Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)

1923-01-15 / nr. 11

L. Aiurea oraşe întregi trăiesc de pe urma Universităţilor. Cetăţenii îşi dau seamă că une­ori chiar asupra condiţiunelor lor ma­teriale, asemenea instituţiuni au o influenţă decisivă. Ei le sprijină, nu le defăimează. Când sunt lovite fac zid de apărare în ju­rul lor, nu tom untdelemn pe foc. Universitatea din Iaşi merită măcar o obiectivitate în judecata cetăţenilor, dacă nu un sprijin mai efectiv, pentru ca să poată să progreseze, lucrând într’o atmosferă mai prielnică desvol­tării ei. Ori­cine îmi va da dreptate că atmosfera care învălue azi U­­niversitatea din Iaşi, slăbeşte­­ori­ce entu­ziasm chiar la cei care vor să-şi consacre toată puterea lor de muncă, fii cât de mo­destă, spre binele ei şi implicit spre renu­­mele oraşului nostru. I. SIMIONESCU Cronica spectacole­­r SALA CINEMA SIDOLI.­Astăzi in ma­­tinenul si seara AL 15 LE­A PRELUDIU de CHOPIN eminent! dramă mișcătoare în 7 mari acte. SALA CINEMA MODERN.— Astăzi in matinenul si seara seria 2-a ultima CUIBUL DRAGOSTEI cu Paul Wegener celebrat tragedian Mondial la 8 acte. Ia continca­­re se va mai reprezenta superba comedie Zigoto Logodnic. SALA CINEMA ELISABETA. Astăzi in matinenul si seara se reprezintă g­rana­tica montare MIZERABILII OCNEI, super­­bi realizare după romanul Ocna Bleste­mată a celebrului autor Willem Harfing­­ton. Ia rdlei prim apare celebritatea tras­­atlantica Harry Carey. MI­­­C A fl! B­ft INFORM AŢI UN­I „Svtcxsc.uk/Rs.iy." urează cetitorilor el un an ban şi fericit Reţinut de evenimen­tele la ordinea zilei, d-l ministru G. G. Mârzescu a înştiinţat telegrafic că nu poate sosi azi In lo­calitate. Astfel adunarea gene­rală a membrilor clubu- lui liberal ce urma să se ţie azi Sâmbătă, se amâ­nă pentru o altă zi care va anunţa la timp. — Membrii comisiei interimare, vor fi convocaţi în cursul săptă­mânei viitoare. D. Tom­a va supune dezbaterea ofertele pentru re­facere­a trasului, şi rapoartele ce însoţesc acele o­­ferte. — Comitetul de doamne care a colectat fondul pentru sărăcii laşu­lui, exprimă pe această cale mul­ţumiri tuturor generoşilor donatori cari au dat ofrande pentru alinarea suferinţelor celor nevoiaşi, precum şi artiştilor şi artistelor teatrului naţional cari au dat concursul la repres­taţia­ dată în acest scop. — D. P. Fântânarii prefectul fu­d fulul, a fost invitat telegrafic de cătră d. ministru G. G. Mârzescu, să exprime urări tuturor membrilor partidului liberal din Iași, cu prile­jul noului an. — D-l Vintila Brâtianu publică în ziarul englez ,Manchester Gu­ardian* nn. Interesam studiu referi­tor la problema Strâmtontor în care argumentează necesitatea in­ternaţ­onaiizarei Dardanelelor. Acest studiu a apărut azi repro­dus in întregime in ziarul „ Viitorul — D-na EfiEfi Lsvscdi­l aunţă fa­­mlniei şi priimnitor că Luni 15 Ia­nuarie ora 10 a, nr. 88 va oîid­a un parastas pe ntru od hn* suflet răposatului «1 soț Pictorul Ale al n­dra Livxditî ia C mltlrni Et@rn te cn oeazl& implleîrei a 10 ani d 1% moartea m — Sîîbrirca din Unghen!. Aisltă'eri a ivei ioc li oifeliaatni dmn Unglu nn Ba­sarabia serbarea analui neu. Au luat parte d!n pirita regiunii IașT, d-ra Greceniu inspectoa­t şi d-r G Igore C. Teodora. La serbare au asustat autorităţile locale. Invăţatr ’!, preoţii, maici şi numeroşi locui­­tori din preju îmi. Orfani­i cântat, recitat şi dansat Jo­es in naţion In urmă s a distr­buit cărţi şi disnri la un număr de 400 orfani. CEI TREI MUSCHETĂIT după AL Dumas-tatăl cu D-l De __ Max in rolul prim — Cel mai folosior dar de Anul Nou pentru copiii da şapli secundare este co­lecţia complectă din biblioteca ştiinţifică .Cunoştinţi folositoare“, editată de .Car­tea Românească“. Au apărut până acum vre-o 35 numere, fiecare pe preţ de 2 iei. Cel mai potrivit dar pentru cei de la ţară ieste .Calendarul gospodarilor“ pe 1923, întocmit de d. prof. ud­versitar I Simionescu. Pentru preţul de 7 lei şi 50 bani se­ rpune în mâna sătenilor o mică enciclopedie potrivită nevoilor lor. — Ca pe«*Ifi Anaitt' Nîb 1923 d-1 P8JIU Fântânar®, prefectul judeţu­lui « adt«s»t ura ăto«»e« ur&re ad­­mi ifitr sforilor d® pSăsts Domnu,le Administrator -„Mă folosesc de o. a­zii nea re­­m­cliei anulat ca sd că urez, d­e adâncul sufleiulu■, sănătate şi bu­curie, şi să vă mulţumesc, in a­­celaşi timp, de concursul pe care mi l-afi dit până acuma, concurs ce nu mă Indoesc că mî-l poţi a­­corda şi de astăzi înainte cu ace­laşi nestrămutată credinţă că toţi trebuie să punem m­ână tot mai multă Intru îndeplinirea indatortre­­lor noastre. Fac aceleaşi urări şi funcţio­narilor comunali şi vă rog să le comunicrţi aceasta. Bravii noştrii funcţionari pomu­­nali sunt toţi pătrunşi de sentimentul de tot tel. Dar fiindcă îndemnul prin fapte a fost In totdeauna mai pu­ternic de că! acela prin vor­be, ac­tivitatea din ce In ce mal inco,­­datâ, ce veţi căuta sâ desfăşuraţi In viitor, te va fi un sănătos im­­bo­l ca să se sfrâda a­icâ tot mai mult pentru treptata îndreptare a neefrnsi­i­lor din comune. De netăgăduit e că şi D­vs. şi colaboratorii noştri! şi eu, intim­­p nam cu toţii greutăţi fatal legate de timpurile in care suntem puşi să ne facem datoria. Dar aseme­nea greutăţi, departe de a ne slă­bi curajul de muncă, trebuie, dm­­potrivă, să ne oţetească hotărârea de a b­rui tot ce ni se pune in ca­le ca să ajungem, cu o clipă mai din vreme, la ceia ce e necesar sâ fie ţinta tuturor opînticelor noa­stre: înflorirea judeţului prin în­florirea comunelor." încă odată, vă urez sănătate şi bucurie.“ Preţuri maxim­ale pintu lemne In .Monitorul Oficial“ de azi a apărut următoarea decisiune a Ministerului de In­terne, referitor la fixarea preţurilor maxi­male pentru lemne. .Prefecţii de judeţe pentru comunele ru­rale şi primarii pentru comunele urbane din întreg cuprinsul ţării, In mad avizul comisi­­unei compuşi din prefectul judeţului, pri­marul comanei de reşedinţă, ti­p şi depozitarilor care desfac lemne L­iriu şi un delegat al proprietarilor sau exf. .im tstorilor de păduri, vor fixa prin ordonate preţuri rmximune pentru lemne e de foc la pădure şi la locurile de desUcere*. Serbarea delSnCtritatea“* Ieri la ora 5 p. m­. a avut loc la spi­talul .Chritatea“ serbma analei noi?. Au luat parte intre alţii, d-na Olga Star­ea, preşedinta societăţei o,finilor, d-Ioara Grecesna Inspectoare, şi d-l GrigoreTro­­doru din partea reg­inei locale a orfanilor ţi d-na V­ădoianu preşedinta epitropie­­fal­taieiul .Caritatea“. Apoi domniţorra A­­tanasiu, P. I. S. Arhiereul Iacob Bârlădea­­nul, d-nii doctori Ce­r­­z şi Moţoc şi per­sonalul .Carităţii". Serbarea a început s. imnul regal şi a continuat cu recitiri, u. îece şi dansu­l naţionale. Io armă d-na Olga Sk zi a diatrbuit micuţii oriorfani cărţi ş! d «rari de anul nou. — Mâine,'Duminică, 14iinuarie, la ora 4 jam. p. ra. va avea loc tn st­adela Să­­rerle No. 119 iinattgsrarea '.Casei de Ce­tire“ dia­v cia. Tot cu această ocsziație aa va produce o deosebită bucurie locuitoril­­r cartiemlui prin Luminarea, cu electricitate a drumuri­lor, care face pe tot de mâine la acelaşi oră şi „carCIV« instalat prin intervenţia Conai­­tetu­­i Casei de Cetire, sub preşidenţia d-lul Em. Cu­covschi. Atât casa cât şi lumina sunt un frumos — Fisncţionsr ii con tonali sau adjust­eri Ia gaia de şedii aţă a crnsidumi comanal şi In numele tu turor «dl ■Gali, secretarul general a felicitat pe d-1 Tom­a cu prilej I analei nou. In câteva cm iute i iuimoase p eşediatele comisiei Interim­are, i ma țnmit, felicitând la rândul sla ps fan ct onsk­. — La Prisăr,la'a avut ioc ieri o consfă­­tuire a representinţl!­or I. P. S. S. Mitro­politului şi al a­utori­­ţilor, în vederea în­tocmirea programului pentru serbarea Bo­botezei. Serbarea va avea loc ca în anii prece­denţi în piaţa unirei. Serviciul religios * fi- «a oficia intăi îs bi­serica Sft. Spiridon, după ca e se va for­ma un cor egid ia frânte cu Mitropolitul, care va parcurge str.lzile 1. C. BrătLnu şi Unirii până in piaţa unirei. A i «ervidel religios va fi oficiat de 1. P. S. S. Mitro­pulit, lacontas­t de tin mare număr de preoţi.­In pavilionul ce se va ridica, vor lua loc reprezentanţi autorităţilor, of­­eţii şi In­vitaţii. CEI TREI MUSCHETARI după AL Dumas­inat cu D-i De Max in rolul prim sbbsssbbb. mamrzvr'.iMiiRKi u va mbb—bm ------j~ Serb.âk‘«a de la Orfettriatul Israelit ii, la o­ra 4 p. m., a avut Ioc la Or­inatal .Ie 'aelit“ dia «ir. Mârzeanu, de .fcb condict trea desmnel Ori la Braunstein serbarea An sici rioe. A luat par­­te o numeroată asistență, in­tre care d-na O-'ga Sturdea, preiidenîa .Orf*nitor de răiboi“ și d-nii P. Flori­­naru, p?» fecttt jfidejaloi, C. Tomna, p ima rul oraşului, . A. Ge­­rgea­u prefectul poli­­ţiei, Q g.Teod d «, efor, I. Bin as ajutor de primar, N. V. Ştefinia p esedinteie Camerei ds C posart, d-nele Otni» B­aus­­tein, Clera Ghtotttrr, Wdlnrauch, Wjrm­­b­aod, d nil *1. Wach­tel, D. Hennemberg, Ste­n, s malte alte persoana din elita evreisscă, Ssrbarea *’j âeachia cu «Imnul Regat“ camst de corat midior orfani. Aa miai apoi recitări, coruri, dansuri dapi-care d-aa O ga Stardaa siob la protectoare a tnti'fnr o fsn toc, a distribuit daruri si jj­­: tatoror orfani or. Serbarea a avet să frimoa succes mo­ral şi a pus in­­ videaţă bana directivă ce să dă acestui d­fm­inat. — Mercari va avea loc la Cercul Avo­caţilor d­e lo­cal, tote continuarea d­icaţii­­lor referitoare la aoaa lege a avocaţilor. --- Expoziţia pîctorin­or Cismovi.I va mai fi deschisă câte­va ai e, Iadi.ma ra pe iefcnl ca i na au visitat Încă aceantă expoziţie, u& ns lese p­­lrnul de » patra admira lucrări de artă serioa­să. Expo iţi« e deschisă la sala specia­l al „Vieţi! Romaneşti". — Eri st »re seară, sn c*l scăpând de Ia un furgo­n militar, a luat-o la fugă prin bulevard* 1 Ferdinand, lovind in dreapta In dreapta șl in stânga. L* u rni calul a intrat în caia d hl M. Leib^vld, din șo­­selu* Arcu 2, stri ând­­ad mane ucrari. Dia casă c«tiui a fost re uat de soldatei Fițuica Ii­e. — Luați JytcSrlI ds la „Maga­zinul l«și or f suni c«l© m l îm­­m at« șl mai ieftine. Pin ra A­­nul nou ridacen de preţuri la toate articolele. DROGHERIA „LA ELEFANTUL“ Marcovici­i Galaţeanu felicită prietenii şi onorata clientelă cu ocazia anului 1923 ULTIMA ORA Agitaţiile şi incursiunile maghiare de la graniţă (Prin fir telegrafic) Baronul Zichy ministru Ungariei la Bucureşti, a ren­s ieri d lui G. Mârzescu ministru ad-interim la de­par­tamentul Externelor explicatiuniie guver­nului din Budapesta cu privire la Incidentele de la frontieră. * Astăzi dimineaţă s’a ţinut, sub preşidenţia d-lui Ionel Britkin, un consiliu de m niştri. In curs s’a discutat provocapualle ungureşti de la graniţa Transilvaniei. D-l Mirat seu a stat în cursul zilei de ieri în­trevederi cu toţi reprezentanţii Aliapior şi cu toţi reprezentanţii Micei Antante. s Un discurs al d-lui Poincaré *2 (Rador).—Ia mljOcsd adamstlaellor și ovațiunilor repatate ale Came­­rd, d. Poiocr­é a ținut un discurs la care a ar'ătat crea la decurs tratativele confe­­riaței din Pari* $1 a txpes programul francen de le aceestă conferință, irzistând asu­pra ftptului că Franța nu poate primi din punct de vedere fiaaaciar nici o reducere a creanţei sale şi nici o asimilare a acestei creanţe ca datori­e interaliate. Din contra Franţa ar fi consimţit la o rg­lement­are generală a datoriilor interaliate, care s- a a­­vut ca reeditat o scădere s­ljitoare a datoriei garm­ane. Franj® mergea astf-i până la extrem­a ilmta a concertanilor. D. Puiaca e a iaudd fs ui cam d. Binar L\w a *pă­­rat ia conferință Iteile ejglejse, adoptate de mult os caace a la iez*arului englez. O­­ratorul a făcut o critică severă a planului ecgie, mal cn «eami in ce priveste comi­tetul bun heilor şi prăseaţi unui delegat german la sânul adu­nărei c­ire ar fost chemiti sâ la hotărâ 1. D. Pornea e ars­ă ca de la inchiierea tratatului din Versailles, nu * a cerut niciodată Franţe, ca acest tratat să fie mod fi­at. Dacă s’ar întâmpla ca tratatul din Versal­les să f­e desf­inţat, ce duraţi şi ce forţă ar putea avea o conven­­ţiene pe care Ariajii ar fi iurnirist-o pe vuipeie lui? Dacă intrăm în această cale fault, nimic nu va rosi avea vra un caracter de stabi iute şi tratatele ede mai ad­emne, ar pierde orice vaioare. D-l Policare arată că planul proau* de englezi sub ti lai de „R gl.msnî Final“ ar fi pua capăt roiului atât de important «i connsianil reparatunli .r. ajjia acest pro­­iect, un trbuQsi * bitrai ar f. puiet fără ajatorni el aă mi sor de creanța franceză a­­supra Germaniei. Arg^a mal propsne« sâ se acorde un mo a oriei German el fait a «o lua vr -o cancjiane sau garanţie. Franţs, ca e a avaasat Germaa^ei 100 d. mila de, nu poate sdmhe ca aceasta si recapete de minaţi» ea econoraică s nd.stilită în Eu­­rope ia timp ce Franţa ar fi ruinată. Dacă punul cnnt­re ar fi triumfat, acest lucu ar fi Iijsemnat ep­op sta s premiţie a G­­mwiei Ia Ejropa. Con in ,md cu c irita ps­­nulsi englez d l Polocare declară In agiaaaele unanime ale Cameri, că el cu admite ca Angiia s Franţa să poată aapuae uîs dezscord între eie asupra t­estiuail reparaţi­­uni or unui comitet arbitut da b.nche . Cit de puternici er fi financiarii in e rationali, nu am nici o intenţie, zee d-1 Poincare, să-l fac arbitrii urnei. Char pentru chrstianice financiare, guvernele nu pot lisa pe financisrlf Internaţion­a1 să Ie rezo­ve dupâ «la­­gura lor ipspraţie. Alianța Franco-Euglesă n’a fost râpă, de oare ce case întemeiază pa interese superioare şi pe un trecut glorios şi comun. Ambele guverne sunt convînse de necesitatea de a o păstra intactă. D­i­noincare amn ecte recenta consistare a ssesxecstării voite din psrtes Gtrma­­nid a obligiţisnlior d?*a predajemne şi cărbuni. El­ib­ervâ că G­rmsnia a d­cclarat că pr­e­n nie fixite pentru ece»te nisterimie de comisiane« reparaţiBallor erau pre« josie. Sa constat*t îa»ă că Germana vindea aceste mtteriate p prrt.rl tcferiosre. O no.ă a «genţei Wofî a diclarai precis că Germinia refată sâ livrete cărbuni îl con al re­­pariţlfcDlior Primai mlaistra arată spot că Girminia are posibilitatea să pr­ej.ă csn- Utăţi formidabLe de m terni azotoase, de două o i mal mult dtcât nevoiie iattii sre se ţări Cu toate net stea, ea a refuzat categoric să furisese F­a­nţei ezotui necesar pen rn »gricuitd­ă. D-I Poincare vorbeşte »pot da marele, p­ogrsm Întocmit de gaver­­nai france» privitor la îmbunătăţire« materialului şi muocitoriior germani peatnTsna­­mîte lucruri pubiice. Acest program­ aprobat de comisiaaea repe­aţiunilor a fost deasemeaea respins de guveroul german. D atorsi aminteşte apoi textme dn tr.txt, cari di® dreptul gu­verne or respective să ia măsuri de constrângere şi aminteşte că fost miniat­u de fl­­nsrte ei g tz D-I Chuftbera.a. & recanosmt formal acest drept, ia viri-jtea căruia ml­­siaur» de Ingineri francezi, italin­ul be­giem a fost trimis* la Encn. Camera îa p rn ere ovaționeasă pe amoa ado i Brigiei și Italiri, ca i aristă a ședință. , Palacare decl.ri­vă. Franța nu vrea că t*sâ dia marginile trstatului și că­­ntrS in Bahr pentru a apăra intereseie comune »le a lațiior. MAGAZINUL DE MANUFACTRA ŞI GALANTERIE Ozias Friedman urează clientelei sale ani mulţi şi fericiţi cu ocazia anului 1923 CU OCAZIA ANULUI NOU 1923 COFETĂRIA N. CAZACU urează clientelei mulţi ani MAGAZINUL DE COLONIALE ŞI DELICATESE FRAŢII FLORESCU urează onoratei sale clientele şi prietinilor mulţi ani fericiţi 1 Ian. 1923 MAGAZINUL GENERAL din Piaţa Unirei Cu ocazia anului nou 1923, urează o­­noratei clientele şi prietinilor mulţi ani fericiţi BERARIA şi RESTAURANTUL AZUGA Urează onor. clientelei sale cu ocazia anului nou 1923, mulţi ani fericiţi BERARIA şi RESTAURANTUL — LUTHER — Urează onor. clientelei sale cu ocazia anului nou 1923, mulţi ani fericiţi Cîn­ţi aiurat %Mişcar«s» LIBRĂRIA SOCEC & Co. Sucursala Iaşi Trimite sincere felicitări tuturor priete­nilor şi clientelei sale, cu prilejul anului nou 1923 -------------------fi__________________ S’a perdut un căței fox-tc­­rl :r culoare albă a două pete galbene r s e icc cu n»g u pe cep. Pe urechi pete ni f. Râtipcnde la m­ostle IX. D*a bană recompensă celuî cari îi va atace str. K gslnicreni 14 b. 2-2“ Focuri și Tălpi de Cauciuc sunt mai feft­ae şi maî durab­le di fât pîtl a msl Indicata ct nira sl 2248 24­ 12 Becuri Electrice Cele mal rezistente fabricate, cele mai economice GĂSIŢI CU PREŢUL FABRICEI Ntumai la depozitul general ZAHARIA WEISS — — PIAŢA UNIREA — — 2238—15—6 Iași,­Tipografia .Albina* strada Sed­esen No. )

Next