Mişcarea, decembrie 1922 (Anul 16, nr. 265-291)

1922-12-07 / nr. 270

■i * K r A Y" Y * * ANUL XVI No. 270 Educaţia şcolara — In legătură cu dispoziţiile MtnL supravegherea elevilor Dispozitianile luate de M nisterul lustru tlusei Pib ies pna c»re »u o tute* școală este obliga ă de a sr.prevc,. h ta buca p rtare in societate a ele * Hor di 1 șao«ră, este 0 nou ă c*re corespunde ia p lutii rândsitei clrmări a şcoalei înăşi, latra cât ea « e mserie* de a Instrui şi edac». Tineule e,em ne cai latra Ia scossldfl «ecancarr, şi ia c sânt recrutate da trate casele socisle, har ds acolo unde educa, ones socială rbientează cu desăvârşire, —an «c-aşi nevoie de instmicienea p dagog ci după cu m aa cbl guiea de a sa ins rui in disciplina unui program de lavajandat. Copilul, de mic, erm rste adus in şcoals primară, este nu num.i Irs rdt, d*r şi educat, ins i '-torni tind comae at iu a eată de-tlone. El ista ast fel si das-al si pedagog— cad ast-fel a fo*t Lțeles de la Început rolul Imtitaliru ui. Nu se putea deci concepe ca ia sroili şcoala secundară, unde ccplul vine oarecum p egătir ia stfe educat, scrabă intl*ivă să fie seprivită. Aicea, in s oala secondiră, unde ilarele vUsta e îs formesai cultura ntcessiă rosul ilo în societate, 8apr.vegherea ecuc t vă atât in șoală cât și la societate, pr zi .ta un Interes deos bl , na mal p ta Imp »tant ca intusl I ,vâţimâual. La ce sr f losi un e ev blue lLitr.it, ca remarc; b le Lsus ii pent* carte, duă pu ta ea 1 1 in aoclei»te ar fi reprobab li șl «r putea cm primite na nunul laviță ura ce şi-a asi n lat-o, ca Însuşi rostul mi ia vito ? Pna armare la trodat crea pedagogiei practice la şcolile secondare—căci de cea teoretică nu ne ocupăm—corespundeunel rea e de ea! Aţi, mal sles îi silele de aaiAal. M»l a es—având in vedere pedco,ane prioitj terulul Instruct'and Poblice, pentru îi afară de şcoală — dia ce o prezis ă pentru linere'ul șco’a* atsolu a libertate, in ănirea dezastruoasă a apectscoelor ds i iaimat g at șl a revis e or dcSiDtaie, lectora tuturor s iderlior imorale s*n subversive şl pe lângă «ceatea tot* ăpsă de control, in afară de şcoală. Dlspotinlle MinUtercIat inatractlonei P, b lce aa ceva mal mată d^cât csracttrnl ucor ordine. E e cnpmd un înțeles m»i scâ c, o adevântl chemare a ci rotii 1 doct al profesorimii, că ula II incembă datori»—mal extet, meni ea de a d sfâșura o activiate elocativă pentru a inst.ui dar totodată a moral za şi pregăti gmeraţiune* de nânie. MbUtrrm, Ia dUpozIţlsd'e Iaafe, înşiră câteva pro^Uaeri pentru profesori, ia teasel de a putea preoccpa pe elevii sta i de şcoală, p in organizarea de ţesători literate, cotite iote, sporturi, escaval, vUitarea monumentelor istorice etc. , dar in aceias timp se prevă.l masa i ds aepraveghere, ca elevii »ă aa fre cuteze iotramri e publice, chiematogufele, localarîle publLe, lazacunk, etc, ptnir* fi iademaa il erctul Lumai pe cihe bone si necesare formaiei c. radiera ui. De aceea v«d mia chriars dispozitUă a Micistuuilul InsuugiaDel Pab lce, o adtvă ată ibemvre ad e«a A corpu ui profesoral s di e ilone or sco are. buntem 2d pragul unei iaminoul, a uael ere de »devăr«ta democraţie, şi niciodată profesoral u.’a putut avea o misiune mal inaltă şi mal slâpit detâi ia capete de «cam, râd şi statui şi souietuea aşteaptă dela pâdsui peginea geuerstknel de rtâne, a gntraţUiael lamnste şl educate cu deaă â.sl.e d.mocratizstă. — IJcctoril ? T** I8AOA Un dialog — Cine a scris In „Lumea* articolul cu edilitaiea ? — Cum nu s'ii...? Porcea. — Am ce li. Dar car--l? — Eli Nu cwnosti peMihai Borcea? — Nu-i docor... Ce D-zeu,nu l cunoști?... — A . El e zici. E ingierut. — Nu-i. domnul.—nu i ingier. — Ei,vrei sa mâ năcăjești. Șda eu, e doctor .. Nu-i veselul tânăr care cu floarea la bufonie ă cojoa ă svă ă id pe L puşnea nu și Inotind In valurile fermecate ale unei Jenau e e ne .? — Da, Domnule ! Dar nu-i nici doctor, nici i einer.????’ — PacatI Sa nu cunoşti pe Mihă'ţă Borora. A fost om de samalasi, ajutor de primar, cu o remarcabilă activ ta e de certificate ae naţonalitate, bună pare, bilete ae favoare la spectacole gatuite şi alte a emenea tate şi inocente atr.bufii edilitare şi un nerpetcu reprts n a ’t, împreună CU „CoticA Faur* la luate.Hym n“ urile. PacQtlSi nu cunoşti pe Minutfă Bircea. D-Sa în afa ă de această di. hsa cumpetit fă es e și un profe to ut de sama, are m rita reale, om cu mulip e însușin, ,s e avocat... în i gine ie, t gmr.. în avoc.fară, sî n.al cu sama,—tu l așa, ai cetit la mLumeu —e mamos. . in gazetărie. Mare bărbat. h băiatul ista, Domnule III — AdcVurat ! Incomensurabil Domnul!11 h comensurabil... Procesul foştilor miniştri bulgari Sbilâ 4. (Ridai). Foşti miniştri dn guzernciv Grto f, Mdno f, u«nefi si Kestu ko f, cari »n toaid^ţi in jude«» ta p «n ro/erendul pupui«.r d.u 19 Njamnbne si Cult pAn& isi p.ez iii st aliata in Soli , «u »04 krstBt portaţi 1% labraoarea din Sinata, unda vor rămâne pânâ in sfârşitul procesului. Aceasta tratsiormre are ae scop continuarea matrueției intr’0 Atmoif.ro Ú® Itn s .s. AdOrititite eu lut măsuri pentra Ca iostsi nt n stri sâ fie instalați in tnoa eontUit bl ss pint u ca persoanele lor sft Ut in dspl nk s;gart nt*. R.tpanzftdd li o chestiune et 2 fi fost uures*tâ in Cameră, ministrul dâ interne Dascakifl m deCtin» t c& transport «rea ia Sumia a fostdor m mstrl n'are mei o legutrâ eu even mente* dia O^eaia c*ri nu pot Servi de exemplu ia &c4et caz. UN LEU NUMĂRUL fed »«ți* fi Ad*»*«feMtra#9 tesi, f*fcs*a ItaeaiS Sfcs. A. teste eo toww». (—O &. s*. și Î» *. «. Ammdyrî șl Redăm« c ta arxmtssc'fs âkvct ta AansftefcFStta terț» Maț« Wfirf S. ■mei jwta telake de fyMieîk&tc. Apare *»s«ic Ssb DirecfhiBKia amd t&wfâei és 8ed@tfl* Intensificarea Muncii Sporirea orelor de lucru — Telegrameie n*-au anunţtt zilele acest*« că și la Jigo-Slavt« s’suprimat ziua d* opt ore de muncă —cum a*« tăcut și la edel«, lie »tate ruropene. Măsura Fustă a fost dictată de marile nevoi•le vremurilor de &8- tez ; ea nu este deci o mâsură antidittocrî c , rescț oncră, câd nu a«e a veiere dă cât nevoii momentană. Cr za produeț'nn«fermetă după încetare« războiului moniiat și md recenta» ta de de&ere grevo p Ui!f't''rettl Ce Sku procui in a iii 19.8919, u pas u imposib.Liste e*le mai mari state să poată proceda la oper* de refacere. Ii afară de ne«t t«Sintidificarea producţ unei ra »i «i te recl*Bita şi dr. s«o~np«tes exces!«A actuală, de lipsa de concurenţă d« preţurile mari de de f«ce*e şt de mu tele nevo r«,î5ifemate de consumatorii pofaei. Pentru aceste si site eo s dîrente tot a^ftt dă ’însemnate, inten-ti(bcina musieti vedeati o sporire a orelor de lucru, ceea ce su fac astiz pretutindeni, atât in stofele mari si cu atât mai mult la atât le mai mici dar cu nevoi md mici. Erupţia Viicmilor Etna şi Trombali Roma 4 (R»dor) Se ananţă o puternîcă eroare « vaicaatlor E nati Strumbili. Valeri iad da lavă dev*stează viile din prejanmi. Pe o distanţă m*re, gearastice CBSiior an foai sparte. Sad numeroşi ranţi. «12&Timvuna Acordul între Japonia şi China Londra 4. (Rdo ). Din Tokio se anunţă că acordat Intre J ponia şi China reh.to la portal Sun turg a fost semnat. In zita de 5 Decembrie, toţi militarii Japonezi pot părăsi ngiuaea Suntung. Un expozeu al cancelarului german Berlin 4 (Rado) Cancelarul German a primit eri la Reichstag pe reprezentanţii ziarelor din Berlin. Erau de fond preşedintele republicei şi tot mistrul Germaniei şi Prusiei. Cancelarul a făcut o expunere largă a situaţiei, făcând apel la încrederea întregii lumi şi arătând că noul guvern german se bazează pe constituţia din Wdmar. Cancelarul a analizat apoi amănunţit situaţia certă a Germăniei, comparând-o cu situaţia un datornic care şi a dat şi ultimele resurse creditorului încă nemulţumit. Mijlocul de a satisface pretenţiile in acest caz este doar ocazia tratativelor din de de la om, la om. Germania doreşte cu tot dinadinsul să ajungă prin negocia fiuni la o înţelegere cu Franţa. Numai prin astfel de tratative şi nu prin ameninţări sau ultmaturi pot fi lărgite limitile posibilului. Noul cabnet este decis să facă orice pentru a executa nota din 13 Noembrie. zi Cu privire la ultimele amenințări de înaintare la Germania, Cancelarul a declarat că ţinuturile renane sunt indisolubil legate de imperiul german. Călătoria d iai Clemencean »New II k, 4 (Rida).—D. Clemencean continiftada s! calAtoria, a »jini )■ Silnt Leskende » ţinut na noa diacon, prin care protestează in contra Insinuărilor tinzând sA tjfăţişeze Fraiul ca o patere Imperialistă, care iatrebaţea câ bani impruiBDaţi de la Statele-Unte pentru scopuri militare. Franţa s’a imprimitat la timpul războinici pentra a pates susţine lupt* la contra Germanei. Chilmeiile sale da astăzi sânt pe depila jacitiscste prin obligaţiune* de a ridica rabeie provocate de râzb. E te o »lamă de prest gast de a se pre iade cft Franţa lnteoţ onează să reglementeze ebes lunea datori or sale ne Plătindu-*e. Dacă Germania s-ar ex cita ob igiatrioile sale, Franţa ar putea să-şi pătenscă creditorii. D. Ciemenceau constată ca p ftcere c& nici au tist american eh contrazice spuse e sale. Este o necesitate iiperioasă pentru Faţa de a-şi apăra graniţei care in timp de 50 tai au suferit două Încăcari şi de a obţine executam tratatmiul. Datomi amintrşte că trat»tul din Versailles a fost redactat sub infmnecţa Amedetl şi că Statek'Urbe s’*a retras dla afscee europene Înainte ca independent* in rău sâ fie tfestivă. D. Qemenceaa rez stă ca America eă se Întoarcă Europa pentm a trimina lacrul Inceput, c*ci faptal »bpaerel sale prelungite ar fi la coatrsdicte ca ce* mai frnosoase pagini da Utoria sa. D. Demenceea a fost ovaționat călduros de 3000 de auditori. Girmsnla şi Nota AmbiSidorilor Berlin 4. (R*d'i).—Nota conferinţei ambasadorhor sosită la Buhn in aina de 1 Decembrie, a fost dsjatati imediat la consulul de m nştri. G vernsl in aaanimiate a hotărât să ae fară o adih.lă amăntmţi ă asupa faptelor imputate, Iar răspunsui va fi d4 după ce va fi ascuntst guvernul bcvarez. Președintele coniiitaiul bavarez Kourg șî-a anoctst pe M*rt.sosirea în c.piulA pentra a se consta.ni cu cercările comnpciune. O pate din presă așteaptă djocemdată res&ltaiul demergn/ilor i&trcp.lnse de govern. Zarde cari se octspă insă de cuprinsa! notei an pmit o campanie vrhewsentă Împotriva Franţei, arătând ci nota ambastdoiiior, trădea ă iatenţia de a spori toiberăriie din Germania şi de a iamaiţi greutăţi e nonlai guvera. Zaci „Bedlaer Tagebla.“ rdsagă el înseşi Incidentele la cari se referă nota nu sânt la raport cu pretenţiile neraisarste formulate de conferinţa ambasadorilor. Ziarul „Vorwärts“ ciie de la Inceput a condamnat sever măsurile cerate denotă, arat că tendinţa aliaţilor de a zdrobi sub datorii oraşele din Palatinat şi a le lua apoi drept chezăşie, desvăiee un pan machiavelic, destinat să le servească la chestia reparatiuniior. Noua metodă pare si fie In ochii Franţei un mijloc piin realizarea planurilor de separație a provinciilor renene. Tulburările din Trăda Sufla 4. (Reda?) Agenţia telegrafică blgară confirma tulburărie din Trudă occidentelo $1 Anunţa, că pa alocu I, bândele avut doiniri cu Irupţie grec«$ti. Guvernul bigar se va mărgini sa întărească paza graniţelor ulspre Trada. In Inc du cronică lit**ra*S Artar Enâfesca (Amintiri) L’smcnnoicat in hm* aaalii 1916—917 la Botoşani. In aceie vremuri tulburi s’a in âmplat ca o singură companie dels Şcoala Miateră tă f e in idăr o „comp nie de e itâ“ san cam cl se mai spune* „Senatul şcolei* Ei a ctmpan a 5 a. M jo listea eran foşti «cn'iţi san reforra.ş', latul ia revla's ce s’a facutln vedere» rătbielui.—Prea puțini eran coming. 917 sau 918, pen ra a se compecta eleuu'el, dar și acești* ersn cel p t a ba *Uarea,I—o raritate prin alte compand care eran o adsinAtmă ds demente din toate școlile. Dila absolvenți al șco a ei de dan», e*u de meserii , auA la licenţiaţi sen doctori eran «donaţi pentru a se p egă nona serie de „o?t ri de haboi“ ca o inatracţe sumarA ce a durat timp de şass Inai. Îmi am nteic de fost colegi de ploton, Covată Vasiie, fost decan al baroului de Lhitlana, depaUt Ia actua al pariameit ca *1 camarazii Placita şi Irimacn—Câadeş'i George Cezi, profesor sapiinltor ia Univeraitates din laşi,—care din ciuza, firei sale lodepeodenie ni 1 nu a terminat scua a şi a fost tras la regimmt ca gradai de «srgeat, Jordănescu, doctor ij drept, 'avocat ia Bacu ett, I. Brach, doctor ia drept şi Mosotie, Holbsn dn Uşi, etc. Ia aceasă pepenieră de ostaşi, unde sub haina militară seis undeau atâtea individualităţi diferite, spirite de elită, de nimenii poate nu m'am apopiat mai mult sufieteşte ca de Artur Enaşeecu. Era în secţia mea. De câteva oi ara lnat aspre observajkni dsîa Maoril Gbite,ca d n essz* tug ijintel tiaatel elevalal Enaşescu. A rna-i rigialse. Deschisătorul nici nu mal f ncț^osa. Bocandintt-i făcea cu săptămâdle ca toate că ptntra fiecare neglijenţă lua Închisoare. La aptbi companiei iatotdeaana înlâ zia cel puţin tâ eva mime. La oră fixă nu pptea vrnl niciodată. lmr’o zi er am sergent de ai, şi trebuia să mă dac pels Închisoare să cercetez,.... detnaţi. Ca deobicsi găsesc pe Caza, pe avocatai Cumesca—Ua*ti, loan Şefănescu -din Lşi şi »Iţii pristi'e care eu .Ipsia nici Artur. Fire meai.ativă, puţn comuscativ—totuşi i’*m gîsi: loti’o dispoziţie destul de de bupâ ca tă mi c.teasca câ eva vertaii. Nu ş la dAcă do »tmnci erau în forma detiDUiva, dar imi sm.nteac incă decimătoarele verei+i: Strebun pământ ! Ce’ncâtuşat ne ţU, De sang.rân pe căile ţi pustii, Ne-ademeneşti cu umbre şi cuvinte, Şi flori aşterni pe margini de morminte ! Prin tine dragostea’ntre fraţi fu ruptă ! Umile vieţi se năpustesc la luptă, Şi mor viteji cu inima păgânâ, Pentru-o fâşie neagra de ţărână ! Când blesteme se’ntind peste natură, Şi piepturi gem de patimi şi de ură, Sub liniştea de plumb a veşniciei, Tu pari un tată ce-şi sugrumă fiii ! (Pământ.) A'enci m i-am dat seams abia, de ce lai Enă esca li convedia ma i bine să atea ia iuchiiosre, msi ales sâd s:spa și de program, 14.Ca’.,tot frigul ce uneori trebuia «ă-1 vnda, e acolo, cu toate că ii sa did a hrană dels tapă—la»’că pia noastă na era mii bană,—la inchitoare putea sta mai liniștit, să medieze, să scrie—și se gătea ii tovărășia firelor celor mal In JOI 7 DECEMBRIE 1922 dependente era in mediala care ori cum o fire ca Iii putea să tă se complscă msl mait ca la cfimpul de Instracte, executând Instrucţia h didasă sau desfSfariri de rândul şi mâaairea armei. Ne-am despăţit la Aprilie 1917 Ea «va pleca pe frontul Modo-ei la munţii Bacâniei—la Praka— Sta că el fusese repartizat la Rrg. 37 Int. ^L’»m rebă nit ibla Inlglgln Bucureşti. fcra secretar de redacţie la „Convoi biri Literare“ In coloanele cărora l-am găsit adeseori d verse cronici cu tarale, cronici literare şi versurile apărate ulterior la voiam In 1920 muncea de greu. FostH lui coleg de redacţie stanaeie miniştri... D-l Octavian TăalAuam, directorul revistei, ministru Indasriel şi coms’ţaiel iar Dl Octavian Goga, mialtitra! artele , aşa că rămisesa aproape singur. Din cauza lipsei de fondări, corn a anunţat direcorul, curând a încetat şi apariţia reviste la care Artur Baăşescu avea 1500 lei lanar. Nu ştia in ce condiţiant, dar cred că firi nici un ajutor material, tot la 1920 a scos volumul de versuri „Pe gânduri“— la editură Gutemberg, prima şi ultima lucrare pe care acest talent a putat s-o dea tiparnii spre regretul admiratorilor şi prietenilor. O boală credă, care a lovit cu nebdunate atâta tahite, care fac fala literaturei româneşti trebuia să ni-1 răpeasă fi pe EnAsis n. Parcă sir fi simţit germanii boaîei ce-1 rodea iând a scris: E ultima verigă din lanţul ce se frânge . Roesc in Jur lu .etern, iar trupul cadaveric, O clipă mai desparte lumna de’ntuneric Pe tâmple-i, In şiroae, cad stropi aprinşi de sânge, Simţirea-i sugrumată se sbate ca'ntrun cleşte Ar vrea să frângă sloiul cu braţe de văpâe, l’aluneca potorul, suflarea i se tae. Iar fruntea-i uriaşă cu neguri se’nveleşte, (clipe din urmă.) " „Ingrat! apoteoză ! Rigidă ironie a tot ce-a fost şi nu e... Sa’nveţi acelaşi dramă şi s’o termini cu actul—„coboarăte şi tue“. „Sub vioarea soartei nimic nu e virgraţi scopul pentru care noi am venit pe lume. Aceiaşi melodie st’n epe şi ae trie?, sorbindu-ne, mormânt*!, colosa,ui destin,* Ne facem datoria «’«tragem atenţia societăţi „Scriitorilor Români“ că să nu dea miares pe &rtur Enăşevu. Issi 1922 DAN, TROTUȘ Ştiri telegrafice Reducerea efectivelor armatei franceze Paria, 4 (Rador).— Cu ocazia dezbaterilor asupra budgetuloi marinei, drpetatul Bousse e exprimat părerea că ofiţerii de marini sunt prea numeroşi. Micisiul marinei a rSspana că de când a luat la primire departamentul marinei, a supurnat zece ofiţeri generali, 140 ofiţeri superiori şi 255 ofiţeri subalterni. In ples, ministrr a depus un proiect de lege pentru reducera efectivelor existente cu 273 ofiţeri şi a efectivelor reglementare cu 754 ofiţeri. Incendiul unor vagoane cu benzină şi tren»cis'ernă cu mai multe vgoane benz nâ a lunecat între staţia Bâlcoiu şi Bida. Dâîo itâ prezenţei de spirit a mecm calul trenai a putut fi oprit, şi nu s’a semnalat nici o cioCn're Cu trenul din spre Predeal. Benz nâ îo. ă s’d apiins şi a incendiat două c&ntoare. Iatr’un canton, care a alt Complect, a pieriu flăcări soția cantonierului. Halfistaţii la Smirna Turcii au făcut demonstraţii la Smirna, cerând stoarcerea populaţiei creştine pentru reluarea Comerţului.