Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)
1923-01-28 / nr. 20
er y IN SAPA Multe şi mărunte... Cetăţenii din Praga au cerut ca in tramvaeie electrice să nu mai poată călători persoanele parfumate,parfumul fiind considerat ca un lux extraordinar şi deci boicotat. Iar la Iaşi, la toate respândire, dai de câte o parfumerie ! Micul griguţă filipescu aduce sub semnătură proprie o descoperire senzaţională. Urcarea lirei sterline şi scăderea francez a fost pusa la cale de guvernul din Bucureşti ! Veselul griguţă face astfel marţi pe toţi marii diplomaţi şi financiari !... « Câteva reflecţii: — Cel care adeaptă recunoştinţa, este un negustor, iar nu un făcător de bine. — Poeţii din vechime scriau pentru secole întregi; poeţii de azi scriu cel mult pentru un sezon .. — Cei mai mulţi dintre poeţii moderni scriu nu din necesitate sufletească, ci din dorinţa de si scrie... — Sunt unii oameni care dispun de atâta Intelgenţă câta le trebuia ca sâ-şi ascunda prostia ! Tot de pe vremea primărie! averescage,—pe când d- Gherasha era ofiţer al stării civile. Un cetăţean se prezintă d-lui Gherasim şi-i cere un act de înmormântare. D Gherasim foarte amabil şi mai cu seamă vesel, se grăbi sâ satisfacă cerirea şi puse pe petiţiune următoarea retaile: „Serviciul tehnic va refera“. Să nu se uite cu d. Gherasim e şi un excelent jurist. Liga Naţiunilor $1 d-so*ra Vânârescu Parts 25 (Radar).— D*ra El na Vacarescu, dvUg nia construui national al pm* ilor romă e st dalegata Romant i la Lgi Naf unor a ţinut un discurs iu întruni * a femnenlbtâ care a avut ioc luna trecută im rn rele amfiteatru di ta Sarbona. Si Eric Drumo d secretarul general al Lgi Etaţiunelor a cdesat o scrisoare d-şoarei Văcărescu prin var - îl mulţumeşte de-a fi reprezintat Liga Naţiunelor cu murt strâlucire in actasta ocazie. Sir Eta Drumond rogi pe d şoara Voicarescu sa multumească comitetului naţional al femeilor române pentru stat menite exprimate față de liga Naftumior. La Tecuci sau iaregstrit câteva cecuri de dupa exaptematic. Serviciul sanitar de ecou a fost cuvenitele măsuri pentru a opri rxcluderea boa. Activitatea Parlamentară Noulîe probele. Leg slația Mancei. Reforma financiară la Senat. — Noua Constituție. Astăzi relöCÉp® s ctlvft» tsfc Corpurilor Leg u to«re, în rereptă in nhtimeio săptmâni d n csu*iâ sărbători ori L* S«in*t v vent, la primâie zile, reîotsn* tjoenetstri cm & rosî ^o-UU I« C&Rterâ, Sar Adanssrei Deputat lor v* lu«a ii Crreetür© Btui p pect a ctttiif d« d-1 mină tru Q. O. Mâ zenca ca legf:sUtk* mo*««*»». Ate proacte Imporî^nt« vor urm* în ceseetsre* ambe.or Compari Cot StrtaefitO. Dir în pr m^l« z'1® elâ activitifli psrîfits«s»tere, ' guvernat vsa aduse ant(*-pro#Ctîil r.pasi Consîituțium a Renait«) Intrig tr, e*re a font redactat in urma arsei murei eLbario*se de cite-vs luni, do «itre eots is î ns-s rpecis'ă s d» eătră mtsiva comisutus couatituțion^lâ. Ant praeetul nouei Contuț f, — tac în tortpul şed nțeior co. Isicue! com-t tusr.tr, a fost t mut, capital ca capitol, la ordin«* deshât«ri!or, prfn »icre—§« naprim), tntr’un narnftr de ana tnfg ix mpnfv ; d n ancnair, 8@ vor aepUtva cât® 400 ix tti 1 sire I* C mvrâ st 1% Sstr»t, *p « & n at d s»t din t mp d@ cfttrâ toti psrl m®nt*roi, them«;isa participe it radacterea defîn t'vă a rob»u nostru pset fand «utrt J, P/ecuaj se vtsd s, p n* mental ae ta« a nu sl pierde vrem a io Sspte sterile 3«o n tedtate c re na p esîs’.t* nici o insemn|U*ie pentru sufere.uii târei Diu »««St purst aZ veder», »crutui j,?arlam?ttt se d«tragsbsste funda santai de p*st3«*»n tela ca &*- u succed, t între «nii 1920 1921, șl C*re nu nu?r&i că au u &duc vre-urs Serviciu țârei, d*r despotrivft au dearvit i* teresei* ei m.ri șl cimprQmlH în total tribuna perî- meniari, e» s« aotor.tvt a sl prestîg ui parh mentar . Ca exsepțimittn as®- pjrți a OpO- a£sţ*«P, car© ntt ctliuâlrfi de Interes« și »mblțlsm per^osaie, M aere nu se po«te »flresa da cât prin seend-l'j’l și provoc®ţlunl, astuai&I p «rla.-nent, c nstî nt de gstn-.r«« ini stoică în aceste vremuri grea de r*î»s«ra a ținui și d. uniră Surse* tutsei, va ds tă ci legile c i le necesita și legea tuturor iegaor e re e»tr 3 tcOua C n tituțte. Aceasta este șl o asta spti ţar© întreagă șl ea se va infâptni In ac tu la sesiune —ori cât sr dori sau ar tncerca s’o împiedice opezis turbulinti. ■wmmrwr^sa&smmm &•- ‚s» a$ I «oa*®*» •”S$ 1 ‚SBS** •&!#«&%*»»» *few»W » .» * Ví & án I *"i# *· «W ^m&sBtsm mtSít&simáám. $s &&»&£! m:%$M § Äwwsiiil p fes^sä« «âa. * I £9* gammám $s «mpw «twaseas^sw#« <SS*af -Jgt «,>$*, GR I OStjaatutagli mm&m sm#, m$& ***** 4 I Sm»F»«<W #«* «M» »Ä «r<W»Ws«Wía * ®,e3®í** •‘trr~ T TralftimrniirTn “unrnr•Tirnrffflrrffi^^ 'triiniVTiiRTiTirnTi^^ Lucrările marei Comitetuni Constitution^, terminal In timpul vac*D- tc f, au fost aduse în disct-țiunea consiliului de mniștr*. Astfel, prostul e te pe pun-tul de a fi d pus în Parament. In așîeptarea acestui eveniment, partidele ne opozţie sec udate de prts* bire cunoscută, prevastesc o acţiune prn toate mijloacele, care, z ce fee, va împiedec* n* numai votarea, d*r chiti luarea îi discuţie a legii cons iîuţii nale. Noi nu iuce căm să facem prioro* Ciri a uura nertuşl c acestor întreprinderi; este necesară însă, analiza mob luiior care se urmăresc de opoziţie, în sabotarea eventuală a constituirii, pemru a se aprecia cum se cuvine seriozitatea acestei atitudini. Dintr’un început, nu se contestă de către nimeni necesitatea imperoasă de a da ţârii o constituţiune nouă, subt aut ritatea cârtia tâ se poată reauzi deplină unificare pontiâ ad ministrativâ şi legsativâ a României Mar . Iar în ceeace priveşte pri- Cipiile cârmu toare ale acestei constituţiuni, nu este îndoilâ că ele cor păstra tot ceeaCe veţa democratică din tote utsghuriie ţării a câştigat Ca libertăţi Şi garant» în curgerea vremuilor. De altfel, critica adusă proiectului de Consdiţie, ecutult de către guvern, nu se intemdiazâ pa Cuprinsul acestui proiect Ci pe faptul Că el va fi prezentat şi votat cu concursul partmuui liberal de la putere. S fapt Curios, Ce raite proietc conatttutonde cuadiute, *le partidul sărâmât șl aterescan—au fost singurile cărora Ii a'*u opus In opinia puolaâ Crit ci principiale, de oarece unul se n*pra la Izvoarele utopiei demagogice, Celălalt dtntr’o pornire ds re&vpuoaasm vădit. Proectul guvernului, corespunde prin urmare unei necesităţi naţionale; la acelaş timp repriziotâ concepţiunea cea mai sănătoasă de organizare a guvernământului democratic. El nu găseşte fosă scuză din partea opoziţi, pentru câte prezintă subiecuul unui partid puternic, e stâțân pe o mare majoritate panamentara adică realizând tocmai condi-»țiunile fără de care nimic nu se poate infâptui in viaţa politicâ a României. • Icoana unor Irgulaţiuni fâurite cu concursul sincer şi leal al tuturor partidelor, ,nu mai poate orbii decât pe navi. Ea nu rezistă iu Lt* experienţelor j.e c*re viaţa parlamentulu! cu sufragiul universal i-a fost dat Să n ie &du.ă de patru âui IcC ace. A pretinde lâ un act legl&Ut.v nu poate ti vaUbit fârâ concursul minorităţii, ituncs câod ruajjritatea a’* pronunţât in aC«8t sens—este a contrazice temeurile însăşi ale guvernământului democratic şi a prevesti o stare de tulbuare a vieţi pubice. Datoria minorităţii este de a participa la di RCuţiuni şi a-şi expune punctul de vedere—d.câ are vreunul. Dar nu se poate recâştiga prin violenţe şi pin scandalun, la parlamentul la stradă, o bătălie politicâ ce a fost pierdură pentru dăuna îa fața Corpus ior electorale din intregi ta â. Da.â politicianii care se agitâ, urmăresc iu deiiniîiv răsturni rea regimului prnpu a scorn ta perspectivele venirii lor la putere — alegând fârâ Scrupul mijloacele de luptă Sunt insă interesaţi aia alte cauze, Care aşteaptă Ca bucurie să treacă sirgura Imprejrare pe Care Roamâna ar putea doindi garanţia Consdtuţiorială a formei sale noii, puternice şi unitare. Dar partidul liberal, luându-şi răspunderea guvernului, a socotit că , menirea sa, Ca cea mai puternică mganizaţie de guvernământ, era tocmai de a face Ceace alte partide nu puteau reauza in nici un chp. Astfel ca o măsură de prevedere p lit că—şi ca o dorie faţă de tradiţia înfăptuiţilor sale, în parcursul înălţării şi umficârii neamului româ- nesc, partdil liberal trebuia să ducă la bon sfânt această operă. Constituţia naţională va deveni fapt împlinit. Şi dacă se vor găsi rătăciţi Care să se ridce împotriva ei dintr’un anumit motiv meschin ori altul,m mlioanele de români cari văd intimii sa semnul originar de stăpânire a voinţii şta legii naționale, vor şti să o anere împotriva râuvoitorior din af .râ — şi a răufăcătorilor dinăuntru. fsa» m. $Bn# «B9» I attass »«»@ asaerissem!«sw. IRDDSTAMS! GERMANI CORDAMNATI Paris 25 (Rador).—Din Malenţa se anunţă că industriaşii germani arestaţi au fost diferiţi conciliului de război Fritz Thyssen şi ceilalţi acuzaţi au declarat câ n’au făcut de cât să asculte de ordinele guvernului. După audierea martorilor, s’a da cuvântul ministerului public, care a demonstrat că autorităţile. A-itate de ocupaţiune nu s’au Udeportat de la dspoziţiunile articolelor 42 şi 43 din anxa conunfiunii de la Higo, care determină condifiunile de ocupaţiim ale unui teritoriu şi puterile autorităţilor de ocupaţune. Ministerul public a cerut ca acuzaţii să pornească o pedeapsă deoarece Franţa nu poate da dovadă de slăbiciune în sarcina pe care o îndeplineşte. Totuşi consiliul ar trebui să aprecieze împrejurările şi să fie pornit spre indulgenţă. Invocând ordonanţa dată de generaul comandant al trupelor aliate în ziua de 11 ianuarie 1923, reprezentantul ministerului public a cerut ca acuzaţii să fiecondamnaţi la amendă. Şedinţele procesului s-au desfăşurat în cinste şi ţară nici o manifestaţie. La sfârşitul şedinţei care a avut loc după amiază, comutat de râsboi a pronunțat urmăoarele condemnațiuni: Thyssen 5100 franet amendă; Kren 15632 frani; Wastenhoffer 8 640; Tengelmann 6 020; Hoffe 224.300; Spindler 47.752 franci. Amelea şi pilitica externi In Cabinetul american domneşte o disensiune in ce puiveşe politica externa. Senatorii Cari reclamă o politică de izolare, fac mari sforţări Ca să impună cabinet lui ».Cost punct de vedere, la guvern există o divergenţă profită. Se anunţă demisia lui Heynes. Procesul comunist din Varșovia 25 (Rtdor).—Eri e inceputîa f*ta ti bibiiu ul alo L ik proces*! ibten rat la contra 78 de membri ai o g*n!t£ţ-ci coma-!*re namică „B kord Acasațli sa lă.pâaoit manifestă revulailona e, sa prccLs tari U'Ir eis răgind ma! mcl a bl roart ale ststblil. Ei au stocat pe funcționali, sa corni« »sas nete și prid cuni. 0.gasizița omea fondări sub formă de namsist și bijaterii din Kuw. PARER1 %] FAPTE „Icoane dj Rusia“ Despre cele ce se petrec In Rosia totaanistft «s pot ceti Informatiuni zilnice In diverse ziare europene. Sub formă de amintiri sau impresii, unii intelectuali ruşi, pribegind prin ţâri «trine, descriu cu groaza cele ce au văzut şi au trăit in timpul revoluţiunei şi contra-revolţiunei ruscşti. Alţii descriu fapte şi intimplari mai recente, după ce dictatura comunistă a luat foma unei guvernuii mult mai grozave decit faimosul despotism ţarist. Alţi calatorii descriu situaţiuni din punct da vedere economic, politic, cultural, sau social—privind nu In ensambu, ci părţi esenţiaie din anumite centre ruseşti. La noi a«n avut citeva inter » ure desert ii din Rus sovieti , datorit scriitorului barabean L. Donici, care in ziarulSfatul Ţarii“ imisat după unirea Basarabiei, ne-a descris după documnte autentice, istoria marei revelaţii ruseşti, şi care şi astăzi, prin revistele noastre mai de seamă, oferă aspecte caracteristice din viaţa intelectuala a Rusiei vechi. Colegul nostru de presă, drr. Dascian, un bun cunoscător al literaturi ruseşti şi a situaţiei politice de Rusia până la căderea regimului tărist, ne a dat o carte la care a descris grozăvii!» din timpul izbucnire! revoluţiuei bolevice. I« imrarea sa »Un an şi opt luni sub bolievi.i“ d nul Dusman descrie cele ce a văzut in tp.ca marei revoluţii bolcevice, latre anii 1918 — 1920. ciad a fost prins la K’tv, ca medic român, de teroriştii Celcci. Ioane articole publicate prin ziare, d-ru* Vuscian a descris diverse aspecte din RiSia comunistă, publicînd preţioase inform -|iații statistice D. dr. Cazacu, care deţine o literatură Specială consacrată Rusul revoluţionare, pregăteşte o importantă lucrare consacrată aceleiaşi timp, cu moţiunea specială că lucrarea vacnoii de şi o parte însemnată consacrată Basarabiei, in scopul de a cunoaşte art« tabonii din epoca marei revoluţiuni ruseşti, publicistul basarabean Al. Nour, anunţa apariţiunea unei reviste săptămlaale »Icoane din Rusia* in care Isi propun» a topsri in traducere cele ce s'au scris in timpul revoluţiunei, de către scriitorii roS, referitor la cbiui in care s'« d sfăşurat mare* tragedie a piporu ui rus. Din sumarul primului număr al revistei „Icoane din Rusa* putem «fia, sub forme de nuvele, am.miri, impresii, sau studii, interesate episoade şi aspecte revoluţionare. Revista »Icoane din Rusia“ îşi propune a aduna tot ce s’a scris mai de seamă, de publicatii ruşi, in anii 1917 — 1922. Ca atare o vom urmări cu interes justificat. AR ald ORE LE rETIRE Jf FI MCA“ Un palum de versuri de E irtc Furtună, td. . Viaţa Romăneasca*, Lsi, Patul iessn Enrîc Fditsnl, a tipărit de ccrâod la „Vist* R. mănesecâ" na no« voiata de ve.'tsrl, Îmbuîat «Dete stincâ*. Noa este voiîm^l, d*r na s confrnme? sea, că pi eeiie «cesea an mai vă^tistrlna tipsridoi, in intervalul ni inator slonă decent!: cere ib»i multe fa »SatifinAtorni" di seb direttiu&ea d- i i N. Io gs, s tele in „Convorbinte Olt ce“ «le d-mi M. Dfig mi eacn, sl mstle la pcb catiundie ii erară de dată mai recită. Pce tT, ia m ea sa într- drcere, arată că acest voiam aduce o : »expesie sinetră de artă, a utal enîleful setul conştlin,!" asifel că .poemiie şi poeme e acea ui ia parte tash onic volum, păstrează ccg tslt şi in forma şl in insplata lor ceva din aefietai şi du conşiinţa diverselor etape aie i.rigolei dram literar", « Poeicl En Ic F«rt«nă cn aparţine şcoalei nou), expresioniste a mboia e. etc. de şi in inspireţiunite sale de multe ori ideia este siebodaaiâ san .imbo.ică. Poeaiiie sale,—In torsul iectard—iau impietatea câ av.m de a face mai mult c« ua cugetător doiâ .c’.n »ensltivitiv. B^ianca covâ şese Jnţiiea: »Cât de mici ţi-or părea sufer’nţele tals Şi ce atgre şi mari ale celor din vale, Şi’n ce maiure porain intrupa-se-va plinsu-ţi Când vei fi ridicat pe deasupra ta însuţi !“. te spune poem! in poema! sets prim »De pe ştia â' d n c*re—ca tos ă ideia simbolită—pie*ifai.mă avem, sufetește, o poesie clasică. IPoetul Earic F^nani prin cultura sa generata este un clasic. C, *t«re, cu toată vechimea d«si Umuioi, msdksta ea «a artistică diuj voiumul »De pe sinca" »dace o toii nouă, căci poezia ta se ditiinge cu deosebire de poesia școaiei aosâ. Ce fiEiiaozsă poate ti poezia !a sine când ea aparţine şi iolinele vnţei, paeus concentata la »Oisssaa Ammirror" iu cere poetul scile: * ,Frumoase-au fost şi mândre zile atunci Friu crânguri flori şi-aloa»tru ceru ’naltul Cu lira 'n mâni vi^am pierdut in luaci... Ua soare 'n cer, şi'n laimâ un altul, Sclipea 'n lumluâ rodul grelei mun.i Eu fericit şi singur ca nealtul Cu lira 'n mâaa, visam pierdut în lunci Un soare ’a cer şi’n inima un altul*. Şi cz o dovsdl vetinici * mtdicâiţilor ssie, poerul sda^e îi de ce \iere« câte o reflecţie profundă. C'.tâm d.n imuui lachi” cat .Nopţii“ . Când tu cobori din haosuri cereşti, O noapte, in tăcerea sa mareaţâ La câte vise stai de strajiejti Şi câtor doruri nu le-aduc povaţă ! • Daci şcoala căreia ss coapîace mii mslî temperamenuaui poetului este dlssicismui, in cursai lectord certorul pcâis face o «Hă constatare in ce piives e atmosfera pociiei sie. Adesea se ies care la râcirea porților nts ri mtri, Emin Scb și tobuc— c saieii iiteraiaiei rontân«su. Dacă fonas!e m»i m«it emiaescris, poetul tsti:fzî#*ă mar U q cai îo^ma mi cotbac. Acsssta na imcaccâ noi* pe sonsiâ. U: e-diifcpoeml îjutbn nteesă f^rmapo- Piiib!i, cc In .F âasai Cod chi" Îl taie găsim vCiSU.l sfinoJjiSe ca acestea: »Trece-un stol de paseri sure Peste noaptea din pădure Fâlfâiri se zbat in șoapte Peste pacea grea de noapte“. Fofsi.a „Râv*sul Pribtsgaid“. ..Voiul-** cQi* amimeec forma aressa a pocard iui Cobac. D»r vo umul »De pe stâncă“ ars și alte minte versuri iu farae va riate. Lauisitâ secete versuri eu t fo me apstea strvî c£ o ca-aste Issre a epopei îa c.r» pactul și-a scria respirajliie, ceae înseamnă câ Edit Fartini a saftrit îa ăa irea c.reaiicior artatice ce s’au semnalat ia soi de la Eminesco și Coşbat psnâ la sco*ia s mboriatft.* — Asee ă as frecat pria loca tiste eo tameros grup ds evrei tkismeBi, c^si sa obţient eatorizsrca de a era gra îa Argentina. Printre em'gr nţi se găsesc numeroşi copii şi maite. îemti. Fiecare îţi ducea îa spate bocceaua cu eneie lacrari şi de sie mâi cărei, Şslal garei şi locotenenta de galizi