Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-21 / nr. 63

ÎEEMCflA Și AD&fttîSTRAȚIA iaşi, PS-Tfa Uahra No, $ amâ« n k him?® î 9—i£ *, ■ «a. $ 3te~$ j­ . m. bohamentk Amm^m s rbclame 3a primesc la coa«ițiir.wl MnMettc dfced li **aâEish­ap skrukl bg( Ptefa Unird $. L^sw**«** pfe kmift de pakett**« •■■■* -J- -----'~.'r ..''Y’T^T^T MERCUR! 21 MARTIE 1923 SI \M ■ : -* (•••.. • \ '. ■ ■' w,:.:­­ .. . ■.. t * :".~v *. ' •- HvŢ£•&'' V* 1. litri G. G. Muscu­ despre situa|iunea pulii generală In sala arhi-axita a teatrului *Elimbeta* a avut loc, ieri diminea­ţa, întrunirea publică a partidului na­ționa­l-liberal din Iaşi Deşi anunțată numai de ajun, mii de cetăţeni din toate Straturile sociale din oraşul şi judeţul Iaşi, au răspuns la chemarea noastră spre ■ a asculta glasul minist­rului şi alesului ieşan, d. Mannut, care timp de penis ■ o oră şi jumătate a făcut o mare seamă a activităţii sale ca mem­bru al guernu­ui şi al parlamentului. D. Mă­near­u a început prin a vorbi de nevoile Iaşului, arătând a­jutoarele pe care le-a dat la primul an de guvernare din budgetul de­partamentului pe care­­ conduce, şi a îiscut apoi la actuafianea politică generală, pe mm a expus-o admirei cetăţeneşti din sală, desseri in­­ternpt de vil aclama puni. Tot la Intrantem de ieri a luat cuvântul şi d. d. Incuiei, ministrul Basarabiei, care în dulcea limbă moldovenească -basarabeană a făcut o dam de seamă a activităţii guvernamentale şi parlamentare, vorbind de ’ luptele ce se dau astăzi in Adunările Constituante contra şi­ pentru rea­lizarea noului pact fundamental al Român­ei întregite. Redăm U cere n urmează an­untar extras al cuvântărilor rostite la ma moţa nimire de cri. Ce s’a făcut pentru Iaşi — Discursul d-lul Gii. Gh. Mârzescu — Dl. Mârziscu, primit ca nesfâr­şite cv*ţ­uri, şî-a început cuvântarea arătând că deşi In perm&nsaţă re­ţinut la Bucureşti ii lusrârik cabi­­sstelul şi a Adunările Naţionale, n’a uitat laşul in nici o p r S v i a­ţ­ă, a­­ră ând toată solicitudinea in orice îm­­prejurare, de câte ori i'au ivit inte­rese ieşene, d-sa spune, vorbind de atacurile prelmaşe ale adversarilor, Că II doreşte să arate şi ei acelaşi dragoste şi aceiaşi solicitudine pen­tru acest oraş. (apr.) Ia scurtul timp de guvernare, dl. Mitrseicu trată cele ce s’s putut face pentru oraşul şi judeţul Iaşi. Ia afară de suma de un milion Ii­, acordată de dl. ministru al agricul­­turei pentru expoziţia agricolă şi vi­ticolă ce se va deschid® la toamnă la Copou, guvernul a acord­at dife­rite lubventiuni anuale. Din modern­ budget al Ministe­rului Mancei şi Obotfilor Sac als, dL ministru Mârsescu,arată i’a dat diferite sacri pentru operete de asîs­­tenţa socială, Care se ridică k­ra­­mu t® milioane. N’a foit lesttette sa a societate ieşană Căreia dl. Mârzescu na i-a acordat incurajarea şi sprijini ma­teria! efectiv. Astfel n’a dat: 250.000 iii pentru Clădirea unul Cămin destinat iilor de săteni cari frecventează liceu! la Iași. 100.000 Iii primăriei orașului Tg.­­Frumos pentru fâstrea unul Claris pentru fii de săteni. 10.000 tii pentru Caminal dia Ua­­ghenî. 10.000 Iii pentru Căminul din Vulturi. 25.000 fil destinaţi prin noul budget societăţei studenţilor medici­­nişil din Iaşi pentru­­construita că­minului lor. 500.000 fii puşi la dispoziţia M. S. Reginei Miri» pentru căminul stu­denţesc din Iaşi. 1.500.000 fii prevăzuţi prin bud­get, pentru reclădirea spftăflîuî in­cendiat din Biro ari. 500.000 lai pentru Complectarea Spitalului de izolare din Iași. 1.000.000 lei pentru tonstmlffa dispeogărui­ai d­eMâdârjeștî, ia afară de aceaste numi acor­date, Al. Mârzes­cu , arată că se va clădi pe terenul propriu un dispsasar pentru meseriaşii din Iaşi. Epitropic Casei Sft. Spiridon a fost ajutorată prin faptul că statul a luat in seama lui Ospiciul de la Ga­beia şi spitalele din Tg.-Ocna şi Tg.­­Neamţ, şi în urma cererei Epîtropiei, dr. Mârzescu a acordat suma da 300.000 iei pentru clădire® la Po­­pfocski & anul cămin pentru soplii găsiri. 500.000 fii &’au acordat pentru Construirea şcoalei primire da­te So- Cola,—di. primar C. Tomna fiind au­torizat­a îaCepis Imediat construirea. 200.000 tei s’au acordat pentru Constr­uieea unei școli primare la Copou. * Toate aceste sume deplsess Cifra de 7 milioane iei. Suma este prea mică faţă de marile nevoi ale laşului, dar prea însemnată pentru budgetul provizoriu şî iistruaa de 9 luni al Ministerului Mimed şi ocrotirilor so­ciale. D-l MarzeiCu iş! exprimă spe­ranţa că prin budgetul viitor se vor putea da laşului alte ajutoare. Dar ssfoila lşaiul sunt mult mai mui decât ajutoarde cel le poate da sta­tul. La oraş ei® depăşesc suma de 300 milioane şi în judeţ suasa de 200 milioane. Ar trebui diră o jumătate de miliard pentru a putea' nfi'se co­­ta­ ce am avut Vorbind de lucrările de restaurere a Palatului Administativ, d-l Mâr­­zESCU arată ci acestea necesită astâzî o sumă de 25 milioane Iei şî întru realizarea acestei lucrări strict nece­­sare d-I ministru de finanţe a dat soluţiunea ca băncile­ locale să acorde această sumă, stettsî obiigându-se s’o achte in câţi­va ani. D I primar Toma—spune d. Mârzescu—în tra­tativele cu Bănca Naţională, a obţinut procentul cei mai redai, astfel că restaurarea palatolal administrativ site pagă­na Cale. Pentru aceasta a­­vem dreptul sa cereai să ne acordaţi creditul pe care I’aţi acordat altora «Lsp de 20 ani (aplauze). In chastîunea filmlor electrice», d-l Mârzescu anunţă că graţie stă­ruinţe or depun­ de cătri neobositul prîmir al iaşsini, d-l C. Tom­a, s’a obţinut ca statul să le treacă în po­sesiunea Comunei numai pe preţul de 3 milioane. (aplauze). * Pavajul oraşului şi canalizarea sa este o chefilune de câteva miiî- Ilosne. Pavajul Cere 70 milioane, essau­zirei 50 milioane. In ce priveşte pavarea, In afară de declaraţiile făcute de d-l preşedinte al consiliului de miniştri, d-l Mâsze­­scu aminteşte că la 1919, find mi­­nistru da interne, a semnat decretul pe baza căruia şi trecutele admini­straţii a­u ridicat suma de 4 mîlioane pentru pavare. Astăzi nădăjduim că din noul bud­get al statuiui se va purta da Co­munei o Contribuţie la scopul repa­­rărei. (aplauze). D-l Mârzescu arată apoi Că d-l miokim d-l Aaghdescu a prevăzut un budget ai Instrucţiunei sninela ne­cesare Universităţilor, laboratoarelor şî căminarilor studenţeşti, (spiaaze). Arătdad Care au fost ajutoarele date leşului, d-l mnîstru a fachelst astfel: In Partement Ca şi In govern nu mă Consider decât ci reprezint ceva din sufletul moldovecefC şl sofistei teşao, a aedul gufiet care mi’a făcut edneafianea , şco­l naţonalîstă şi democrată a lui Mihai Cogălnîceanu (aplauze îndelungate). Situatiunea politici ge­­nerclâ - Nfk­esh­afes Consfituflil — Trecând la situaţiunea politicei generale, d. Mârzescu arată că în momentul de faţă ea este dominată de discuţiunea proectu­­lui Constituţiei, împotriva căreia s’au nă­pustit cu furie grupările politice cele mai disparate şi cu concepţiile cele mai opuse. Această instituie cea mai imorală coaliţie care a surpat bazele autorităţii şi institu­­ţiunei parlamentare. Partidul ţărănist care a venit cu lupte de clase, pentru a împiedeca realizarea u­­nei opere naţionale şi democratice, s-a uni cu reprezentanţii cei mai autorizaţi ai oli­garhiei. De la Barbu Catargiu, istoria po­litică nu cunoaşte o figură mai caracteris­tică ca aceea a d-lui Matei Cantacuzino de la care am cumpărat reforma agrari în schimbul salvărei a 18 mii hectare te­ren petrolifer de pe latifundiile sale, şi cu care, astăzi, s’au unit ţărăniştii (aplauze) Partidul naţional român din Ardeal care a luptat pentru desrobirea poporului ro­mân de sub stăpânirea maghiară, luptă az împotriva Constituţiei care voeşte să asi­gure un stat unitar—­şi duce acţiunea co­mună cu reprezentantul maghiar din Par­lament, d. Iosif Şandor (aplauze). Poastele elemente ale regretatului Take Ionescu care în şedinţe întregi ale Parla­mentului a luptat împotriva validării ale­gerii d-lui Stere la Soroca, s’au asociat ci dl. Stere şi aplaudă declaraţiile d-nulu Halippa. D-nii Vaida, Goldiş, Pop, trataţi de o Grig. Filipescu prin „Epoca“ ca „trădători* şi „mişei“ se găsesc asociaţi în această luptă contra noastră, care am luat apăra­rea ior! (ap­.). Se pot’vedea preoţi ortodocşi din rân­durile ţărăniste luptând alăturea de acei care reprezintă alte biserici, pentru a se o­­pune ca biserica ortodoxă să fie cea do­minantă în stat (aplauze). Şi se mai pot vedea evrei luptând alăturea de antisemiţi, şi naţionalişti alăturea de partidele regionaliste — pentru ca astfel să se prezinte acest aspect de carnaval care vrea să împedice realizarea unei opere măreţe. D. Mârzescu arată că partidul naţional prin acţiunea sa, tinde să facă din Româ­nia un stat federativ. Constituţia se impune, ca tot poporul să trăiască sub regimul ei şi sub autoritatea u­­nui singur Suveran (apr.). Aceiaşi mentalitate s­ au şi ţărăniştii d-lui Stere, care vor să-l presinte ca pe repre­­sentantul Basarabiei. Basarabia a repre­­sentat-o şi’o represinta d. I. Inculeţ, care a fost preşedintele republicei moldoveneşti şi când a început organizarea inter­ioa­r­ă a Basarabiei a fost ales preşedintelui sfatului ţării, care ca prezident al acestui sfat a dat unirea necondiţionată a Basarabiei (a­­plauze entuziaste, manifestaţii pentru d. Inculeţ). Adevarata unire a Basarabiei a fost da­tă în iulie 1917, căci Unirea din Martie sub regimul d-lui Marghiloman a fost dată printr’o serie de condiţiuni. D-l Inculeţ a refăcut acel vot şi în Iulie 1917 a dat unirea necondiţionată a Basarabiei (apl.) Lui i se datoresc toate reformele mari săvârşite în Basarabia, cum este împroprietărirea şi votul universal, (aplauze). it Vorbind de chestiunea minorităţilor d-l Mârzescu arată că este imposibil ca tul­­minorităţile să ceară să aibă pe lângă drep­turile în stat, şi drepturile altui stat (apl). Chiar­ în şedinţa de ieri a Parlamentului d-l Iosif Şandor a deci­zat că vrea să fie şi român şi maghiar. In organizarea statului toţi­ locuitorii tre­buie să ştie că există o singură autoritate, o singură lege şi un singur Suveran (a­­plauze prelungite). Toţi cetăţenii trebue să trăiască sub autoritatea aceleaşi legi. Nu se poate consolida unitatea naţională când nu se regulează raporturile dintre bi­serică şi stat Biserica ortodoxă trebuie să-şi păstreze preponderenţa,pentru­ că este religia po­porului. Nimeni nu contestă altor biserici rolul important în mişcarea naţională. Bi­serica trebuie să fie naţională, ortodoxă şi neatârnată. Noi nu putem admite ca într’un oare­care eventual conflict bisericesc, o bi­serică săl aştepte soluţiunea nu de la Su­veranul ţârei, ci de la suveranul eclesiastic cărui aparţine, Cultul să fie liber, dar po­trivit cu legile ţârei. Altfel nu se poate realiza unificarea, dacă Constituţia ne va da în lături toate dificultăţile rămase în urma răsboiului. Aceste sunt motive naţionale şi motive de ordin politic care impune votarea Cons­tituţiei. (apl.)­ Partidul ţărănist ca şi cel ardelean au o predilecţie, pentru reprezentarea naţională dar ca o condiţie: Ca să ai o reprezentare naţională reală corespunzătoare cu voinţa naţională, ea tre­bue să fie exprimată pe baza unui sistem unitar. In vechiul regat sistemul diferă de cel din Basarabia, Bucovina şi Ardealul. In spe­cial în Ardeal alegerile se fac după o lege efectuată la Alba Iulia. Pentru consolidarea unităţii naţionale trebue să existe un sistem unitar care nu-l poate da de­cât Constituţia. * Motive de ordin economic şi social cer înfăptuirea nouei Constituţii. Regimul proprietăţii individuale^nu^poate rămânea în incertitudinea de azi. Noi vom face prin Constituţia de azi ceia ce Kogălniceanu a făcut la 1866, ca votul şi pământul dat ţăranilor să rămână pentru vecii vecilor (aplauze). Ţărănimea din Basarabia şi Ardeal care a dobândit pământ prin legi excepţionale, trebue să aibă aceleaşi garanţii ca şi ţără­nimea din vechiul regat (aplauze). if­ * Vorbind de principiul naţionalizării sub­solului, d-l Mârzescu spune că spiritul pu­blic este indus în eroare. In Ardeal şi Bucovina, sub fostul regim, subsolul era proprietatea statului, tot astfel şi în Basarabia. In vechiul regat subsolul terenului expri­mat este proprietatea statului. Ce rămâne atuncea ? Subsolul dela păşuni şi subsolul dela proprietăţile rurale dela 1864. Se poate admite ca odată cu unificarea regimului să luăm două treimi din averea statului şi s’o trecem în domeniul parti­cular ?«­x . : Prin Constituţie se recunosc toate drep­turile câştigate. Când se va exploata sub­­solul se va da proprietarului un drept de redevenţă , el va fi luat partaş la exploa­. Marii proprietari nu-şi exploatează bogă­ţiile subsolului, ci le cesionează streinilor. Este un interes capital pentru avuţia petro­liferă, care este baza transporturilor şi a apărărei naţionale—ca subsolul să nu trea­că în manistrem­e, căci robia noastră econo­mică înseamnă robia noastră politică (a­­plauze îndelungate). 3 D . Mârzescu vorbeşte apoi de problema muncitorească arătând că prin noua Cons­­tituţie se asigură muncitorimei toată prote­guirea prevăzută prin legile ordinare. Asi­gurarea muncitorului pentru caz de boală, accidente sau bătrâneţă trebuesc consfin­ţite pentru muncitorii de la oraşe. Pentru ca munca să fie cu desăvârşire li­beră, se va suprima în curând straja la ţară, care va fi înlocuită prin paznici plă­tiţi (apl). . . Numai în cazul în care ţara este primej­duită, toţi­­ cetăţenii trebue sa-şi'adeie mun­ca pentru apărarea ei. D-l Mârzescu îşi încheie documentata cu­vântare, în care punct cu punct a analizat principiile nouei Constituţii, declarând că ea se înfâptueşte pe baze naţionale şi de­mocratice şi că va fi realizată şi aplicată pentru a asigura desvoltarea statului român. O. C. O. MARZESCU Minittrul sănâti­ăti publice şi ocrotitei taclale Discursul D-lui I. Inculeţ —« Ministrul Basarabiei -­ D-l Incueţ este primit ca ovaţii de în­treaga aali. D-sa rosteşte o frumoasă şi simţită cu­vântare, arătând­ că­ sa va adăogi mait la exposeul d-lui Mar­zes­cu. Arată că poporul basarabean este strâns legat de vechiul regat şi că la dragostea ce d-sa o are pentru Iafl, oraş de care personal este legat, va interveni l&to­des­­sss de câte ori va fi vorba de o rerasdiare a laşului. D-sa insistă asupra evenimentelor și im* prejurărilor sciiale, fid­sd an snmgf Isto­ric al unirei Basarabiei ca patria* mamă. In momenta­­k carei ţara sângera şi era în parte cotropită de duşmaal. Bast*r*b­a a adus în acea clipălan adevărat balsam bi­nefăcător prin setai m­irei. Dl. înculeţ trece apoi, la proectui de Constituţie şi examineasă rând pe rând principalele principii democratice din som­ pact findaasentai al ţării. Arată că cele mai mari reforme Iau fost înfăptuite da partidat şi guvernat liberal , prezidat de d. I. Brifana s! space că copiia oportunii nu-şi pot da seama de si’­reţia acestor acte. Generaţiile viitoare vor vorbi da eie cu antoniam şi vor «pane ca în poveşti »c a fast odsii şi odată cs aici odată o 8®’ aeraţi®, msre sare care te-a înfăptuit * Astă« treble să sa dde formă defini”­tieă sWalat soa ieşit din msreie risbei; el trebse consolidat pa baza naţionale ş* generoase. D­­iacalei, ds­e ori întrerupt de aplauzi expaee paaotele principle dia’ boss Con­stituţie care va «dace orâsdaiaiâ inter ai şi consolidarea reali. D­aa emisă athadisea opoziţiei care în loc că vie îa Filament şi să arăt® dacă an propuneri mul lsae, mai eternasiatiee şi mtl naţionale, ce mărginesc a face o obstinîţie scandaloasă îa scăpai de a îta­­pedeca iscrăriîe. D. Incéiet, iatr’o formă narativă, Ireni­­aeată acilarea d-Ior Lupu—Mihalache — Vald*TM”M8sîa, și-șî încheie cuvântarea ca

Next