Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)

1923-01-28 / nr. 20

er y IN SAPA Multe şi mărunte... Cetăţenii din Praga au cerut ca in tramvaeie electrice să nu mai poată călători persoanele parfumate,­parfumul fiind considerat ca un lux extraordinar şi deci boicotat. Iar la Iaşi, la toate respând­ire, dai de câte o parfumerie ! Micul griguţă filipescu aduce sub semnătură proprie o descoperire senzaţională. Urcarea lirei sterline şi scăderea francez a fost pusa la cale de guvernul din Bucureşti ! Veselul griguţă face astfel marţi pe toţi marii diplomaţi şi financiari !... « Câte­va reflecţii: — Cel care ad­eaptă recunoştinţa, este un negustor, iar nu un făcător de bine. — Poeţii din vechime scriau pentru secole întregi; poeţii de azi scriu cel mult pentru un sezon .. — Cei mai mulţi dintre poeţii moderni scriu nu din necesitate sufletească, ci din dorinţa de si scrie... — Sunt unii oameni care dispun de atâta In­­tel­genţă câta le trebuia ca sâ-şi ascunda pros­tia ! Tot de pe vremea primărie! averescage,—pe când d- Gherash­a era ofiţer al stării civile. Un cetăţean se prezintă d-lui Gherasim şi-i cere un act de înmormântare. D Gherasim foarte amabil şi mai cu seamă vesel, se grăbi sâ satisfacă cerirea şi puse pe petiţiune următoarea retai­­le: „Serviciul tehnic va refera“. Să nu se uite cu d. Gherasim e şi un exce­lent jurist. Liga Naţiunilor $1 d-so*ra Vân­ârescu Parts 25 (Radar).— D*ra El na Vacarescu, dvUg nia construui na­tional al pm* ilor romă e st da­­legata Romant i la Lgi Naf un­or a ţinut un discurs iu întruni * a fe­­mnenlbtâ care a avut ioc lun­a tre­cută im rn rele amfiteatru di ta Sar­bona. Si­ Eric Drumo d se­cretarul general al L­g­­i Etaţiune­­lor a cd­esat o scrisoare d-şoarei Văcărescu prin var - îl mulţumeşte de-a fi reprezi­ntat Liga Naţiune­lo­r cu murt strâlucire in actasta o­­cazie. Sir E­ta Drumond ro­gi pe d şoara Voicarescu sa multumea­­scă comitetului naţional al femei­lor române pentru st­at­ menit­­e ex­primate față de liga Naftumior. La Tecuci sau iaregstrit câte­va cecuri de d­upa exaptem­atic. Serviciul sanitar de eco­u a fost cuve­nitele măsuri pentru a opri rxcluderea boa­. Activitatea Parlamentară Noulîe probele. Leg slația Mancei. Reforma financiară la Senat. — Noua Constituție. Astăzi relöCÉp® s ctlvft» tsfc Cor­purilor Leg u to«re, în rereptă in nhtimeio săptm­âni d n csu*iâ sărbători ori L* S«in*t v vent, la primâie zile, reîotsn* tjoenetstri cm & rosî ^o-UU I« C&Rterâ, Sar Adanssrei De­putat lor v* lu«a ii Crreetür© Btui p pect a ctttiif d« d-1 mină tru Q. O. Mâ zenca ca legf:sUtk* mo*««*»». Ate proacte Imporî^nt« vor urm* în ces­eetsre* ambe.or Compari Cot StrtaefitO. Dir în pr m^l« z'1® elâ activitifli psrîfits«s»tere, ' guvernat vsa aduse ant(*-pro#Ctîil r.pasi Consîituțium a Renait«) Intrig tr, e*re a font re­dactat in urma arsei murei eLbari­­o*se de cite-vs luni, do «itre eo­­ts is î ns-s rpecis'ă s d» eătră mts­­iva comisutus couatituțion^lâ. Ant praeetul nouei Con­­­tuț f, — ta­c în tortpul şed nțeior co. Isicue! com-t tusr.tr, a fost t mu­­­t, capital ca capitol, la ordin«* deshât«ri!or, prfn »icre—§« n­aprim), tntr’un na­­rnftr de ana tnfg ix mpnfv ; d n a­­ncnair, 8@ vor aepUtva cât® 400 ix tti 1 sire I* C mvrâ st 1% Ss­­tr»t, *p « & n at d s»t din t mp d@ cfttrâ toti psrl m®nt*roi, them«;isa participe it radacterea defîn t'vă a rob»u nostru pset fand «utrt J, P/ecuaj se vtsd s, p n* mental ae ta« a nu sl pierde vrem a io Sspte sterile 3«o n tedtate c re na p esîs’.t* nici o insemn|U*ie pentru sufere.uii târei Diu »««St purst aZ veder», »crutui j,?arlam­?ttt se d«tra­­gsbsste funda santai de p*st3«*»n tela ca &*- u succed, t între «nii 1920 1921, șl C*re nu nu?r&i că au u &­­duc vre-urs Serviciu țârei, d*r d­es­­potrivft au dea­rvit i* teresei* ei m.ri șl cimprQmlH în total tri­buna perî- meniari, e» s« aotor.tv­­t a sl pre­stîg ui parh menta­r . Ca exsepțimittn as®- pjrți a OpO- a£sţ*«P, car© ntt ctliuâlrfi de Inte­res« și »mblțlsm per^osaie, M aere nu se po«te »flresa da cât prin seend-l'j’l și provoc®ţlunl, astuai&I p «rla.-nent, c­ nstî nt de gstn-.r«« ini stoică în aceste vremuri grea de r*î»s«ra a ținui și d. uniră Surse* tutsei, va ds tă ci legile c i le ne­cesita și legea tuturor iegaor e re e»tr 3 tcOua C n tituțte. Aceasta e­st­e șl o asta spti ţar© întreagă șl ea se va infâptni In ac tu la sesiune —ori cât sr dori sau ar tncerca s’o împiedice opez­­is turbulinti. ■wmmrwr^sa&smmm &•- ‚s» a$ I «oa*®*» •”S$ 1 ‚SBS** •&!#«&%*»»» *few»W » .» * Ví & án I *"i# *· «W ^m&sBtsm mtSít&simáám. $s &&»&£! m:%$M § Äwwsiiil p fes^sä« «âa. * I £9* gammám $s «mpw «twaseas^sw#« <SS*af -Jgt «,>$*, GR I OStjaatutagli mm&m sm#, m$& ***** 4 I Sm»F»«<W #«* «M» »Ä «r<W»Ws«Wía * ®,e3®í** •‘trr~ T TralftimrniirTn “unr­nr•Tirnrffflrrffi^^ 'triiniVTiiRTiTirnTi^^ Lucrările marei Comitetuni Consti­tution^, terminal In timpul vac*D- tc f, au fo­st aduse în disct-țiun­ea con­siliului de mniștr*. Astfel, prostul e te pe pun-tul de a fi d pus în Parament. In așîeptarea acestui eveniment, partidele ne opozţie sec udate de prts* bir­e cunoscută, preva­stesc o acţiune prn toate mijloacele, care, z ce fee, va împiedec* n* numai vo­tarea, d*r chiti luarea îi discuţie a legii cons iîuţii nale. Noi nu iuce căm să facem prioro* Ciri a uura nertuşl c acestor între­prinderi; este necesară însă, analiza mob luii­or care se urmăresc de o­­poziţie, în sabotarea eventuală a con­­stitu­irii, pemru a se aprecia cum se cuvine seriozitatea acestei atitu­dini. Dintr’un început, nu se contestă de către n­imeni necesitatea imper­oasă de a da ţârii o constituţiune nouă, subt aut ritatea cârtia tâ se poată reau­zi deplină unificare ponti­â ad ministrativâ şi legsativâ a Româ­niei Mar . Iar în ceeace priveşte pri- Cipiile cârmu toare ale acestei cons­­tituţiuni, nu este îndoilâ că ele cor păstra tot ceeaCe veţa democratică din to­te utsgh­uriie ţării a câştigat Ca libertăţi Şi garant» în curgerea vremu­ilor. De altfel, critica adusă proiectului de Consdi­ţie, ecutult de către gu­vern, nu se intemdiazâ pa Cuprinsul acestui proiect Ci pe faptul Că el va fi prezentat şi votat cu concursul partmuui liberal de la putere. S fapt Curios, Ce raite proie­tc conatt­­tutonde cuadi­ute, *le partidu­l să­­râm­ât șl aterescan—au fost singu­­rile cărora Ii a'*u opus In opinia puolaâ Cr­it ci principiale, de oarece unul se n*pra la Izvoarele utopiei demagogice, Celălalt dtntr’o pornire ds re&vpuoaasm­ vădit. Proectul guvernului, corespunde prin urmare unei necesităţi naţionale; la acelaş timp repriziotâ concepţiu­­nea cea mai sănătoasă de organiza­re a guvernământului democratic. El nu găseşte fosă scuză din par­tea opoziţ­i, pentru câ­te prezintă subi­ecu­ul unui partid puternic, e stâ­­țân pe o mare majoritate panamen­tara adică realizând tocmai condi-»­țiunile fără de care nimic nu se poa­te infâptui in viaţa politicâ a Ro­mâniei. • Icoana unor Irgu­laţiuni fâurite cu concursul sincer şi leal al tuturor partidelor, ,nu mai poate orbii decât pe na­vi. Ea nu rezistă iu Lt* expe­rienţelor j.e c*re viaţa parlamentulu! cu sufragiul universal i-a fost dat Să n ie &du.ă de patru âui IcC ace. A pretinde lâ un act legl&Ut.v nu poate ti vaUbit fârâ concursul mino­rităţii, ituncs câod ruajjritatea a’* pronunţât in aC«8t sens—este a con­trazice teme­urile însăşi ale guvernă­mântului democratic şi a prevesti o stare de tulbuare a vieţi pubice. Datoria minorităţii este de a par­ticipa la di RCuţiuni şi a-şi expune punctul de vedere—d.câ are vreunul. Dar nu se poate recâştiga prin vio­lenţe şi p­in scandalun, la parlament­­ul la stradă, o bătălie politicâ ce a fost pierdură pentru dăuna îa fața Corpus i­or electorale din intr­e­gi ta â. Da.â politicianii care se agitâ, ur­măresc iu deiiniîiv răsturni rea regi­mului prnpu a scorn ta perspectivele venirii lor la putere — alegând fârâ Scrupul mijloacele de luptă­­ Sunt insă interesaţi aia alte cauze, Care aş­teaptă Ca bucurie să treacă sir­gura Imprej­rare pe Care Roamâna ar pu­tea d­oindi garanţia Consdtuţiorială a formei sale noii, puternice şi uni­tare. Dar partidul liberal, luându-şi răs­punderea guvernului, a socotit că , menirea sa, Ca cea mai puternică mganizaţie de guvernământ, era toc­mai de a face Ceace alte partide nu puteau reau­za in nici un chp. Astfel ca o măsură de prevedere p lit că—şi ca o d­­orie faţă de tra­diţia înfăptuiţilor sale, în parcursul înălţării şi umficârii neamului româ-­­ nesc, partd­il liberal trebuia să ducă­­ la bon sfâ­n­t această operă. Constituţia naţională va deveni fapt împlinit. Şi dacă se vor găsi rătă­ciţi Care să se ridce împotriva ei dintr’un anumit motiv meschin ori altul,m mlioanele de români cari văd intimii sa semnul originar de stăpâ­nire a voinţii şta legii naționale, vor şti să o anere împotriva râu­voito­ri­or din af .râ — şi a răufăcătorilor dinăuntru. fsa» m­. $Bn# «B9» I attass »«»@ asaerissem!«sw. IRDDSTAMS! GER­MANI CORDAMNATI Paris 25 (Rador).­—Din Malen­­ţa se anunţă că industriaşii ger­mani arestaţi au fost diferiţi conci­liului de război Fritz Thyssen şi cei­lalţi acuzaţi au declarat câ n’au făcut de cât să asculte de ordinele guvernului. După audierea martorilor, s’a d­a cuvântul ministerului public, ca­re a demonstrat că autorităţile. A-­itate de ocupaţiune nu s’au Ude­­portat de la dspoziţiunile articole­­lor 42 şi 43 din anxa conunfiunii de la Higo, care determină condi­­fiunile de ocupaţiim ale u­nui teri­toriu şi puterile autorităţilor de o­­cupa­ţune. Minist­erul public a cerut ca a­­cuzaţii să pornească o pedeapsă de­oare­ce Franţa nu poate da do­vadă de slăbiciune în sarcina pe care o îndeplineşte. Totuşi consi­liul ar trebui să aprecieze împreju­rările şi să fie pornit spre indul­genţă. Invocând ordonanţa dată de ge­nerau­l comandant al trupelor a­­liate în ziua de 11 ianuarie 1923, reprezentantul ministerului public a cerut ca acuzaţii să fie­­condamnaţi la amendă. Şedinţele procesului s-au desfă­şurat în cin­ste şi ţară nici o ma­nifestaţie.­­ La sfârşitul şedinţei care a avut loc după amiază, comutat de râs­­boi a pronunțat urmă­oarele con­­demnațiuni: Thyssen 5100 fra­net a­mendă; K­ren 15632 frani; Was­tenhoffer 8 640; Tengelmann 6 020; Hoffe 224.300; Spindler 47.752 franci. Ame­lea şi pilitica externi In Cabinetul american domneşte o disensiune in ce puiveş­e politica externa. Senatorii Cari reclamă o politică de izolare, fac mari sforţări Ca să impună cabinet lui ».Cost punct de vedere, la guvern există o divergenţă pro­fit­­ă. Se anunţă demisia lui Heynes. Procesul comunist din Varșovia 25 (Rtdor).—Eri e inceputîa f*ta ti bibiiu ul alo L ik proces*! ibten rat la contra 78 de membri ai o g*n!t£­­ţ-ci coma-!*re namică „B kord Acasațli sa lă.pâaoit manifestă revulailona e, sa prccLs tari U'Ir eis răgind ma! mcl a bl roart ale ststblil. Ei au stocat pe funcțio­nali, sa corni« »sas nete și prid c­uni. 0.­­gasizița o­­mea fondări sub formă de na­­msist și bijaterii din Kuw. PARER1 %] FAPTE „Icoane dj Rusia“ Despre cele ce se petrec In Rosia totaa­­nistft «s pot ceti Informatiuni zilnice In diverse ziare europene. Sub formă de a­­mintiri sau impresii, unii intelectuali ruşi, pribegind prin ţâri «tr­ine, descriu cu groaza cele ce au văzut şi au trăit in tim­pul revoluţiunei şi contra-revolţiunei r­u­sc­şti. Alţii descriu fapte şi intimplari mai recente, după ce dictatura comunistă a lu­at foma unei guvernuii mult mai grozave decit faimosul despotism ţarist. Alţi calatorii descriu situaţiun­i din punct da vedere economic, politic, cultural, sau social—privind nu In ensamb­u, ci părţi e­­senţiaie din anumite centre ruseşti. La noi a«n avut citeva inter » ure des­ert ii din Ru­­s sovieti , datorit scriito­rului ba­­rabean L. Donici, care in ziarul­­Sfatul Ţarii“ im­isat după unirea Basa­rabiei, ne-a descris după docum­nte au­tentice, istoria marei revelaţii ruseşti, şi care şi astăzi, prin revistele noastre mai de seamă, oferă aspecte caracteristice din viaţa intelectuala a Rusiei vechi. Colegul nostru de presă, d­rr. Dascian, un bun cunoscător al literatu­r­i ruseşti şi a situaţiei politice d­e Rusia până la că­derea regimului tărist, ne a dat o carte la care a descris grozăvii!» din timpul iz­bucnire! revoluţiuei bo­levice. I« imrarea sa »Un an şi opt luni sub bolievi.i“ d nul Dusman descrie cele ce a văzut in tp.­ca marei revoluţii bolcevice, latre anii 1918 — 1920. ciad a fost prins la K’tv, ca medic român, de teroriştii Cel­c­ci. Io­ane ar­ticole publicate prin ziare, d-ru* Vuscian a descris diverse aspecte din R­iSia co­m­u­nistă, publicînd preţioase inform -|iații statistice D. dr. Cazacu, care deţine o literatură Specială consacrată Rusul revoluţionare, pregăteşte o importantă lu­crare consacra­tă aceleiaşi timp, cu m­oţiunea specială că lucrarea vacnoii de şi o parte însem­nată consacrată Basarabiei, in scopul de a cunoaşte art« tab­onii din epoca marei revoluţiuni ruseşti, publicistul basarabean Al. Nour, anunţa apariţiunea unei reviste săptăm­laale »Icoane din Ru­sia* in care Isi propun» a topsri in tra­ducere cele ce s'au scris in timpul revo­­luţiunei, d­e către scriitorii roS­, referitor la cbi­ui in care s'« d sfăşurat mare* tra­­gedie a pi­poru ui rus. Din sumarul primului număr al revistei „I­coane din Rus­a* putem «fia, sub forme de nuvele, am.miri, impresii, sau studii, interesate episoade şi aspecte revoluţio­nare. Revista »Icoane din Rusia“ îşi propune a aduna tot ce s’a scris mai de seamă, de public­atii ruşi, in anii 1917 — 1922. Ca atare o vom urmări cu interes justificat. AR ald ORE L­E rETIRE Jf FI MCA“ Un palum de versuri de E irtc Furtună, td­­. . Viaţa Romă­­neasca*, Lsi, Patu­l iessn Enrîc Fditsnl, a tipărit de ccrâod la „Vist* R. mănesecâ" na no« voiata de ve.'tsrl, Îmb­uîat «Dete stincâ*. Noa este voiîm^l, d*r na s confrnme? sea, că­­ pi eeii­e «ces­ea an mai vă^tis­­trlna tipsridoi, in intervalul ni inat­or slo­­nă decent!: cere ib»i multe fa »SatifinA­­torni" di seb direttiu&ea d- i i N. Io gs, s tele in „Convorbinte Olt ce“ «le d-mi M. Dfig mi eacn, sl mstle la pcb catiu­­ndie ii erară de dată mai rec­ită. Pce tT, ia m ea sa într- drcere, arată că acest voiam aduce o : »exp­esie sinetră de artă, a utal enîlef­ul setul conştlin,!" asifel că .poemiie şi poeme e acea ui ia parte tash onic volum, păstrează ccg tslt şi in forma şl in inspl­at­a lor ceva din aefietai şi du conşiinţa diverselor etape aie i­.rigolei dram literar", « Poeicl En Ic F«rt«nă cn aparţine şcoa­­lei nou), expresioniste a mboia e. etc. de şi in inspireţiunite sale de multe ori ideia este si­ebodaaiâ san .imbo.ică. Poeaiiie sale,—In torsul iectard—iau impietatea câ av.m de a face mai mult c« ua cugetător doiâ .c’.n »ensltivitiv. B^ianca covâ şes­e Jnţiiea: »Cât de mici ţi-or părea sufer’nţele tals Şi ce atgre şi mari ale celor din vale, Şi’n ce maiure porain intrupa-se-va plinsu-ţi Când vei fi ridicat pe deasupra ta însuţi !“. te spune poem! in poema! sets prim »De pe ştia â' d n c*re—ca tos ă ideia simbolită—pie*ifai.m­­ă avem, suf­etește, o poesie clasică. IPoetul Earic F^nani prin cultura sa ge­nerata este un clasic. C, *t«re, cu toată vechimea d«si Umuioi, msdksta ea «a ar­tistică diuj voiumul »De pe s­inca" »dace o toii nouă, căci poezia ta se ditiinge cu deosebire de poesia școaiei aosâ. Ce fiEiiaozsă poate ti poezia !a sine când ea aparţine şi iolinel­e vnţei, pa­eus con­­cen­tata la »Oisssaa Amm­irr­or" iu cere poetul scile: * ,Frumoase-au fost şi mândre zile atunci Friu crânguri flori şi-aloa»tru ceru ’naltul Cu lira 'n mâni vi^am pierdut in luaci... Ua soare 'n cer, şi'n laimâ un altul, Sclipea 'n lumluâ rodul grelei mun.i Eu fericit şi singur ca nealtul Cu lira 'n mâaa, visam pierdut în lunci Un soare ’a cer şi’n inima un altul*. Şi cz o dovsdl vetinici * mtdicâiţ­ilor ssie, poerul sda^e îi de ce \iere« câte o reflecţie profundă. C'.tâm d.n imuui lachi” cat .Nopţii“ . Când tu cobori din haosuri cereşti, O noapte, in tăcerea sa mareaţâ La câte vise stai de strajiejti Şi câtor doruri nu le-aduc povaţă ! • Daci şcoala căre­ia ss coapîace mii mslî temperamenuaui poetului este dlssicismui, in cursai lectord certorul pcâis face o «Hă constatare in ce piives e atmosfera pociiei sie. Adese­a se ies care la râcirea porților nts ri mtri, Emin Scb și tobuc— c saieii iiteraiaiei rontân«su. Dacă fonas!­e m»i m«it emiaescris, poetul tsti:fzî#*ă mar U q cai îo^ma mi cotbac. Acsssta na­­ imcaccâ noi* pe sonsiâ. U: e-diifcpoeml îjutbn nteesă f^rmapo- Piiib!­i, cc In .F âasai Cod chi" Îl taie găsim vCiSU.l sfinoJjiSe ca acestea: »Trece-un stol de paseri sure Peste noaptea din pădure Fâlfâiri se zbat in șoapte Peste pacea grea de noapte“. Fofsi.a „Râv*sul Pribtsgaid“. ..Voiul-** cQi* amimeec form­a aressa a pocard iui Co­bac. D»r vo umul »De pe stâncă“ ars și alte minte versuri iu farae va riate. Lauisitâ secete versuri eu t fo me a­­pstea strvî c£ o ca-aste Issre a epopei îa c.r» pactul și-a scria respirajliie, cea­e înseamnă câ Edit­ Fartini a saftrit îa ăa irea c.reaiic­­ior art­atice ce s’au semnalat ia soi de la Eminesco și Coşba­t psnâ la sco*ia s m­­boriatft.* — Asee ă as frecat pria loca tiste eo tameros grup ds evrei tkism­­eBi, c^si sa obţient eatorizsrca de a era gra îa Argen­tina. Printre em'gr nţi se găsesc numeroşi copii şi maite. îemti. Fiecare îţi ducea îa spate bocceaua cu eneie lacrari şi de sie mâi cărei, Şslal garei şi locotenenta­ de galizi

Next