Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-21 / nr. 63
ÎEEMCflA Și AD&fttîSTRAȚIA iaşi, PS-Tfa Uahra No, $ amâ« n k him?® î 9—i£ *, ■ «a. $ 3te~$ j . m. bohamentk Amm^m s rbclame 3a primesc la coa«ițiir.wl MnMettc dfced li **aâEishap skrukl bg( Ptefa Unird $. L^sw**«** pfe kmift de pakett**« •■■■* -J- -----'~.'r ..''Y’T^T^T MERCUR! 21 MARTIE 1923 SI \M ■ : -* (•••.. • \ '. ■ ■' w,:.: .. . ■.. t * :".~v *. ' •- HvŢ£•&'' V* 1. litri G. G. Muscu despre situa|iunea pulii generală In sala arhi-axita a teatrului *Elimbeta* a avut loc, ieri dimineaţa, întrunirea publică a partidului național-liberal din Iaşi Deşi anunțată numai de ajun, mii de cetăţeni din toate Straturile sociale din oraşul şi judeţul Iaşi, au răspuns la chemarea noastră spre ■ a asculta glasul ministrului şi alesului ieşan, d. Mannut, care timp de penis ■ o oră şi jumătate a făcut o mare seamă a activităţii sale ca membru al guernuui şi al parlamentului. D. Mănearu a început prin a vorbi de nevoile Iaşului, arătând ajutoarele pe care le-a dat la primul an de guvernare din budgetul departamentului pe care conduce, şi a îiscut apoi la actuafianea politică generală, pe mm a expus-o admirei cetăţeneşti din sală, desseri internpt de vil aclama puni. Tot la Intrantem de ieri a luat cuvântul şi d. d. Incuiei, ministrul Basarabiei, care în dulcea limbă moldovenească -basarabeană a făcut o dam de seamă a activităţii guvernamentale şi parlamentare, vorbind de ’ luptele ce se dau astăzi in Adunările Constituante contra şi pentru realizarea noului pact fundamental al Românei întregite. Redăm U cere n urmează anuntar extras al cuvântărilor rostite la ma moţa nimire de cri. Ce s’a făcut pentru Iaşi — Discursul d-lul Gii. Gh. Mârzescu — Dl. Mârziscu, primit ca nesfârşite cv*ţuri, şî-a început cuvântarea arătând că deşi In perm&nsaţă reţinut la Bucureşti ii lusrârik cabisstelul şi a Adunările Naţionale, n’a uitat laşul in nici o p r S v i aţă, ară ând toată solicitudinea in orice împrejurare, de câte ori i'au ivit interese ieşene, d-sa spune, vorbind de atacurile prelmaşe ale adversarilor, Că II doreşte să arate şi ei acelaşi dragoste şi aceiaşi solicitudine pentru acest oraş. (apr.) Ia scurtul timp de guvernare, dl. Mitrseicu trată cele ce s’s putut face pentru oraşul şi judeţul Iaşi. Ia afară de suma de un milion Ii, acordată de dl. ministru al agriculturei pentru expoziţia agricolă şi viticolă ce se va deschid® la toamnă la Copou, guvernul a acordat diferite lubventiuni anuale. Din modern budget al Ministerului Mancei şi Obotfilor Sac als, dL ministru Mârsescu,arată i’a dat diferite sacri pentru operete de asîstenţa socială, Care se ridică kramu t® milioane. N’a foit lesttette sa a societate ieşană Căreia dl. Mârzescu na i-a acordat incurajarea şi sprijini materia! efectiv. Astfel n’a dat: 250.000 iii pentru Clădirea unul Cămin destinat iilor de săteni cari frecventează liceu! la Iași. 100.000 Iii primăriei orașului Tg.Frumos pentru fâstrea unul Claris pentru fii de săteni. 10.000 tii pentru Caminal dia Uaghenî. 10.000 Iii pentru Căminul din Vulturi. 25.000 fil destinaţi prin noul budget societăţei studenţilor medicinişil din Iaşi pentruconstruita căminului lor. 500.000 fii puşi la dispoziţia M. S. Reginei Miri» pentru căminul studenţesc din Iaşi. 1.500.000 fii prevăzuţi prin budget, pentru reclădirea spftăflîuî incendiat din Biro ari. 500.000 lai pentru Complectarea Spitalului de izolare din Iași. 1.000.000 lei pentru tonstmlffa dispeogăruiai deMâdârjeștî, ia afară de aceaste numi acordate, Al. Mârzescu , arată că se va clădi pe terenul propriu un dispsasar pentru meseriaşii din Iaşi. Epitropic Casei Sft. Spiridon a fost ajutorată prin faptul că statul a luat in seama lui Ospiciul de la Gabeia şi spitalele din Tg.-Ocna şi Tg.Neamţ, şi în urma cererei Epîtropiei, dr. Mârzescu a acordat suma da 300.000 iei pentru clădire® la Popfocski & anul cămin pentru soplii găsiri. 500.000 fii &’au acordat pentru Construirea şcoalei primire date So- Cola,—di. primar C. Tomna fiind autorizata îaCepis Imediat construirea. 200.000 tei s’au acordat pentru Construieea unei școli primare la Copou. * Toate aceste sume deplsess Cifra de 7 milioane iei. Suma este prea mică faţă de marile nevoi ale laşului, dar prea însemnată pentru budgetul provizoriu şî iistruaa de 9 luni al Ministerului Mimed şi ocrotirilor sociale. D-l MarzeiCu iş! exprimă speranţa că prin budgetul viitor se vor putea da laşului alte ajutoare. Dar ssfoila lşaiul sunt mult mai mui decât ajutoarde cel le poate da statul. La oraş ei® depăşesc suma de 300 milioane şi în judeţ suasa de 200 milioane. Ar trebui diră o jumătate de miliard pentru a putea' nfi'se cota ce am avut Vorbind de lucrările de restaurere a Palatului Administativ, d-l MârzESCU arată ci acestea necesită astâzî o sumă de 25 milioane Iei şî întru realizarea acestei lucrări strict necesare d-I ministru de finanţe a dat soluţiunea ca băncile locale să acorde această sumă, stettsî obiigându-se s’o achte in câţiva ani. D I primar Toma—spune d. Mârzescu—în tratativele cu Bănca Naţională, a obţinut procentul cei mai redai, astfel că restaurarea palatolal administrativ site pagăna Cale. Pentru aceasta avem dreptul sa cereai să ne acordaţi creditul pe care I’aţi acordat altora «Lsp de 20 ani (aplauze). In chastîunea filmlor electrice», d-l Mârzescu anunţă că graţie stăruinţe or depun de cătri neobositul prîmir al iaşsini, d-l C. Toma, s’a obţinut ca statul să le treacă în posesiunea Comunei numai pe preţul de 3 milioane. (aplauze). * Pavajul oraşului şi canalizarea sa este o chefilune de câteva miiî- Ilosne. Pavajul Cere 70 milioane, essauzirei 50 milioane. In ce priveşte pavarea, In afară de declaraţiile făcute de d-l preşedinte al consiliului de miniştri, d-l Mâszescu aminteşte că la 1919, find ministru da interne, a semnat decretul pe baza căruia şi trecutele administraţii au ridicat suma de 4 mîlioane pentru pavare. Astăzi nădăjduim că din noul budget al statuiui se va purta da Comunei o Contribuţie la scopul reparărei. (aplauze). D-l Mârzescu arată apoi Că d-l miokim d-l Aaghdescu a prevăzut un budget ai Instrucţiunei sninela necesare Universităţilor, laboratoarelor şî căminarilor studenţeşti, (spiaaze). Arătdad Care au fost ajutoarele date leşului, d-l mnîstru a fachelst astfel: In Partement Ca şi In govern nu mă Consider decât ci reprezint ceva din sufletul moldovecefC şl sofistei teşao, a aedul gufiet care mi’a făcut edneafianea , şcol naţonalîstă şi democrată a lui Mihai Cogălnîceanu (aplauze îndelungate). Situatiunea politici generclâ - Nfkeshafes Consfituflil — Trecând la situaţiunea politicei generale, d. Mârzescu arată că în momentul de faţă ea este dominată de discuţiunea proectului Constituţiei, împotriva căreia s’au năpustit cu furie grupările politice cele mai disparate şi cu concepţiile cele mai opuse. Această instituie cea mai imorală coaliţie care a surpat bazele autorităţii şi instituţiunei parlamentare. Partidul ţărănist care a venit cu lupte de clase, pentru a împiedeca realizarea unei opere naţionale şi democratice, s-a uni cu reprezentanţii cei mai autorizaţi ai oligarhiei. De la Barbu Catargiu, istoria politică nu cunoaşte o figură mai caracteristică ca aceea a d-lui Matei Cantacuzino de la care am cumpărat reforma agrari în schimbul salvărei a 18 mii hectare teren petrolifer de pe latifundiile sale, şi cu care, astăzi, s’au unit ţărăniştii (aplauze) Partidul naţional român din Ardeal care a luptat pentru desrobirea poporului român de sub stăpânirea maghiară, luptă az împotriva Constituţiei care voeşte să asigure un stat unitar—şi duce acţiunea comună cu reprezentantul maghiar din Parlament, d. Iosif Şandor (aplauze). Poastele elemente ale regretatului Take Ionescu care în şedinţe întregi ale Parlamentului a luptat împotriva validării alegerii d-lui Stere la Soroca, s’au asociat ci dl. Stere şi aplaudă declaraţiile d-nulu Halippa. D-nii Vaida, Goldiş, Pop, trataţi de o Grig. Filipescu prin „Epoca“ ca „trădători* şi „mişei“ se găsesc asociaţi în această luptă contra noastră, care am luat apărarea ior! (ap.). Se pot’vedea preoţi ortodocşi din rândurile ţărăniste luptând alăturea de acei care reprezintă alte biserici, pentru a se opune ca biserica ortodoxă să fie cea dominantă în stat (aplauze). Şi se mai pot vedea evrei luptând alăturea de antisemiţi, şi naţionalişti alăturea de partidele regionaliste — pentru ca astfel să se prezinte acest aspect de carnaval care vrea să împedice realizarea unei opere măreţe. D. Mârzescu arată că partidul naţional prin acţiunea sa, tinde să facă din România un stat federativ. Constituţia se impune, ca tot poporul să trăiască sub regimul ei şi sub autoritatea unui singur Suveran (apr.). Aceiaşi mentalitate s au şi ţărăniştii d-lui Stere, care vor să-l presinte ca pe representantul Basarabiei. Basarabia a representat-o şi’o represinta d. I. Inculeţ, care a fost preşedintele republicei moldoveneşti şi când a început organizarea interioară a Basarabiei a fost ales preşedintelui sfatului ţării, care ca prezident al acestui sfat a dat unirea necondiţionată a Basarabiei (aplauze entuziaste, manifestaţii pentru d. Inculeţ). Adevarata unire a Basarabiei a fost dată în iulie 1917, căci Unirea din Martie sub regimul d-lui Marghiloman a fost dată printr’o serie de condiţiuni. D-l Inculeţ a refăcut acel vot şi în Iulie 1917 a dat unirea necondiţionată a Basarabiei (apl.) Lui i se datoresc toate reformele mari săvârşite în Basarabia, cum este împroprietărirea şi votul universal, (aplauze). it Vorbind de chestiunea minorităţilor d-l Mârzescu arată că este imposibil ca tulminorităţile să ceară să aibă pe lângă drepturile în stat, şi drepturile altui stat (apl). Chiar în şedinţa de ieri a Parlamentului d-l Iosif Şandor a decizat că vrea să fie şi român şi maghiar. In organizarea statului toţi locuitorii trebuie să ştie că există o singură autoritate, o singură lege şi un singur Suveran (aplauze prelungite). Toţi cetăţenii trebue să trăiască sub autoritatea aceleaşi legi. Nu se poate consolida unitatea naţională când nu se regulează raporturile dintre biserică şi stat Biserica ortodoxă trebuie să-şi păstreze preponderenţa,pentru că este religia poporului. Nimeni nu contestă altor biserici rolul important în mişcarea naţională. Biserica trebuie să fie naţională, ortodoxă şi neatârnată. Noi nu putem admite ca într’un oarecare eventual conflict bisericesc, o biserică săl aştepte soluţiunea nu de la Suveranul ţârei, ci de la suveranul eclesiastic cărui aparţine, Cultul să fie liber, dar potrivit cu legile ţârei. Altfel nu se poate realiza unificarea, dacă Constituţia ne va da în lături toate dificultăţile rămase în urma răsboiului. Aceste sunt motive naţionale şi motive de ordin politic care impune votarea Constituţiei. (apl.) Partidul ţărănist ca şi cel ardelean au o predilecţie, pentru reprezentarea naţională dar ca o condiţie: Ca să ai o reprezentare naţională reală corespunzătoare cu voinţa naţională, ea trebue să fie exprimată pe baza unui sistem unitar. In vechiul regat sistemul diferă de cel din Basarabia, Bucovina şi Ardealul. In special în Ardeal alegerile se fac după o lege efectuată la Alba Iulia. Pentru consolidarea unităţii naţionale trebue să existe un sistem unitar care nu-l poate da decât Constituţia. * Motive de ordin economic şi social cer înfăptuirea nouei Constituţii. Regimul proprietăţii individuale^nu^poate rămânea în incertitudinea de azi. Noi vom face prin Constituţia de azi ceia ce Kogălniceanu a făcut la 1866, ca votul şi pământul dat ţăranilor să rămână pentru vecii vecilor (aplauze). Ţărănimea din Basarabia şi Ardeal care a dobândit pământ prin legi excepţionale, trebue să aibă aceleaşi garanţii ca şi ţărănimea din vechiul regat (aplauze). if * Vorbind de principiul naţionalizării subsolului, d-l Mârzescu spune că spiritul public este indus în eroare. In Ardeal şi Bucovina, sub fostul regim, subsolul era proprietatea statului, tot astfel şi în Basarabia. In vechiul regat subsolul terenului exprimat este proprietatea statului. Ce rămâne atuncea ? Subsolul dela păşuni şi subsolul dela proprietăţile rurale dela 1864. Se poate admite ca odată cu unificarea regimului să luăm două treimi din averea statului şi s’o trecem în domeniul particular ?«x . : Prin Constituţie se recunosc toate drepturile câştigate. Când se va exploata subsolul se va da proprietarului un drept de redevenţă , el va fi luat partaş la exploa. Marii proprietari nu-şi exploatează bogăţiile subsolului, ci le cesionează streinilor. Este un interes capital pentru avuţia petroliferă, care este baza transporturilor şi a apărărei naţionale—ca subsolul să nu treacă în manistreme, căci robia noastră economică înseamnă robia noastră politică (aplauze îndelungate). 3 D . Mârzescu vorbeşte apoi de problema muncitorească arătând că prin noua Constituţie se asigură muncitorimei toată proteguirea prevăzută prin legile ordinare. Asigurarea muncitorului pentru caz de boală, accidente sau bătrâneţă trebuesc consfinţite pentru muncitorii de la oraşe. Pentru ca munca să fie cu desăvârşire liberă, se va suprima în curând straja la ţară, care va fi înlocuită prin paznici plătiţi (apl). . . Numai în cazul în care ţara este primejduită, toţi cetăţenii trebue sa-şi'adeie munca pentru apărarea ei. D-l Mârzescu îşi încheie documentata cuvântare, în care punct cu punct a analizat principiile nouei Constituţii, declarând că ea se înfâptueşte pe baze naţionale şi democratice şi că va fi realizată şi aplicată pentru a asigura desvoltarea statului român. O. C. O. MARZESCU Minittrul sănâtiăti publice şi ocrotitei taclale Discursul D-lui I. Inculeţ —« Ministrul Basarabiei - D-l Incueţ este primit ca ovaţii de întreaga aali. D-sa rosteşte o frumoasă şi simţită cuvântare, arătând că sa va adăogi mait la exposeul d-lui Marzescu. Arată că poporul basarabean este strâns legat de vechiul regat şi că la dragostea ce d-sa o are pentru Iafl, oraş de care personal este legat, va interveni l&todessss de câte ori va fi vorba de o rerasdiare a laşului. D-sa insistă asupra evenimentelor și im* prejurărilor sciiale, fidsd an snmgf Istoric al unirei Basarabiei ca patria* mamă. In momentak carei ţara sângera şi era în parte cotropită de duşmaal. Bast*r*ba a adus în acea clipălan adevărat balsam binefăcător prin setai mirei. Dl. înculeţ trece apoi, la proectui de Constituţie şi examineasă rând pe rând principalele principii democratice din som pact findaasentai al ţării. Arată că cele mai mari reforme Iau fost înfăptuite da partidat şi guvernat liberal , prezidat de d. I. Brifana s! space că copiia oportunii nu-şi pot da seama de si’reţia acestor acte. Generaţiile viitoare vor vorbi da eie cu antoniam şi vor «pane ca în poveşti »c a fast odsii şi odată cs aici odată o 8®’ aeraţi®, msre sare care te-a înfăptuit * Astă« treble să sa dde formă defini”tieă sWalat soa ieşit din msreie risbei; el trebse consolidat pa baza naţionale ş* generoase. Diacalei, dse ori întrerupt de aplauzi expaee paaotele principle dia’ boss Constituţie care va «dace orâsdaiaiâ inter ai şi consolidarea reali. Daa emisă athadisea opoziţiei care în loc că vie îa Filament şi să arăt® dacă an propuneri mul lsae, mai eternasiatiee şi mtl naţionale, ce mărginesc a face o obstinîţie scandaloasă îa scăpai de a îtapedeca iscrăriîe. D. Incéiet, iatr’o formă narativă, Ireniaeată acilarea d-Ior Lupu—Mihalache — Vald*TM”M8sîa, și-șî încheie cuvântarea ca