta pentru reîntronarea monarhiei. Furtul dela Marmoroch Blank Sgurarţa a prins pe autorul furtului de 770.000 lei săvârşit acum câtva timp la Banca Marmoroch Blak. Ei sunt un funcţionar de la bancă şi un şofer care au fost arestaţi. la?»,—Tipografia „Albina*, Strada Săuleaca No. 1 Condamnarea asasinului lui Calavrezo Curtea cu Juri de Ilfov a condamnat la munca silnică pe viaţă pe Popa Anastasiu, asasinul Comerciantului Calavrezo, asasinat astă vară pe strada Lipseani. Situația la Tracta Aiații continuă a ocupa Tracta orientală’ . La Adrianopol au sosit 3 batalioane de Infanterie franceza. . * 4 . ■* *A. 4