Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-24 / nr. 66

ANUL XVH He, 16 km^4Aumi^ * V* m ....... sea w v*s» 31iffi* . . » . , t4e' Ia 1W fest ..... M K&&ACT4A S* AD&BMSN­îAțlâ feți. Phța Us&d Na. $ tsr-A d» itofe: 9—îi' a. ». țl t—4 p. s».' ««NCIUîa Șl RECLAME: Se isdasesc te «s^țlsâs s­wtesgfoase direct k a&kateh­ațk mnM Pkfc* Unfrei #, *$»$&. de pnbițgtgfe APAS£ 9 IETIE MIM Lupta contra Constituţiei. Opoziţia nu ştie ce vrea. Mărturisirea o-lui Mitei Cantacuzino. Care e Constitutes mal l mi ? seseSaiurlie din Parlament şi atitudinea presei Ia descrieatareai vădită ca cm o­­poziţia unită îşi duce acţiunea de scanda! şi pro?peiţIaî?e,-^In­ dispreţul naan m al opioid publîfie Conştiente —mârtudilrea fftcată de orig natal o­­pozant Care este d. Matd C niaco­­ztao, lămureşte haosul In tare plutesc aştl'ConatituţiGnftlil tosîrl. D-l Mate] Canîacoztao, Ct om tu­­pedor şi jurist mai cu sea®ă, a Criticat opera Constituţiei, opera de guvernări tot, fără nici un argument, —absolut fără—pentru a ajunge la conclusiunea că eu ştie Care grupare politică ar putea adass un guvern mai bun, şi care ar fi guvernat care ar putea alcătui o ConsîHuţiune mai bună. Aceste declaration! Categorice fă­cute de d. M­­eî Cantacuztao la Uşi, nu est decât reflexul real al acţiaaei opoziţioniste­ dusă la Bucureşti şi nimeni nu ştie încă Ce vrea de pildă partidul ţărănist­­ea partidul naţional român. Opoziţia naltă a Cetit numeroase declaraţiuni la Parlament, motivate pe unul şi actial motiv al „frauc­ei“ şi „teroare!* In alt strl- dar nu şi-a spus cuvântul începnvsşt® reroram Constituţională, împotriva Căreia a deslănţuit o campanie de cale­asie şi violenţe oscanoz­ate încă în v­ânf unui stat civilizat. Susţinută de o presă de scandal, opoziţia a ameţit o bucată de vreme opinia publică, lăsând a înţelege că la timpul oportun să spuie limpede, în faţa ţârei, tot c® gândeşte şi tot Ce voefîe, ca să te taîâptuiasei bun aoaâ şi solidă a consolidării statala?. Dar venie d­in Parlament, opoziţia nepregătită pentru o atare operă, a dus o acţiune Incalificabilă, aplaudată la Budapesta, la Vigna şi la Moscova, *­şi fogtad de discuţianea obiectivă, t Soborât scandalul la stradă. Cite iste deci punctal de vedere şi opoziţiel­anlic la chestiunea Cin­stituţională ? Nu l’au arătat nici ţărăniştii, nici ardelen­i, şi nici Celei®!!© elemente debloise cari i’au alăturat acestei acţiuni. Dar mai ales na f­i tratat nici preia care întreţine şi alimin­­tează acţiunea degradatoare a om­o­bi­liei unite. Această presă, făcând cor cu im­amii­e revoluţionare ale doctorului Lupîi şi Stere şi cu cântacele patrio­tice ale d lor Manta şi Iosif Şandor, nu numai că nu s'a sliit—macar pentru prestigiul presei'—ia afle csre @fie ConCepţiunei ţărănistă sau ar­deleni Ia chestiunea Constituţională, dar ce e mai grav, a abessnî&t in totul de ori­ce obiectivitate ca să analizeze cupriniul nesei ConsUtaţi­­unî, să tiniârească rostii el, pentru a demonstra părţile bane gin rele, principiile democratice şi naţionale. Aceste ziare au scris psgtai în­tregi daspre Constituţie—ta ’scopul de a alimenta ag­hţinelie, de a In­cura­ja scandalurile şi de a popula­riza producţiuniie miraculous ce au I loc la Parlament, unde m maralfei- \ tă coptilâria, ienin­ditatea şi demers- I ta, sub Cele ma! ciudate forme ale f iresponsabilităţii. In această situaţiana presa ia care facem iluzia este ca drept cuvânt I« înălţimea morală a opoziţiei uni­te, care di că no ştie ce vrea ca să as gure ţirel un viitor nmi stră­lucit psia­sm­el aşezare constitu­ţională, vrea totuşi să obţii prin scandal şi violenţă, conducerea sta­tului Pentru această simplă ambiţiune, opera constituţională nu va putea fi zădărnicită, cu atât mai mult că ţara are tristă experienţa a atf­stei guvernări ţăranlştu-ardelean din 1920. De aceea zvârcolirile opoziţiei şi concursul ce i-l dă presa de scandal, nu sunt decât acţiuni pe cât de za­darnice pe atâta de sporadice. Să nu uităm proverbul: Câinii latră—caravana trece! IN SAGA Multe şi mărunte.,« După ,Opiniam cetăţeanul evreu asimilat, tete antisemit. Asta ar însemna că adevăratul fito­emic este ev­reel care exploatează chestiunea t­­vrtiased în dauna cetăţenilor re­ul, dar în beneficiul său propriu. De acela sânt unii dintre aceştia cari or­ganizează comitete, supra-comitete şi co­munităţi improvizate cari îndeplinesc rolul unor adevarate comisiuni... fiatale ! N'am fost destul de... explicaţi—dar ,O­­piniam ne-a înţeles ! Reproducând mereu din u Aurora", BEpo- 9a", 0Adevărulm mPardonm şi alte prtbuca­­ţiuni obstrucţioniste tot ce este scris împo­triva Constituției—BOprnia* va fi stijid aă’șt tponască pag­ine și formatul, ca să pontă decidi atâtea argumentări... Moartea lui Dimitrie Onciul Cultura românească este îa doliu : Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei Române, şi unul dintre cărturarii noştr­i de seamă, a încetat din viaţă. Cu dânsul dispare o figură distinsă a culturei noastre, un învăţat care a lasat în urmă o serie de opere de mare impor­tanţă istorică. Dimitrie Onciul a scris numeroase lu­crări istorice, între care unele referitoare la prima epocă a Moldovei. Deasemenea a scris studii istorice despre Iuga Vodă, Dra­­goş, Bogdan, Radu Negru. Dimitrie Onciul, prin diversele sale cer­cetări, a mai scris importante lucrări des­pre operele lui Mihai Cogălniceanu, A. D. Xenopol etc. Originar din Bucovina (din satul Straja) Dimitrie Onciul şi-a făcut studiile la Cer­năuţi şi la Berlin. A fost profesor la liceul din Cernăuţi, iar de la 1896 a ocupat catedra de isto­ria românilor la facultatea de litere din Bucureşti. La 1900 a fost numit director al Arhi­velor statului, funcţiune pe care a ocupat-o până azi. Membru al Academiei Române, a fost ales, după răsboi, preşedintele înaltului templu cultural. Dimitrie Onciul a fost unul dintre marii dăscăli ai ţărei, dând o generaţie de elevi, cărturari reputaţi, ca d­nul V. Pârvan, Al Lepădatu, Giurescu ş. a. In anii din urmă, Dimitrie Onciul a fost însărcinat să recepţioneze materialul istoric cuvenit României din partea Austriei şi Un­gariei—material care se referă la trecutul românesc al Bucovinei, Moldovei și Ar­dealului. Dimitrie Onciul moare în vârsta de 67 ani, lăsând un gol imens în cercurile atât de restrânse ai marilor noștri cărturari. CITIȚÎ ȘI râSPJ­NDÎȚI ZIARUL „MIȘCAREA* WVKSnH&XB&fflSX - Budgetul tm&tr M*1' mm fn cursul slpfimanel viitoare Asunsrts Dtputefliisr m fi (ha­inită să voteze noul presei du budget g «narai al stătutei. Budgetul est® TnteciKli ramai pa două luni —pentru ca viitorul an fNaneisr si IncazpS da Ss 1 lanuaris 1924. Budgetul R^mănlil Mari pre­zintă la venituri și la cheltuetl suma de 15 miliarde 406 mili­oana 457 mii rdl. Si amst budgil fiind un bud­get provizor, prelim­inter bud­getului norm si ce va Tncepa da la anul viitor, sporurile a­­cordata funcfionirlmal sunt tre­cuta sub formi da prime. O. ministru de faianta a în­scris In budget tente sporurile acordate anul acesta funcţiona­rilor; de aseminta a’au trecut In odgt sporurile pentru sui­cida ofiţerilor şl pentru hrana armaţi. I. De prisos si msl arătăm el budgttui este ikăfult pr o po­litica financiari sănătoasă, Inia­­furlndu se od-ce chaltuell Inu­tile, şl înmlindu­-se creditele ne­cesare refacerii. Budgetul normal al Romialei întregite va începe la 1 ianua­rie viitor. Pentru confraţii noştri din Iaşi Ziarul „Lamm“ a anunţat că in urma scandalurilor da stradă pro­­weak da partidat ţărănit-tachist­­ardilean, s’ar fi ţinut un consiliu de miniştri la Palat. Ştirea este absolut de domnii al fanteziei şi speram că „Lumea“ nu va ezita s’o dezmintă. Cu acest prilej am avea de făcut o obiecţiune. Ziarele locale se mulţumesc a tat registru tot ce ti transmite cores­pondentul lor din Bucureşti, după info mcţiunile întotdeauna ten­epr­ătoase al unor ziare al căror nume e da prisos d-l mai cita. Ar fi de dorit ca în amstă pri­vinţă confraţii noştri să amieze suna Prezenten­ţii acestor ştiri şi să contra­rze mai îndeaproape ştirile ce ţi se transmit, dacă vor într’a­­devăr să informeze pe cetitori în chip ciintil Dar a du la ştiri telefonice obi­cinuitele­­menţiuni din ziarele de scandal, cu titlu de ştiri, credem câ este inadmisibil, atât pentru respectul cuvenit cetitorilor cât şi pentru pres­tigiul presei. Alia este să scrii an articol re­dacţional în spirit de atac opozant,­­ şi alta este să înserezi asemenia tartine cu titlu da informaţie, an­gajând uneori până şi nanele Su­veranului Socotim cu confraţii noştri — ori care vor fi ideile şi simţmântele ce nutresc—vr lua act de a­ceste pbi­­meţîuni şi vor recunoaşte temei­­nicia lor. Să vorbim latre noi ca profesio­nişti şi să ne recnoaştm greşelile —acolo unde ele prea mai trans­parente. — Socie afes de locai.'țî efîiee, a ficat faUTvtnț­iIj neceasre, pestra a idu e ta lacaiiftte lssaitei pecesar, pestre loc?ărljs de pa­saj, ce mtri ta obligați «alle acestei •pectlți. Materialu! va fi pini ta 4 «Ipfimâai depozitat îa Iişi. ICOIJBI la cotacţianea bibliotecei .Ca neştinţi fo­­lonitoara" ce apare sub direcţiunea d-lui prof. I. Simioneacu, au mai apărut urmă­toarele bromuri: .viaţa şi O­pera Iul Pas­teur* de C. Mâţă­­, .Rătăcirii« bolţeriste* de maior I Mihal.­m D. Charles Bougié, profesor la Sorbo­­na, va ţine la .Fondaţia Caro!" o acrie da patru conferinţe lu care va trata despre: .Renan şi Janimea univers­­ară*, . Socio­­logia frane­ză contemporană* şi .Mora­litatea in democraţie*. Prima conferinţă are loc Joi 29 Martie. » Ziarele streine consacri articole elogi­oase lui D'Annanzio care a împlinit 60 de ani. • A ine­i­tat din viaţă profesorul Dimitrie Onelul, unul dintre istoricii noştri de frân­te şi unul dintre marii certători ai trecu­tului nostru cultural.•­­Şcoala Basarabiei, revistă pentru cul­tura, învăţământ şi educaţie naţională ce apare la Chişinău, publică in No. 1—2 pe noul an (al 5-lea) articole semnal- dom­ nii 1. S­mtonescu, A. D. Culec, Q. Tabacanu, Z. Zaba­ovschi, general Se. Panaitescu, St. violeanu, s. a. c. D D. Drighirescu publică in Interesant articol in No. 5 din .Dreptatea Socială* tratând despre .Dreptul de proprietate şi şi progresul producţiei*. In ace­laş număr alte articole semnate de d-nii I. Iaculeţ, Dr. Dascian şi St. Ze­ Ietin­a In enrind In­sula „Expresul* se va des­­ebule expoziţia de pifttră a d-lui N. Mer­­eu, pictor şi artist al Teatrului Naţional. — Camera, in şedinţa de azi noapte, a votat proettal de lega, votat ds Senat, prin care epitropia Sf. Spiridon, este autorizată sâ-şi vândă pământurile, rămase după expropiere. — Dl. Gh. Paleologe, a fost nu­mit membru la Comisiunea de ex­perţi, din ministerul de finanţe. — A*1 s’a serbat ca mare «oîematiste, hraaesl biseiicel 40 de Sfinţi. Ssrvida! re­ligios a fost oficiat de părintele Agspi, psrohul b­ericei. Au participat «n misre sarari de credincioşi. — Elevele şcosiel ortodoxe de fete, &a plecat aseară la Bacsressi, enb conducerea mal muitor doamne profesoare. Vor par­ticipa la na coecars de Iscrari, intre dife­ritele se­cţii ale Societăţii ortodoxe din ţari. Chestiunea Parcelelor la Iaşi Administraţia Omanali ne comunică simiitoarele : Conform ordisului No. 19734 din 14 Martie a. c. a Mialstemlui de iateras Di­recţia Adm inishr&thi fi Csraptale Uliţei Generale. Se «daca la coneştinţa tsteror celor ce au ficat cereri pentru parcele ssa mai doresc a£ facă că prin Inaitul Darist Re­gal No. 1001 din 13 Martie 1923, regu­­lamentul nectar psceres­c aplicare a le­gei din 18 O­ctombrie 1921 a suferit gr­ăitoarele modificări la art. 3, 4, 5 și 9 alin. a. La art. 3 data pini la care comunele Bibâna vor trebei să farm?ae Late pa ca­tegorii prsvăaate Ia regolameaî ds tost® cererile primite, se amloă piuă la 1 Ms! 1924. La srt. 4, termenii Ia care ce! Intere­sai pot să Inaintese primăriei comnsei rsapectve csre iîe de împroprietărire css iotari de ceia se prelungeşte pănl la 1 Aprilie 1923. Lss art. 5, data de la care petiţionarei poate să-fi comp­ecteze actele cerate da art. 4 din regn­ameat se amică păsă la 1 Mai 1923. La art. 9, termenii in care Ministen! este ţinut să examineze lucrările cât fi rec­anisţi pân­e relativ şi la care primădije trebue să procedeze la facerea actelor de vâazere-cumparare se prdongeşte pini la 1 Ianuarie 1924. — Efi la fcbator a'an tăiat 300 de vite, aţa ci pe zisa de azi in pieţe te găseşte carne in abundenţă. •AMBATA 24 MARTIE 1923 IijaroIpksel„lHaBra‘‘ Ca o bună modificare în actul 3, d-l V. Iorga a reprezentat pentru a doua oară, Sâmbătă, piesă d-sale „Maura“. Piesa are multe calităţi dramatice şi mulţi din cei ce-au asistat, în Sâmbăta trecută, la „Naţional“ şi-au făcut convingerea că piesa a reuşit. După cum spuneam şi în „Cronica“ de la premieră, ceea ce a avut în vedere, d . V. Iorga, în lucrarea d-sale a fost înainte de toate, trezirea conştiinţei omeneşti. In viaţa aceasta de toate zilele, elemen­tul femenin vine în luptă cu multe capricii ale sexului tare; fată tânără şi plină de romantism, ea nu mai întreabă pe mama sa, despre cele auzite şi neputând să în­frunte atacurile virile, ea cade şi de cele mai multe ori, însă cade, definitiv, din rân­dul femeilor cinstite, între care era şi vroia ■ să rămână. Şi atunci, când ea, trezită, cau- i la un adapost într’o familie onorabilă, când I îşi urăşte cu înverşunare, seducătorul, a­­tunci, prietena sa, fosta ei colegă de ban­că, cu toate că o primeşte în casa sa şi a bărbatului ei prietena îşi vede în binele făcut­, o sacrificare a proprietar sentimente către acelaşi seducător, acelaşi care-i stri­că şi ei fericirea matrimonială, după cum acelaşi individ şi-a bătut joc şi de ferici­­i­rea şi viitorul tinerei fete.­­ Şi când soţul inocent, caută un corectiv,­­ din milă, pentru nefericita adăpostită, a- I tund el, întâlneşte în simţămintele soţiei­­ sale, o ură, o gelozie femeiască, contra a- I celeia, care nu cerea decât priviri bune şi o mângâere din partea soţilor ospitalieri. Piesa­­ are mult simţ de adevăr şi concentrează , în sufletul soţului, multă umanitate şi multă­­ resemnare.­­ Conştiinţa omenească îşi are tacul ei de­­ frunte în lucrarea aceasta meritorie a d-lui­­ lorga.­­ Păcat însă, că, vremurile tulburi în care I trăim, boicotarea de a fi, din partea pu­­­­blicului pentru tot ce e reprezentaţie de f pură artă şi de bună manifestare intelec- I tuală, face ca să nu mai găsim la „Naţio­nal“ intelectul ce-l găsim în vremurile de mai puţin­­snobism“, în vremurile când o piesă originală bună era îmbrăţişată cu multă căldură şi când publicul departe de a ad­mira pe o Pina Menichelli sau Francesca Bertini, găsia în Teatrul Naţional o bună cultivare a raniţei şi a sufletului său, neîn­ CURiOSITĂȚi ISTORICE Primii români la Carlsbad in primul numar din »Rsvlata de hidro­log­e msdtasîă“ gâsm­d»’.e interesante despre t,ei tintii viDgiaiCiifti ronsâa! cari an visitat Cerlsbadal Din notele statistice apărute în acesată psbîiistSBne de specialitate se constată că până la 1821 CarUbsdel nta fos t vizitat de nici na călător dus Rimiâi*. la anul 1831 au vizitat Carîsbadu!: d-sa Caterina de Ghyk», nobilă şi prop se­tată, nîesetă la Ital, apei Dr. Ion FIrich, născut is Chişlaăa fi gpătaiUi Alex. Siords», născut Ia Uşi. Aceşti dai dn armă au so­sit şi plecat împreună. Ia 1822 sânt înregistraţi Unea Rssssaî, proprietar­­i sors sa Raxanda Donici din Obbsst (?) Baiarsbie şi Vestie Dimitris, comerciant din Bactsresd. Ia 1823 A exisndra de Ghyka ca soţia s! ce sora sa Caterina de Goyk», cu o d-nS de companie, frantesS. a pol Garsbet Me.­­­cohov.c!, comerciant dta Basaresti. ta 1824 nimeni. In 1825, ace?st Garab­­ Melconovici; Mihail de Beranfesn, sosit în trâaară pro­prie ds Ia Cernăuţi; B«rl Fresstner dia Fălticeni; Alex. Göfk», consilier de stat in», născut I» Cons tantnoaol; Dsvile Bog­­dâBovici dia Orad .a Mers ca v zitloî sâa Nicialse Moldovsn; Nicolse R ^k­ettl da Rosnovan dia Chljm­ăa (?) cn m BK&­­mmerdner*, Const. Stsm® y; E;esa H. CsatacnzlEc, s­ata de boer v*l*h sa trei servisori ș nn tâlmacii). In 1826 Dumitra Castacssino, boer moldovean, ca soția ii 3 servitori; Cerci de Ghyka, născut la hsl, locuitor ale Cer­­năuţi. la 1827 Sofia Kosefef (soţia generalului rsa din Bicstef­­?); Mano actji Rossetti din Iaşi. la 1828 nimeni. în 1829, Pulcheria Cantxentao din Iaşi cu o J.pâasasi şi doi servitori . Această vizitatoare a miai fost îa as 11 1830, 1831.

Next