Mişcarea, februarie 1923 (Anul 17, nr. 23-45)

1923-02-05 / nr. 27

ANUL XVII No. 27 IAŞI TTS LEU NUMĂRUL 4S9f^a^5S*WWB!iiB!MBiiW*©aKffi»'SfRi>ß(i3«aS9t»i5SSi*WaBSS?ia3*WSi«#SWHWF«!S!iP»gBÄBSIfiSWBS ■tit* ijpMWm «* nmvtiQm« tăiam & &*&mKm%pe summ mm. mtş» mmm 4 OiWMBwawwp $1*4 «KW» «namm* * wMmim REFACEREl STRĂZILOR IlIOLNI M nisterul de"Interne, învestit du ă lege cu supravegherea activLâtl adni nUtra t u lior comunale, a validat lucrurile iuchdate pentru darea în SDtreprza a celui dntăl lot de refacere a ttrâziior dlo Iaşi. Asif », th sdunta brazior & latrat îa Lza sokţiu lior, după ce, in stare de proecte şi de studii, ea a fâcut de un an încoace, oblicml soliei udinei neîntrerupte a Corcisiunii Interimare ieşete, întocmirea potitelor şi a caetdor de sarcini, ptb iCa rea şi ţinerea leitaţiunilor, cu tote formal tăţile compl cate prtvâzute de lege—şi Cu tote greutăţe inerene vremurilor de astăzi—constitue una din cele mai însemnate lucrări de adm n simţim;e editure ce s’au alcătuit la ţară şi Care va râmâne in cursul anilor plenul temeinic dt refacere a I ş -lui. Dar in afară de latura technică a lucrâr lor, spii ui in Cere se vor desfăşra ele, prioritaea acordatâ cartelor mărginaşe cât şi precipdelor drumuri de acces şi artere comerciale, dovedele grea actualei adminiatupuni de a sat aface nevoile celor multie propop, cât şi de a da putinţa Lşului să se desvolte supt la onul economic. De râzboi încoace foarte puţine încercări s’au făcut pentru a remedia o sare de berari din Ce în Ce mai des stroasă — dar nici o lucrare ca Caracter deflnitiv nu a fj*t iatre-prinsă până astăzi. Sperăm Că rezultatele sale vor fi Conforme cu nădejdea pusă de Cetăţeni In Sul şi că toate administraţiile comunale de aCi înainte, vor atâ ui Ca prntr’.) muncă adutreriptă , continuă »a ae d-Că ia bun sfârşit, Cea ce se începe astăzi cu puţine mjtoaCe şi cu atâta trudă. P.olbma rtraderii Iaşu’ul ru a fost imbrânjită îică, intr'o piivire generdâ şi lumina realităţilor ca e o cârciuts in chp fatal. Tut Ceea ce t»’a făcut până acum, ca şi tut Ceea Ce »’a ci...t ds către ceh două guvonări ale partidu ui liberal în a- Cest scop, na cci^itae de iât începuturi cu 11 • i Cei. ratter foarte test âoS. O crrir: .e amănunţită a Chestiunii ar ară a cât eats de vastă şl de joace În 3emmte vor fi necesare pentru conul era sa solujonare. Aceste ml jiu» ce Cure pentru refacerea st'ăz lor, îluminatului, tramvaluriior și a palatului administrativ se cifrează la mai multe sut; demi- Hoan, nu vor putea fl niciodată a- Copcri e nurra’ de stat. Sur j, ul statului, ori cât ar fl de binevoitor, nu se poate întinde în aceste limite. De aceea credem că îndeosebi resursele locale sunt acele care vor putea da aceste mijoace. Deocamdată constatăm începuul readzâriior și nădăjduim că ele vor fi din ce în ce mai deplne. D CAMFASIE UI I CONTRA SUATQHIN — Un spei cifra presa leşini — S rlem roadode aceste pentru epofaţii noştri dia presă, formte dn dodrt« şi ala d.tjr» de a veni în »j torsi p b baki care eme silnic atrivit de specibisţi. Fantastica nca e »preţurilor n ă terilor, SU’veti S îa careul acescel «ăjtâroia), în D im f.aatoaţi or vabta e, prestntă o situaţie îog ij i.-are : manula tuisiii, neg *toni de c neale, ga unt .i. e f d oghoîiile, şi ia gene e u.a i a^eclsiiiiti e comercia e, *0 surest pr^toirio» deiual de e- Eorae k âaâ azi, cu 50, 80 și chiar »cot in suit, pe motiva* »doc el fraacHiai francez şi a Icaim nosun, în raport ca urcarea dolarului american, sas a drei er g ek,e, ori itaii ne. Ce e mai mc It este faptei din piaţa cernen ialâ spectatorii au în ercat o presiune exi acid n»rS, zmeuhi râad publi d câ nu mai vâjd mâ’farle, câ vor inch.de p/ ă vâ.iile şi nu vor aduce s te mafari, că vor da com«rţului o nouă d rectli, reânviând sittemul comerţu.ui fed Jan prin aniimb-I nu farilor mc. Tot ce deniinţ&m aici sunt fapte dgaros exacte cari au împănâ tat pe coa*u®atorl s. . ari au des hli speculajţilor noul orie n un de apei a ă b timpul «ceai.« uit gramele au adus ştiri ară â^d ă ursar lend nostra a revenit la cce*ce a fost şi * ă vsioa ea Ini este in ce* ere—bi ă ca îa sch.abui p elr, or mi.ta Hor «a fie reduse ia n vahl la care au stat tub valuta ante bani. Să se noteze ca mărfurile abate la Iaşi cu unt nici de provenienţă am ib*nâ sau eogieza şi vi e.e sunt deposiute, in cea mai ma e parte, de lan! întregi ci vaiuta de atuncta. U.ca e* pre orilor a fost făcută în raport cu săle ea valu’d Dar redecerea pietarilor na sar vine câ d vain ia cest«. Pietorile odată majorate remâa astfel stabilite, iar biciul «onst,m«tjr încăput pe mâna «cesiu ce c v.tlos cate p. r şi simpla despoiat scfait. S: impune deci o vampsnie d. luminare a cpimel publice şl ce aptrare a consumatodor. In aşteptarea nonei iegi conţi a specrotl ce va ii vutaiâ m cu ând de Parlamett— şl fa.ă de indferenţa cea ara ă Camera de Comerţ, şi 5ra ul ntgastoreas caii dciod&tâ n’au intervenit ia a* ceaiti privinţă, este de datorit preati lă po nis;i acea.ti scţione. Adesăm acest aod ca deosebire confraţilor noştri din U$i, cn Invitaţianea expresă ce »re dato ia ca cetăţeam şi cs profesionUt, că pornea că o ssemeoca campaniie, dgstită și ne ven tă pen n toată km:*. Penîru astă Inm?a care simte greu!j. g al ipecalei și care așteaptă acessă operă de ssaivire. IN 3^HA Din „glumi“ la „filologie“ P ntru o glumă am utilizat la loc de tern ninui sta verit* mascu-ioul „le vrai“ cu aceași semnificație, 1* rubrica „In șagă* Intrucit d ra E. Marghita spua^ ca „e dnpft limba franceză a eubstitutului* o rog 8& caute: Dicționarul de V. A. Ureche „Biblioteca pentru toți* Ed. III pg. 768. Dicționarul de Jian Rlzo Editura Garni'r tié es pg 351 col. I. Dicționarul Larousse pg. 803 (partea I) Care di șl txmplul: ,aim-; »e vraf*—ceea ce nu iubește d ra E. Marghita. * Ceeace ne face chiar, »a Inchem cu acest catren unde mascuLnai n’irv f reaucă Dumnezeu a face cu femsniaul ,Marghito, iar nu-i dai de roit ,Și de pe siszău e ptcat ,Mai bine , abstitui d post ,Dtcăt cil ai prost adevărat. — Asesră a avut Ioc o cg*pă Intimă dată in cnoa ea cO' frat bi pohiuh R.Sn.a ca prlirjai apariţiei vokmalui „laşi de cdiciuară*. Aa lant parte la sce«siă sgt&ă doi! P. Bjgd»n fost OKefeCî, dr. Tărănescu, M. Micana, I. D fir», Păstorei Teodorema, J Hifier, C. R. Ghinea, Gh. Pupiiei, jcs»na maglstist, A fos H Ivovan«, Teodoreana, farma-ist Dem .»chi, Patriț?, Gigi’c Suțu avocat și C. F.ar. Cokgil nostru a fost viu felicitat pentru activitatea sa p.b.biscca, și pentru noua sa lucrare. Gospodăria financiară a Statului — Excedentu! Budgetar — La Cameră, arătând cauzele fluctu ioaneior valutare şi a speculaţiunei leului, dl Vintlu Bretianu ministru de finanţa, a făcut şi o scurtă expunere a situaţiunii îi ara se prestă budgetul general al statului. Intrun Interval de 9 luni, de la 1 Aprilie—31 Decembrie 1922, s'a încasat din impozite drecte suma de 541 milioane, faţă di 487 milioane câte erau prevăzute; dea un excedent de 60 milioane. La Impozitele Indinde, pe acelaş period s’au Inc'isat 4 miliarde faţă de 2 miliarde câte erau prevăzute; deci un excedent de 2 miliarde. Situațiunea budgetară generală, după arătările d lui ministru de finanțe, arată la încasări 9 miliarde, față de 4 miliarde din încasările anului trecut. Evidențiem acest contrast cu adaosul important că aferența cu privire numai din faptul că încasărie au fost superioare celor din anul trecut, dar că ele se ditoresc mai cu stâmă faptului că noua politică financiară a guvernului a realizat însemnate economii, suprimînd cheltuiele inutile, sinecurile și în genere on ce risipă budgetară. Excedintul budgetar a servit la restabilirea creditului statului, întru cât s'au achitat ordonanţe e în restanţă, şi s’au acordat sumele necesare armatei, sporuri pentru lefurile fun florior in sumă de 600 militants, etc De fumoasele rezultate ale nastii politici a guvernului va lua act opinia publici luminată care astfel are davidi unei oneste și bune gospodării fnanciare. Păreri şi fapte CRITICE LITERARE Retipărirea „Studiilor Critice* ale lul Gherea, in epoca in care a invetat parcă cu desăvârşire să -u i sufle vântul generozităţii şi potrivit intelectual, redeşteapta Interesul legitim pentru critica literară şi artistica care a contribuit în mare masura la educaţiunea generaţiilor ce s’au succedat de la 1880 Încoace. Critveie lul Gherea ca şi acele ale lul Maiorescu, şi polemicue ce au urmat in jurul acestor doi mari maiştri al culture! româneşti, au fost şi rămân ceie mai preţioase pagii care caracterizează spiritul critic şi cultural al societăţii noastre. Sub raportul criticei literare suntem astăzi în scădere. Continuatorii lui Maiorescu şi Gherea, discipoli sau elevii lor, s’au rânit şi ei, iar literatura actuala este lipsită de o directivă sănătoasa, noua, care sa indrumeze si sa lumineze. Critica nostrâ de astăzi, să n’o confundăm cu critia ce apare in toate gazetele—sa rezumă la doai-trei reprezntanţi cari îşi continua aceiaşi caie în certarea probiemeior. Dar cari nu au rolul mare, covârşitor, pescari l’au putut avea, —cum îl au vnvâ şl astăzi—cei doi maeştri dispăruţi In fruntea criticilor noştri avem pe d-1 G. Ibrâneanu care este urmărit cu tot interesul de intelectual şi care din când in când reinoeşte pin lucrărie sale epoca de aur a literature! române. Aceleiaşi şcoli aparţine d-1 H. Saulelevici, care însâ a părăsit propriu zis terenul literaturei consacrându-se polemicii sociale şi ştinţei. D-l Lovinescu, care cercetează mai secvent producţiunea modernă a literaturei noastre, abatându-se din drumul criticei impresioniste în care cu debutat în mai mul succes, adopta nota recenzentă“ ceea ce este mai puţin decât un studiu sau o cercetare critica. Aceşti trei scriitori sunt reprezentanţii criticei literare. Alţii nu avem. Avem insa în schimb câţiva tineri de talent cari prevestesc a erudiţia critica—cum este de pilda d Zantopol, ale cariia cercetări au fost atât de apreciate. Dar care îşi arunca privirile peste graniţele literaturei naţionale. Daca au dispărut criticii mari, indrumatori şi creatori de curente,s’au înmulţit legeustiţii. Fiecare ziar şi fiecare revistă îşi are cate cuul sau mai mulţi recenzenţi sau cronicari literari. Dintre aceştia unii de talent, care sau afumat şi prin volume apărute în anii din urmă. Renaşterea literaturei noastre care nu va întârzia, va aduce pe sigur şi pe marii cercetători ai culturei, de pe urma cărora ar fi de dorit ca generaţiile tinere să beneficieze in aceiaşi măsura , care au beneficiat cele trecute de la cei doi maeştri al criticei române. ARALD LUNI 5 FEBRUARIE 1923 SITUATIA din ROHR Nou! arestări. ~ Blocma frontierei sera G*rnmla.—Grevă To Saar. Ato d franco-g rtn^n. Paris 3 (Rsdor).— Din Daesseldorf se aaontl cl acolo licitea este complest resteleluti. Directors! telefonului fi doi foncționari *a fost arestst!. Deasemenea s fost are* stat directors! :eiegatiei du D'.i.b.rg. Si semnalează m«l mdte atent ete de dram de fier, care n’an d&t ic ia accineme. Din Msiett« se ana fi că deşi ex’sta geve parţiale, auto-'iStNs frtncese an reu*şit să as g jre na ser vicia regahit de dram de fier, ia toate direcţiile. Trena! expres (.ireală normal, tot as» tenum e de persoane şi de aiimente. O diaeie gave.nalai germ.n litâ cercarie germane din Rcnada şi Ruhr; comercianţii au incepui sâ fie neileisiţi da pierderi e cari i ameninţi, mandtoiii sent ne* madara t' ci faacdoasrui aa pr mu b*ai peerra meatiaeres gevei, care are ca urmare Înfometarea Întregii popolafii. Nerad.umuaa taiaror e la creştere. * Paris 3 (Radar) E i no^pfg a fost Tnchisl f.'on'hra germană pentru eâraur.il d n Rjhr, 35 da trenuri au fost orr.t-« ea sâ treacă In Girmartr. a Berlin 3 (R dar) — Minerit din ținutul Saar au hotărât sâ dictare gecă pa ziua da 13 Februarie, dă a nu li se va admite un spor de salarii. * Berlin 3 (Rdo ). — Din Maenţa se anuală respingerea apelului făcut da math Industriaşi germani in contra amenzilor la care au fost condamnaţi. Berlin 3 (Rador).— Ce privire la misiune franceze din Ruhr, zlarul „Vorwärts" scrie: Lipta populaţiei din ţio&toi Rohr este saatinată de latresgspopulaţie maadtoare a Germaniei. Dacă poporul maadtor va dovedi militarismului şi conducătorilor actasti ci la*treprinde e» ior nu are şanse de reuşitâ, aceasta va avea Însemnătatea ce.tl mal mari revoluţii din istoria omenirii. ® Londra 3 (Rsdor). — Z arai „T mc»“ anunţS din Dj*sseldosf că In urma acordului Intervenit Imre autmţi e fanceze şi cel« g rmane, serviciul no'mal va reîncepe azi la câlle fer&te din ţnutul R h\ Germani a* s gurâad b .nul mers al serviciului, trupele franceze vor pârâsi gârile pe care le țineau ocupate. Miiliiieăriig ESSDjlals Id talilii Eşuarea blocului opoziţiei — Ttxtai «oa®î Cs n iîtaţi adusa in P*.r»i ment, preziotâ mod f c»r «atia- I ae »»ti d» Con8truu îa v g ianf, int ucftt «« tiada a «.«moaiz- interesul» statuai si inter««ele tuturor kosuitorlor nonei Românii. Ei murata za ma tie reforme ec au fost i tipsa te lie it 1914 inedite e st îa Irat tea di Offt mproprietirere« fl votul univers I. Odr pe lângă a■-6 te»v nu» C »estit »t e mupr ndu acele «a r» p. obieme rfd eete od«t* eu ffptutrta nouint skt român pr-Cum fi prob.ma to espunz*toare cu cerințele si tiaro is tiepa uf Intre «vOdcfieirij» pt nipxie &du- 8» C n^t tut el, er» mi’ iui: 1 ) Urh ptur leccfăț nești, prin car* 8« «corstâ, ntre thei«, trre*.tu» elvi e tnticg -fii». c) Dîepuîâ d» propriii tf, prin .Că»«*, înt st tchr, e coas» r* pr n* tip ai rxpnp *. re», reCunOi âod - so t tut^i d tptui d* p oprit»,te «i'SOpr« zăcAoainteiOr fl V* prir.O niz t eonvit» jatidk.â a tâi.or iert, te. c) S'a sti bilit raportarii* ă ntre Stat s bisencA, f xându-ot biserica dO^iiitnti ft *t*t—o Sitit* er ftină—pre U i» fl fcnti nnm » b «tri ei sf i t uHD-ius t mp st b I ndu- s prin C p ul autonom us biscr cti s, pr.-ne»pia 1 beruții culturii, c) S'« îaicr s texte.J privitor la în- Cet-t ’H re® evre«icr. *) N t paetîafire« tub.torului. t) Châ.tîaaea regpăn ab iităț I mitls*«r' «ie. g) S a regulat mod iit taa «probării b. dg.iu'di fsch .st unea a chit? r de gaTtîDămftnt. Toftte 8C«»t* modsBeftrî ca f 1 e®1e ce nule am cm ntitaa ra n cum am «puf, da & &romon z inter«»ele tuturor cetâţen lor ț re* fi d» a *Sigur» csifăi noui aj.tru p.ct lunci mecst 1 Noua Constituţie na cs?p nd« cu Singur t xt care *k poată jutific« aicțiune endâlă » opozţie! c* t# la raadni $■:», op una în iu pi* e# su3țne, î-cei«șl fca-.&Iâ iicțk,n. etectorală. Ca o dovadă e£ tex ul C n t tajiei nu oferă un motiv se* io« de luptă, e»te fap. tui că apoMia, eu toate consfătuirile fl tratativeio, nu a putut forma eeel wbioa" cu fi®re a teKeoînt t atât «Se g oxav 1 T ra va thvwu Conatiuf ■» t oal pe care o necesită ,nte ei au per.pre fi imași vremurile nouă. Civinte frumoase sl ei deos btre Interesante d sp e idnă ul poet bautrabean Alexe Matterlet publicd Cigoul Romănesc* In noul e numi Studul este urmat duo seri« din pots le petuiul basarabean, pufin cunoscute In cercurile noastre Ut»rare. * In colect unei „Pagini Alese" ea mal apărut urmatourste scrieri: „Cântece de stea" ae A iron Pa m, ,/* n Vodac l Cumpli* de Haj dea și „O șezătoare la țară* de A. Pann.• Crtica franceză st mn alee zi o criză a poeziei. Lit ratura actuală—ca foarte rnr* txcepțiunl—este mat mult cont«c atâ p ozel, e c m x’ar zice prozaică.. F nomenui «s obsevă nu numai In Franţa, dar în toată literatura europeană. « La se^ătorile culurale din A deal vor da CO’ chis scri torii Agărbueanu, Bratescu-Voineşti, Jean Bart, Ca aban, N. Crame, O. Gatc ion, I Pillat, H Furtună, L P beanu, O Qoga, ’ G run, M. Sorbul, Corneliu Muldovanu, I. Miculescu, L Blaga,s. m. a. Noui firme la Ieşi T*blosl Comunal dia Iași a mal Isaeris urătoarele Wilhelm S .beblum comision de cereale şi sud. Str. Lozocakl. Mekr Berea Libovic, băistad spirtoase fi băcănie str. Cmiei 30. lerim Siliner co unia e ergros fl cereale etuda C A. Risen 18. ioan Stogia bâaturi spiribaae si precup e strada Niâolina 105. L ness S t«of coiociaSe, *c «orii de trăscră fl ferib. Str. Pă.orsrl 160. Cetliche Gh. Safta Bagina;*B băcăne f mă ntlfuii. C. mana Buznea, cituna JL ădeştii Nii, J d. Uşi. Giigore Quische ici bănteri spirtoasa ca tm nuctai „La B.al*tbeana] Vcsei* Sistina Socola No. 15.