Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)

1922-10-28 / nr. 237

ŞCOALA DE ARTE şi INDUSTRIE CASNICA amtorla­tS da M nister prin autorizaţia No. 15905 din 12 Ianuar 1922 sub direcţiunea d-nei ELEONORA LOHAN maeştri titulari la Şcoala Normală de fete „MU all Starea* înfiinţează ca Începerea anului şcolar noi secţii de specializare dând o mare dezvoltare cunoştinţelor de Industrie casnică. Se vor primi absolvente ca 4 clase primare, externe sau interne cari vor urma: un anal I corsuri profesionale pre­paratorii, 2 ani de specializare şi aldimii 2 ani de practică in atelier. Şcoala dispunând de maestre recunoscute va funcţiona cu următoarele secţii: rufăria, ţesitoria, tricotaj, secţia specială de confecţionarea costumelor naţionale, secţia de covoare, broderia şi arta decorativă naţională, sericicultura şi gospodăria. Se vor preda cursuri de limba română, franceză, aritmetică istorie, geografie, comptabilitate, desemn şi caligrafie, după un program de studii complimentare, a­­probat de minister. Absolventele cu diplomă şi aptitudini didactice se vor propune Ministerului ca maistre de Industrie casnică pe lângă şcoalele primare de fete urbane şi rurale, iar cele cu certificat de absolvire, cari vor dovedi practica meseriei, vor obţinea din partea şcoalei rezboaie de ţesut şi alte aparate de industrie casnică, Inlesnindu-li-se fondări iniţiale pentru deschidere de ateliere. Inscrierea elevelor externe sau interne se va face pănă la 1 Octombrie st. n. a. c. in str. C. Negri (Ograda Bisericei Bărboi) la secretariatul Şcoalei, unde cei interesaţi vor putea lua information­. 12-12 DIRECŢIUNEA avat an alt răsunet decât acel pe care gasetele 11 poartă în scris, din casă in ca­să, pentru cei ce muncesc, ca să se vor­bească de ei! A lucra! Gr. Ghiorghiu într’un domeniu aşa de puţin cunoscut şi apreciat de opi­nia publică, cea care stabileşte valori azi pentru ca să le dărâne mâine; dar in­­tr’an domeniu ce aduce am­oare tainică şi adâncă sufletelor, care desgustate de zgo­motul lamei, se furissză intr’un colţ de biserică şi trăiesc clipe, pe care nimic nu le intrece. U­mss si fruntaşului Intre pro­motorii musteci b sericeş­i la noi, D. Su­ceveanu, Gr. Ghiorgeiu n’a fost mai pu­ţin fruntaş. Alăturea de maestru! In ale Musicel, Gabriil Musicescu, el s’a străduit să dea muzicei bisericeşti forma, care s’o facă accesibilă tuturor iubitorilor de aceas­tă artă. Va veni o vreme—şi nu e departe— când deimeticindu-ne de tot ce am Im­­p­umutat, de voie sau de nevoe, se va cunoaşte ce coruri ascund cântările bise­riceşti şi ca concepţie literară şi ca mu­­zică, şi atunci se va pune musicei noastre româneşti in genere, fie ea prohnă sau bisericească, pecetea ind vidualităţii noas­tre naţiottale. Se va petrece cu muzica noastră, ceia ce s’a petrecut ca literatură. Atunci vor căuta­­specia­işti! pe cei ce nu şi-au perdut ceampătul in moda după lucrurile străine de ant­etul neamului nos­tru, şi printre aceştia vor găti şi pe mo­destul dar valorosul om al datoriei nemăr­turisite şi trâmbiţate, care aşa stă fără su­flare Înaintea noastră ! Ieşenii i-au ascultat decenii de-a rândul in catedrala mitropolitană , iar elevi de ai Ini— împânziţi ai ca peştii pe întinsul ţării—intonează cântece religioase limpede şi dar pronunţate — cam ii învsţi C. C. Grigoriţă—împodobind cu acest dar bise­ricile lor şi înălţând Inimile credincioşilor. Pe lângă datoria ce Gr. Gh­eorghiu şi-a făcut-o ca toată conştiinţa ca om public, prin acris şi prin activitatea ast­ei n a fost mai puţin folositor ţării şi prin familia sa, din care a ieşit oameni, aşa cunoscuţi de publicul ieşen în special. A avut doi băeţi —pe d-l profesor de matematică Gh. Ghior­­gh­e şi al doilea avocat la R.­Sărat. Apoi trei fete, toate măritate şi distinse gospo­dine la casele lor, din care d-na Olaga e şi inaticatoara. Seriozitatea vieţii lui familiare i-a fost binecuvântată prin urmaşi care ca cinste-i poartă numele şi­­ vor duce mai departe. In numele colegilor mei de la Seminarul „Zeuiamin", aduc un cuvânt de mângâere şi uşurare d-nei Gheorghiu, soţ­a sa, şi vitregei familii—şi vărsând o lacrimă pe sicriul lui, săi zicem: „Odihneşte-te în pa­­rce om al datoriei, tăinuite şi să-ţi fie veş­nică pomenirea". CRORIOă SPECTACOLELOR SALA CiNEMA ELSABETA Astăzi Luni, la ambele matineuri şi sea­ra, celebrul şi infailibi.ul atei Maciste secundat de seducătoarea şi subtila tra­gediană Makowska apar în MACISTE REILVIVUS (Trăeste). Form­­abilă inter­pretare cinematografi­ă îa 7 mari acte 4200 metri. Bogatul program este com­­drectat cu o vedere și o splenditâ come­­die americană. SaSIM Grece&a SMoSI cu începere de ai în zilele următoare, Z. nie un mati­­ned­ra 5 jam. și seara 1­ 9 jam. 28 Oct. ia ambele mslineuri 0 Twint se*ra traP* Tănase. .1reoftUtn** matineul I. Matineu! Ii liectă Mo^jtille Tanase. Operă corn­­fc^e.. DAN1TOAREA VESELA • tistă Pola Negii. \c«â de grațioasa ar­­drataaticâ în 6 coloi*°rdinarâ comedie O hazlie comed.e colite. mnl — Ultimele reprezwiează progra- C Tanase. Sâmbătă seara­­ ale trapei când?“ Duminică matineu orM9 „Pâaă ii Specialitatea casei" Duminică Relativ 9 .Rabdă Inimă și taci. " ora Citiţi narai «Mişcarea De la Primărie La administraţia comunală a avut loc cri o consfătuire cu privir­e la fixarea pre­ţurilor de alimente, pentru timpul ter­ei. Au fost invitaţi comercianţii de verde­­deţati, măcelarii, restauratorii şi alte cate­gorii de comercianţi de alimente. S’au ascultat şi doleanţele comercianţilor şi a’au emis diferite păreri. O nouă consfătuire va avea loc în cu­rând, când se vor preciza noriie preţuri ce vor fi în vigoara pe tot timpul ernei. , .Viaţa Rominească“ No. 10 coprinde următorul sumar: C. S., D­n carnetul unui solitar (Supre­maţia legii); Ionel Teodoreanu, Cei din urmă basm; Dragoş Protopopeacu, Recre­aţi (Confesii. — Pe apele Domnului. Ro­manţă sason*); Tudor Vianu, Note asupra Cehismului; J­oaeph Corad, Laguna; F. A­­derca, Pelaagia de toamnă; Cora Irinea, Terpsthore,— Cătră Nemesis.— Electra. —’ Constanţa In 1916; Radu Rosetti, Mihai Sturza, familia şi anturajul lii; Al. A. Phi­­lipide, Scrisoare; L. M., Note pe margi­nea­ cărţilor (Pe marginea „Crţii de ce­tire“) ; Demoatene Botez, La o cată nouă ; I. Agrrbiceanu, Însemnarea lui Pafnaţie; Mihai D. Ralea, Scrisori d­e Germania­­,A­devârata Germanie“) ; G. Topîrceanu, Cro­nica fantazistă (Musci meit); Eugen F­­­lotti, Cronica externă (Ua episod la che­stia Orientului); Lazăr Iliescu, Cronica e­­conomică (Sporirea evalaiunei Băncii Na­­ţionale) ; L. Rebreanu, Cronica teatrală, Bucur­eşti (Scrisoarea pierdută.—Macbeth. —Ciuta.—Don Juan.—Liliom.—Trianghial. —Două cumetre—Scaled.—Manasae) ; M. Sevastoa, Cronica teatrală, Iaşi (Clădi­rea.— Raavan şi Vidra.— O noapte furtu­­ncată.—Romao şi Julieta.—Erou şi soldat. —Actori,). — Şoc. Frăţia Veteranelor din Iaşi aduce la cunoştinţa pubilculul că Bria organizat pentru ziua de 27 seara c. Sfânta Paras­­chiva, din­ cauza unei schimbări neprevizate cu hoţii idle luate, Baiu se amână pentru 1 a de 25 Oct. a. c ajunul Stratului Da- Bi­etele vândute sunt valabile. — Primim spre publicare următoare: Foarte neplăcut impresionaţi «a rămas mulţi creştini, văzând tă tu prilejul morţei cănit ve«er*tului bă­trân Griganta Ghiorghiu, luat 40 nai in alujb* Sfi tei Mitropolii, ea Cântăreţ, pro­opa­sit, drîjor­ul co­rului şi profesor ta Saminar, — clo­potele M tropoilei n’«u bine-voit a *e der«nj*, şi sa v,st«*8Cfe Iasumi, după cbir B«(Ul creştinesc, trecerea d.ntre «el vii a asentei f*guri iubite şi stemate. Regretăm «dâne această lipsă de atenţie tocmai din partea acelora, cari aveau mal multă da­torie cătri cel dispărut. Când I. P. S. Mitropolit lipseşti de la reşedinţă, nu mai rămâne al­mic in urma Sa ? 1 Pr. I. Gotcu — D. Scobal, vicepreşedintele comUIei interimare, a plecat azi In judeţ pentru a se interesa de cantităţile de verdeţuri ce posedă producătorii şi de preţu­i. — Ia cea mai apropiată şedinţă a co­misiei intermare urmează a se vota credi­tul de 350 000 lei, pentru lucrările ce se face corovabite acele artere principale așa ca ele sa poată reglata pănă la executa­rea refacere! generale. De altfel d. Vasiliu Voina supraveghea­ză silnic aceste lucrări.­­ Ieri după amiază a avut Ioc înmor­mântarea regretatului profesor de muzici Gr­gore Gheorghiu. Pro­hodul a fost oficiat la biserica Sft. Teodor de numeroşi preoţi iar răspunsul au fost dat„de corul Mitropo­ltan. Au asistat membrii familiei, profesori şi preoţi, elevii seminarului .Veniamin“ şi foarte munţi lame. S’au depus numeroase coroane. Au rostit cuvântări preoţii Cicerone lor­­dichescu, Goten şi Tricoca cari au rele­vat meritele defaactului mai ales pe tărâ­mul muzicei bisericeşti. MIŞCAREA — D-l VaalIIn-Volna, ajutor de primar, a reluat an­ lucrările, in ceea ce priveşte distribuirea de parcele din terenurile apar­ţinând comunei. Vânzarea acestor parcele, după normele stabilite de lege, va începe la 1 Noem­­brie viitor. — In astă seară la teatrul naţional se va reprezenta .Romeo şi Jalieta*. Biletele la .Braşca". — Soc. Frăţia Veteranilor din laşi or­ganizând congresul tuturor veteranilor din oraşul şi jud. laşi cari va avea loc în ziua de 27 Oct. 922 (Sloata Paraschi­va) în saloanele Soc. de Sport şi Muzică, la ora 10 a. m. opţinând aprobarea M. C. N. 5893 din 10­­­10 922 de reducerea de 75 la antă pe C. F. R. cheamă pe toţi Veteranii orăşeni şi săteni să ia parte la marele congres unde se va discuta toate nevoile noastre.­­ La parchet se afirmă, că Instrucţia a găsit noul dovezi de culpabilitatea d-lui Brauner, Curierul Băncei Moldova. Intre altele s’au dat peste statul medi­cal strein, din care s’a tăiat o bucată şi a servit la ampierea plicului. Împreună cu alte tieturi din ziare româneşti. Ziarul cu pricina, şi care indamnă pen­tru instrucţie o dovadă decisivă, a fost gătit în preajma locuinţei d-lui Brauner. — Societatea­­Cercurilor de Gos­podine“ va da la ziua de Dumini­că 5 Noembrie s. n. ora 5, un ceaiu dansant, in vastul salon de sus al restaurantului „Astoria“, In folosul dispensariilor de cop­i fugaci. Scopul fiind atât de Înalt şi uma­nitar, toată lumea este cu inzistenţă rugală a lua parte, păstrând biletul de lotrare care va da drept şi la o Consumaţie. PRIMA bowlE 1’aTE dE EONNIMIE DIN URBEA IAŞi CONVOCARE Ca urmare a adunării generale extraor­dinare din 22 Octombre 1922 şi potrivit votului ei se convoacă toţi Domnii Mem­bri ai Societăţii In adunare generală pe Gua­da 29 Octombre c. ora 2 p. m. In localul Societăţel. Ordinea de zi : Continuarea revisdirei olccaţianei şi vo­tării restold articolelor din Sistate. Această adunare fiind o continuare a­­celei ţinute la 22 Octombre 1922 se adu­­ce la canofilaţa tuturor că se va ţine la data aici fixată cu ori­ce număr de mem­bri prezenţi care vor lua hotărâri difinitive. Preşedinte V. I. Radu 1206—2­1 S’A REDESCHIS Cabinetul Dentar D-nei Dr. OL Giidin Niculcea Onor. Clientelă e anunţaţi că se efec­­tuiază după metodele cere îmi noi ori­ce luc­­ri referitoare la arta dentară. Extra­geri de dnji şi măsele fără durere. Consult. 9-12 şi doi* 2-6. Str. Carol 41 vis-a-vis ds Universitate. 1150-15­15 LIBRARIA UNIVERSALA M. H. SCHOENFELD str. Cu­za-Vodă 52 (vis-a-vis de Palatul Braunştein vinde ca preţuri ce deafid ori­ce concurenţă. Cărţi de şcoală Csets veline Blocuri Desimn Peniţe, precum şi ori­ce fel de rechizite şcolare VIZITAŢI SPRE A VA CONVINGE VIZITAŢI Renumitul magazin de bijuterii LAZAR JOSEF Furnizorul Curţei Regale Ca­e a primit cn bogat avortiment de zdouri fine pentru orice poziuni. 1202-10­3 foarfeci, ar­con, ferăatrae, poraşe, pompe pentru via, furtunuri de isoiac, precum şi haine, boeril£işlO­­Inei pentru lacratori, a adus şi se vând tiuia: Coopirativ« Podgorenilor In Mo­dova, str. Stefan-cel-Mare 38­­ carte). 3—2 LUGURI de VIE, DOCTORUL JACQUES GOLDNER fost asistent universitar BOLI DE COPII Cons. 2—4 p. m. str.Mîrzescu 17Iași B Ecatsrina Constant­inescu — Măseza — Strada Eternitate A p. 35 Y Ultima oră telefonică Groaznica explozie de la Lupeni — Numeroase victime omeneşti — Buc. Alaltăieri s’a produs la Lupeni o groaznică explozie care a costat numeroase vieţi omeneşti. Explozia s’a produs Tn timpul nopţei cănd lucrătorii se aflau Tn plina activitate; ea a surpat galeriile astfel încât eşirpa din mină a fost barată. 0e Ieri au început operaţiunile de salvare. Până acum s’au scos şapte morţi. In mină erau peste 100 lucrători. Operaţiunile de salvare continuă. Programul noului guvern Britanic „UEcho de Paris" vorbind despre noul guvern britanic arata că evenimentul cel mai important In actualele alegeri este sprijinul pe care-l dă Iul Bornar Law, Mac Kena, fost cancelar In cabinetul lui As­quit. Programul de guvernare al Iul Bonar Law cuprinde In esenţă ur­mătoarele principii: Nici o intervenţie în afacerile continentale. Prietenie şl înţelegere cu Franţa, ca bază a viitoarei politici continentale a Angliei. Economii la ministere. Reducerea întreprinderilor externe şl In special Tn chestiile orientale. Reducerea Impozitului global şl a Impozitelor Indirecte. Parlamentarii Ardeleni şl Partidul Naţional — Consfătuirea de la Cameră. Un Manifest către ţară Boc. Aseară a avut loc la Cameră, după terminarea şedinţei, o cons­fătuire a parlamentarilor ardeleni şi bănăţeni şi a parlamentarilor din Re­gat aleşi în Ardeal. S’a discutat chestiunea atacurilor aduse României in parlamentul de la Budapesta, întrunirea a fost prezidată de către protopopul Popovici din Lugoş, Care in cuvântarea rostită a atacat cu vehemenţă partidul naţional ala-lui Maniu a cărui atitudine a determinat mişcarea iridenta a maghiarilor. Au vorb­t d-nii ministru Cozma, Simion Mândreacu, Tteanu, Trifon şi alţii. S'a decis a se începe o acţiune de luminare a opiniei publice, ţinându-se întruniri publice în Ardeal pentru a se arata poteca partidului naţional. S’a ales o comisiune care va lansa un manifest către ţară. i­ Noul guvern din Anglia Cabinetul britanic s’a constituit erl în modul următor: Bonar Law prim-ministru si finanțele. Lordul Salisbury reprezentantul guvernului In Camera lorzilor. Vicontele Cawe lord-cancelar. Stanley­ Balwin cancelar al echecheriului. Binkeman Internele. Lordul Garzon externele. Lordul Dewombire coloniile. De Peel ministrul Indiei. Lordul Derby războiul. Ameny marina. Woosk Instrucţia publică. Lloyd Creame industrie şi comerţ. Arthur Guffit sănătatea publică. Standez agricultura şi pescăria Vicontele Navarr ministrul Scoţiei. Douglas Hugh justiția. Watson, lord apărător. Noua administraţie sanitară —■ Ce cuprinde procetul de lege — Bucureşti.— Parlamentur a votat legea sanitară de administrare exterioară Regiunea sanitară Iaşi cuprinde judeţele Vaslui, Iaşi, Botoşani, Bălţi şi Soroca. Judeţele Dorohoi, Suceava şi H­ani trec la regiunea Cernăuţi. Judeţul Fălcii trece la regiunea Chişinău. Clac trece la regiunea Bacau, iar Ismailul şi Cahai la regiunea Galaţi.. Regiunele vor fi conduse de di­ectori inamovibili. Atribuţiile lor sont pur sanitare. Operele de asistenţă socială trece la directa generală a asistenţei. Toate serviciiile şi funcţiunile medicale din instituţiile publice sau private sânt supate acţiune! de indrumire şi­­priveghere sanitară a Ministerului sănătăţei. Altfel serviciul medical al C. F. R., asigurări speciale şi meseriaşi, stăpânite bal­neare, oficiul I. O. V. şi altele, deşi rămân administrate la departamentele respective, din punct de vedere sanitar trec sub administraţia Mlasteralul Siaăiiţei Publice. Un principiu important dobândit la noua organisare sanitară. Toate funcţiunile medica­l in Instituţia alte publice şi pri­vate se vor ocupa după condiţiunile generale ale legei sanitare. Nu se atinge autonomia nici unei lestitaţiunl private, dar toate vor trebui să facă numirile şi să asigure situaţia medicilor in coadlpunile stabilite de această lege. Acest proect a fost căldu­os prim­­ atât în Parlament cât şi in lumea medicală, el constituind de fapt primul act al unificărei smnitare reale. Monarhismul lui Ludendorf Ludendorf a declarat reprezen­tanților presei cǎ poporul german este monarhic și că va lupta pen­tru reîntronarea monarhiei. Furtul dela Marmoroch Blank Sgurar­ţa a prins pe autorul fur­­tului de 770.000 lei săvârşit acum câtva timp la Banca Marmoroch Bla­k. Ei sunt un funcţionar de la bancă şi un şofer care au fost arestaţi. la?»,—Tipografia „Albina*, Strada Săuleaca No. 1 Condamnarea asasinului lui Calavrezo Curtea cu Juri de Ilfov a condam­nat la munca silnică pe viaţă pe Popa Anastasiu, asasinul Comerci­antului Calavrezo, asasinat astă va­ră pe strada Lipseani. Situația la Tracta Ai­ații continuă a ocupa Tracta orientală’ . La Adrianopol au sosit 3 bata­lioane de Infanterie franceza. . * ­4 . ■* *­A. 4

Next