Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-23 / nr. 65

IV" ANUL XVH No. 65 1 LEU ABONAMENTE: I *8 «KS * • I i­t • 200 £»** lsz . . . * . . 146 TV. M te!­tei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA te$, PVTa narrrf Ma, 6 earette de literaa: 9—\'2 a. m. şi 3—5 p. ja. ANUNCIURI ŞI RECLAME: Se primesc m cccdi+ioBi avastagioase direct la administraţia m­arota tesi. Plaja Unfrei C. Deasem­ene* prfe feafe agwipe de paefidwse Opoziţia contra consolidării statului Svat Col­or­ile opoziţiei coalizată, de­parte de A impresiona num*d­e po­pulare, se pierd­en provocat unele scandaloase din Parlament, şi la în­cercările de a provoca desordi­e şi perturbări de stradă. Nimeni nu ştie, până azi. Ce voeş­­te şi la ce tinde această opoziţiane unită, alcătu­tă din elemente cu Con­cepţii politice cu votaj opuse intre ele, dar unitară la Ceea ce priveşte desorientarea in care an al­ă. Ţărăniştii şi ardelenii, dup­ă ce au Contestat legalitatea Parlamentului şi au lansat proclamation­ prin cari de­clarau că nu vor veni In sânul A­­lunărilor Naţionale» au venit totuşi In chip regulat dar ocult, Ca tăvşi exercite dreptul de a... ipessa diur­nele, Iar la punerea in discuţiane a proectutal nonei Constitution!, s’au coalizat pentru a Împiedica realiza­rea el. Ardelenii d-Ior Maria-Vaida au a­­derat la revoluţionarismul şi... na­ţionalismul d-lor Lu­pu-Stere-M­a­­la­che, Iar aceştia au adoptat sistemul de luptă al celor dintâi, utilizat In parlamentele maghiere. Acesta este rezultatul acţiunel la care s’a dedat opoz­ţ­a coalizată. Ce s’ai întâmplat In urma acestei atitudii s’a văzut: o permanentă acţiune scan­daloasă, clasa In Adunările Naţiona­le, o înjosire a demnităţii şi autori­tăţii parlamentare, cu ecouri şi re­­percursuni favorabile la Budapesta şi Viena. Zarele maghiare şi austriace ju­bilează, descriind cele ce se petrec in parlamentul notei Românii şi sem­nalează faptul că foştii parlamentari români din Camerele ungureşti, duc o luptă făţişă alăturea de minorită­ţile din Ardealul desrobit, susţinând revendicările exprimate, la Cameră, de Cătră representantul ungurilor, d. Iosif Szandor,­­eare a declarat, la discuţia proectului Constituţiei, Că ▼oeşte lă se bucure de protecţiunea statului român dar şi a celui ungu­resc. Dar da£ă această este atitudinea aaftenală a celora din fostul partid naţion­al-român din Ardeal, şi acţ­i­­ne internafionala a ţărăniştilor d-lor Lupu-Stere­ Mihalache, din punctul de vedere al politicei Interne şi al organizărei şi Consolidărea statului, toată lumea se întreabă : ce foeşte această opoziţie? De la venirea partidului liberal la Crimă, această opoziţie a dest­us o permanentă Campanie cu caracter electoral. Întreţinută Înainte şi in timpul alegerilor. Cu toate că nume­roşi reprezentanţi al tuturor grupări­lor politice au obţinut mandate pen­tru Cameră şi Senat, In vechiul re­gat ca şi in provinciile desrobite— (dovadă de ce­r teroare“ a domnit In alegeri!)—totuşi opoziţia a con­tinuat cu această Campanie timp de un an, ameţind lumea cu o barocă literatură electorală, până în el mul depunere!­­n Parlament a nouei Con­stituţii. Puşi Ia faţa acestei mari opere menită a realiza desăvârşirea unită­ţi naţionale, ţărăniştii şi stdeienii au exasperat pur şi a­mplu. Nepregătiţi In totul in această direcţiune, ne cu­­noscând adevăratele interese pentru viitorul statului şi n ci una din ma­rele probleme ale vremurlor, ţără­niştii şi ardelenii, la caii s’au alătu­rat elementele reacţionare, s'au de­dat la cunoscutele manifestaţiuni pu­blice, spre marea nedumerire a opi­niei publice care se Întreabă mereu : Ce vrea opoziţia? Nici una din grupările din opoziţie n’a pregătit o altă Cons­­tuţie. Există un singur proect de Constituţie, a­­Cela al revoluţionarului autocrat care este d. I. C. Stere, şi pe Care nu i’au putut accepta nici ţărănişt­i, pentru Caracterul lui pronunţat comunist. Prin urmare este bine lămurit că opoziţia coalizată nu are a revendica alte principii constituţionale. Căci nu are nucai o schiţă de proect. La nevroza un om, revoluţionarismul In­ternaţional şi reacţionaristul Oligarhic al altora, s’au alăturat ambiţiunile şi vanităţile deşarte formându-se astfel acest mixuam-compotitum Care-l pre­zintă opoziţia coalizată. De aici desorientarea generală a acestei opoziţii, cu concepţii opuse, toate Îndreptate nu împotriva guver­nului şi a partidului liberal, ci Îm­potriva supremelor interese și nece­sități ale României Întregite. IN SAGA Multe şi mărunte... Cât va dara acţiunea şi abitracfia opozi­ţiei, ne-a spus-o un Popa Man din partidul maghiar al d-lui Vaida: , , Vom lupta 3 zile, 3 luni, 3 ani,­­“ (vezi modin­a* de anatit / Şi noi spunem: nici peste trei ani poporul Rumânul Mari nu va afla ce voeşte opoziţia unită, afară doar de putere... Pentru a înlesni apariţia mai repede a zl­­aretor cari se consacră ca atăta m­»ufie fire obit u ful din parlament, propunem reaac­­tonlor respectivi să menţU zatul mTenbilul scandal ac la Cameră şi teroarea guvernu ai" în tot timpul căt va dura discuţia Constituţiei. * „Lumea* de azi e adorabilă în relatarea scandalurilor ce le inreg­strează. »Se crede că deputaţii din opoziţie au a­­runcat fiolele ca hidrogen* se. le mLumta’. Acest »se eredt* s absolut adorabil ! **■ Ziarele din Bucureşti anunţă ed Efisto- Tungo, din jurul op­erei din Capitală, pleacă din Bucureşti. Rămâne în schimb dl. Origuţă Filipescu- Taago, dirijorul mascaralelor opoziţioniste... BILANŢUL OBSTRUCŢIEI Cum este combătută Consiliu fia­ tină astăzi ,opoziţia­ unită a combătut astfel proiectul nouei Constituţii. Prin abţinerea de la lucrările parlamen­tului şi întrarea unbroc în Adunările Na­ţionale. Prin manifeste şi proclamaţii violente re-' dactate de d-nii: Stere-Lupu-Vaida-Maniu. Prin aruncături de serpentine şi confeti la Cameră. Prin pocnete de bice şi morişti de vânt. Prin tropote, ropote, ţipete şi fluierături. Prin înjurări la adresa Coroanei, prin ameninţări­­cu, deslipirea­ provinciilor desro­­bite, prin revoluţii de stradă! Prin dansurile de varieteu ale d-lui Gri­­guţă Filipescu şi prin­ literatura „Aurorei“ „Faclei“ „Opiniei“ „Epocei“ „Adevărului“ „Luptei“ şi a oficioasei, publicaţiuni pentru studii sociale şi economice întitulată „Pardon“ Prin fumurile d-lui­­ Matei Cantacuzino. Prin­­aplauzele din parlamentul maghiar care incurajează acţiunea... naţională a d-lor Iuliu Maniu şi Vaida Voevod. Prin bătăile aplicate ziaristului Raul Cră­ciun pe care ardelenii şi­­ţărăniştii l’au cre­zut că face parte din majoritate. Prin cunoscutele argumente ilustrate ale d-lui Constantin Miile. Prin aruncarea în Parlament a unor sfi­ole cu conţinut pestilenţiale,esenţă boereas­­că a opoziţiei unite... Dacă cu acestea opoziţia epu­sează în­tregul program de obstrucţie, în interesul superior al statului, acest program va fi reluat de la început... ■»fillil Pii é­gem In declin... — De la Conu Matei cetire — D. Matei Ciatataziao solitarul de la Copou—(„«obtur* este si d. C. Stere!...) — evident anul dintre veritabilii reprezentant! ai vech­i bocrimi moldovenesti, a incsput ei tri«»8Ct fa politiei prin leg ndi. Bo«ri& se, caitara sa, retorica sa, C­iudăţen­ii­ şi parttenlaritfiț le sate, toste aceste^ laolaltă an ti sat din d. Matei CftatAGastaO O fi­guri deoseb­it a Iasului. Pentru aceste şi alte multe însu­şiri, dte e*re se distinge acea o­­n ora­bili tat­ea exemplară care l-a dat, mal mult de cât ur c*, atâta autoritate morali—d. Matei Can­­tsensino a ajuns a fi adui­t de ie­şeni. Plutind întotdeauna peste eamen, păşind în viaţă senin şl drept, d. Matei Cantecusino, devenit legen­darul „Onele Mathleu“ şi pentru po­por »Conu Matei", a atr­abătut în toată largheţe toate ch­irurile po­nt­ce. A fost «Konservator, ca s£ de­vie tachiet, a treci­t la conserva­torii naţionalişti, la liberal?, la a­­vereseani, la comunişti, la stelişti împotriva cărora a deschis acţiune publică ?n primul moment al tabac­­nţiei risboiului european—pentru ce retras definitiv din viata poli­tici si reintra acuta din nou in si­­nul opoziţiei coalizate, aderând la concept­ii* d-rumui Lupa, la regio­nalismul d-lui Veld« şi la princi­piile democratise ale d-lui Gri gută Fitipe«en. I s’ar fi Ingidnît d Iu! Matei Can­teeuzîno şi aceasti nouă şi... m­e­­rea asi avântase, deci cel puţ'n d-sa ar fi dispensat opinia publi­ci de acele deelaraftant pe sari le-a făcut in tutul săptămânal prin scrisoarea de la „Dacia* şi prin stare e bucureştene. D. Matei Cantasuelno, adoptând in totul (momentan!...) programul de luptă a opoziţiei, declari ei se asociază la această acţiune. Dar un ziarist bacurestean, vrind si eunocsei mai îndeaproape ceea ce cugeti d. Matei Cantacusino, i'a pus intr'o situație d­e cele mai dificile. — Dacă guvernul aceita nu e bun, daci Constituţia ea sa votea­ză nu va tril, care ar fi solutia­­aea ? Care ar fi guvernul mai bun, care ar putea da o Constituţie mal buci ? Aşa Vă Întrebat gazetarul pe d. Matei Cantacuzino, care s’a grăbit a r­epunde: — Nu ştiu ! Nu ştiu ! Această frânei mărturisire a a*­rletocratui ci dala Jock­y Cklo,ea­­r eterizează noua fazi a venera­tului Conu Matei, pe care o sem­­naîim eu regret in cuvintele eu care­ intrinitu si aceste constatări. ,cCi Henri Lavedan obţinut un nou aspecte cu romanul «An »Pantean*. .Buletinul Cărţii« No. 4 public» o «cur­­tă dar frumoasă monografie a institutului de editură »Viaţa..Românească" dând­ ve­derea palatului din Iaşi şi fotografiile a­­teilerelor respective. Ukrainienii din Bucureşti, au comemo­rat aniversarea morţii poetului Taraa Şev­­cenko. I­. Zamfir C. Arbore a vorbit despre o­­pera poetului Ukrainian. La Ateneul din Bucureşti a­u avut loc o şezătoare comemorativă la amintirea lui I. L. Caragiale. Criticul S. Struţeanu­ a vorbit despre o­­pera marelui dramaturg şi satiric. Secţiunea românească a expoziţiei inter­naţionale de cărţi ce a fost organizată la Florenţa, a rămas intactă, trecând în sea­ma scriitorului italian E. O. Parodi, de­cedat zilele acesta. „Dragoste de­ grai şi de viers romnisse* este talul unei broşuri scrise de defunc­tul fito-romin prof. Urban Iarnik, reedi­tată de „Casa Sfoalelor*. — Senatul universitar a’a Întru­nit aseeră, sub preşidenţia d-lui dr. Bacaloglu, pro­rector. S’au discutat diferite c helt­uuii ad­ministrative. S’a sporit Cota de întreţinere la Căminari, de la 10 la 12 lei pe zi pentru student, aceasta din pricină Că numărul studenţilor s’a micşorat. S’a luat act de adresa adminis­traţiei financiare, după Care, pentru Conferinţele Cu plată Ce se ţin în aulă, trebuesc achitate cuvenitele taxe, ci în ori­ce altă sală. S’a convenit, ca în şedinţa specială, in Care senatul se va o­­­upa de b­alloteci, să ia parte şi de­legaţii facultăţilor din comisianea pentru bibliotecă, Care Insă va fi administrată de senat. — Banchetul pe care funcţionarii cefe­rişti II vor­ da in onoarea d-lul Scuter«, a fost fixat pentru 31 Martie in sate so­cietaţel de sport si maniei. Vor fi 303 de InvitaţL — Fabrica de eahti din Ripiceni a în­ştiinţat că va expedia un vagon satur pentru comuna Iaşi. Interesantul proces de la Curtea cu Juri Curtea orjiri, l’a ocupat erl de o a­facere, petrecută la total ultimelor alegeri generale. Iată, faptele. Le cârciuma Gh. Nistor, din satul Leţ­­cani, comuna Cucuteni, se găseau mai mulţi lă'eoi, făcând politică. Iată că ifi face Intrarea locuitorul Ma­noie Postniachi, In atare de ebrietate, care ■e pune de îndată pe scandal,. Înjurând in dreapta şi in stângi. De câte­va ori (ârcinaaanul Gh. Niator, li învaţă să se astâmpere, sau să pirăsească caia, dar Postnische refuzase şl una şl alta. Gh. Nistor se hotirl atunci să-l scoată pe Postoache din casă, der în stare de ebrietete In care ae găsea, Postolache Îşi Înfipte dinţii în mine cârm­asarululfl nu-1 slăbee. Pentru a scăpa, Nistor apucă de gâc pe Postolache «I mamei aşa a reuşit ca să scape de d­nţ­ii lul Postolache şi să-l scoată afară. Postulache pleci, se mal duse in alte locuri, dar a doua al încetă die viaţă. S’e făcut autopsie şi raportul medico­legal, constată,­ că moartea a provenit dlatr’o veche congestie pulmonară, agra­vată prin strangularea suferită din partea ini­ţiator. Du­pă acele amânări, procesat­e de Jade­­cat­eri. Canea era compusă din d-nul Eugen Petit, prim preşedinte, asistat de d-nii magistraţi Gervea­u şi Lupu. Foto iei mi­nierem.nl pubiic, era ocupat de d. prim procuror Corela. Partea civilă a fost reprezentată prin d­nil avocat­ Pogonata şi Axiate. Apă area Ini­ma. Niator a fost făcută de d-nii avocaţi C. Manela şi Omer Po­­povici. Apărarea a aratat că Gh. Postolache, a murit în arma veche­ boale de care an­­ferea, şi nu a tăgăduit că a’a agravat prin acea că a fost apucat de gât de Niitor, dar la acelaşi timp a scos la evidenţi, ci Nistor a trebu­it el insuşi să-şi apere viaţa, şi că carnal astfel a pătut scăpa de Pos­­to­ache. Actsl medico-legal, dovedeşte că rana suferită de Nistor era gravă şi is predea o incapacitate de lucru. Cartea, la arma vn­.dictatei juraţilor, a pronunţat achitarea îsi Gh. Nistor. Verd­etul juraţilor a fost prim­­ ca a­­plauze de sătenii din Leţcaci, caii cu toţii au szistat la desbateri. ■— Societatea pensionarilor roagă Cu imiatecţă pe ci­nste şi d-nii membri a se întrugi negreşit Duminică 25 Martie ora 3 in localul Primăriei, fiind convocare. — Viceri 23^Martie^oral6’p. m. d-nul inginer. Casierii işi va desvolte^conferinţa sa despre „listu­ţia Uzinelor Electrice din Iaşi" în sala­­cercului inginerilor din str. Ştefan cel Mare No. 4, etaj. Rugăm stăruitor pe toţi camarazii şi pe toţi cei care urmăresc ca interes proble­mele de refacere ele Iasuloi să asiste la această conferință. - VINERI 23 MARTIE 1923 CRONICA TEATRALĂ „VINOVAT“ 3 acte de R. Voss Piesele nemţeşti, spre deosebire de cele franceze, pătrund mait sa­ctul şi caracterul oamenilor şi dacă în Teatrul Francez, găsim mult colorit, la Nîmţi, acţiunea se destramă mai cu greu. Insă dă maximul de conştiinţă omenească şi de durere. La Francezi pesa ia un colorit repede şi viol, frazele se succed intr'o acţiune va­riată, impresionismul ds efect ia loc Im­­prealonlimnisi de fapt şi într’an be­gat de­cor, femei şi bărbaţi frumoşi, îacâaiâ dela prima acenă şi nu te lesă de loc să me­ditezi. Neamţul insistă astpra fle­ cărei scene, îţi explică rostul fle­că al periona­j Interpret, şi toţi se trampan la viaţa de familie aşe­zată a germanului ca rostul ei, cu caracte­rul sănătos al lui. „Vinovat", piesa lui Voss, face parte din teatrul sănătos german. La Tomas Lehr, an Adolf Kramer, on Carol Lehr stet fiinţe trăite şi nedreptăţite de soarta aceasta a lamei. Tom­as Lehr rabdă 20 ani povara închi­­sorei şi nu cearcă să se dea vinoviţe dacă fiiod­ că te Imperiul german toate sâot ho­tărâte, fiind-că au fost bine hotărâte şi Tomas Lehr se simte nevinovat în carcera cu No. 37, dar el n’are glas să ţipe, dar el, mai ales, n’are glas sâ’i m­ai auzi ci­ne­va. Şi el face carcera, fiind­că ori­cât ster revolta fiinţa lui, ştie că „tone «lat la de­şert", îa imperiul german conştiinţa Ied­vi­dului e înăbuşită şi neamţa na te-ssea­tă după bătăile Inimei sau a«pă flata revol­tată a ta, neamţul ştie ci odată faptei sivâ şlt, eşti tu care i’ai săvârşit şi deci... expiaţia. Dar lati’o z­ germana! Herbert, procu­ror, descoperă pa adevăra­nl lâptaş şi nu se sinchiseşte de cei 20 ani, făcuţi pe gra­tis de tine, îţi di dramul dar are grijă de tine, pentru reintrarea ta în ni e« socie­­tate, dâade-ţi un ghid, pentru iadrumarea din nou, a prim­­or paşi. Şi Tomas Lihi, nevinonitul, lesa d­e În­chisoare şi se duce, d­rect după nevasta şi copiii lei, da'... familia lui, fără şef, a apucat drum greşit. Nevasta lui, Mariba, silită, s’a dat atut detractat bătrân şi bogat, care face din ea ceea­ ce vrea. Frica Iul Lehr, Julia, se prostitueasă, fiind­că societatea cere ca ea să trăiască. Fiul lui Caro! Lehr, conş­tient de ce vede in casa Iul tată-său, se apu.că de beţie ca ea să nu mai vază, căci îi face fini să vadă. Şi Tom­as Lehr, ezre venire acazi, nu­mai ca să-ţi vază pe iubiţii vii, nevastă, fiu şi fiică şi să-şi uite de cei 20 ani de carceră, el Toma Lehr, care a sufe­ri, ca un martir, cu toate că se ştia nevinovat, azi dânsei omoară pe marele calmn al su­­ferinţiiorDemen­­ţi, pe respirgatorul amant ai ei, numai pentru că dreptatea trebue să ■e facă şi fără de a mai fi silit şi măr­turisească la vre­un instructor, se predă ca vinovat lăsând cerui să spună de data a­­ceasta motivul faptei, cu adevărat, săvâr­şită. In piesele nemţeşti, erotismul aproape lipseşte; afară de tema mult cunoscută a labirei, neamţul a găsit şi alte teme ba­zate pe sufletul complex al omului. E drept că în erotism, piesele franţuzeşti, reuşesc totdeauna şi­ a superioare celor nemţeşti, dar iarăşi e d­ept că franţuzul nu face ni­mic fără dragoste. Dragoste în msnsă, dra­goste servitoarei lui, dragoste vio­eei tale, dragoste midinetei din prăvăiie, dragoste întregului element femeesc cu chici Neamul nu-şi prea părăseşte teză că­minul, ca ana ca două, şi purtarea"Martei din piesa lui Voii, e purtarea acelei femei, ajunsă la sapă de lemn, când ţinând mult la bărbatul ei, şi văzând dezorganizarea menajului ei ideal a ficat o adevărată sfor­ţare şi nevoită s’a dat bogatului Kramer. Piesa are mait fond zntreteac şi in­dis­­tribuţia făcută a avut o nouă reuşită. „Vinovat" căzând la loto] Directorate­ de scenă, Vlad Cacinschi, Interpretul tei Tomis Lohr,­rol­­ principal al piesei,— d-sa, ban cunoscător al piesei şi-a ales cei mi buni secondanţi. Tom­as Lehr al d-sale, un rol bine sta­diat, a avut o conştiincioasă Interpretare. Mai ales un tetal I, în prima apariţie, de după 20 ani, d-sa a mişcat mail publica!, prin rolul interpretat. Păcat ci pe dl. V. Cuzinsch! Ii vedem rar. Vechiul acoittst al cetei dintăi teatru al Moldovei, susţinătorul multor rola­­ prime de mai bine de 20 ini, s­i apare di­n câod in când pe scena teatrului nostru. Am înalt şi ne pare rău, ci d-sa fiind suferind»­e nevoit să nu poată juca aşa de det.

Next