Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-24 / nr. 66
ANUL XVH He, 16 km^4Aumi^ * V* m ....... sea w v*s» 31iffi* . . » . , t4e' Ia 1W fest ..... M K&&ACT4A S* AD&BMSNîAțlâ feți. Phța Us&d Na. $ tsr-A d» itofe: 9—îi' a. ». țl t—4 p. s».' ««NCIUîa Șl RECLAME: Se isdasesc te «s^țlsâs swtesgfoase direct k a&katehațk mnM Pkfc* Unfrei #, *$»$&. de pnbițgtgfe APAS£ 9 IETIE MIM Lupta contra Constituţiei. Opoziţia nu ştie ce vrea. Mărturisirea o-lui Mitei Cantacuzino. Care e Constitutes mal l mi ? seseSaiurlie din Parlament şi atitudinea presei Ia descrieatareai vădită ca cm opoziţia unită îşi duce acţiunea de scanda! şi pro?peiţIaî?e,-^In dispreţul naan m al opioid publîfie Conştiente —mârtudilrea fftcată de orig natal opozant Care este d. Matd C niacoztao, lămureşte haosul In tare plutesc aştl'ConatituţiGnftlil tosîrl. D-l Mate] Canîacoztao, Ct om tupedor şi jurist mai cu sea®ă, a Criticat opera Constituţiei, opera de guvernări tot, fără nici un argument, —absolut fără—pentru a ajunge la conclusiunea că eu ştie Care grupare politică ar putea adass un guvern mai bun, şi care ar fi guvernat care ar putea alcătui o ConsîHuţiune mai bună. Aceste declaration! Categorice făcute de d. Meî Cantacuztao la Uşi, nu est decât reflexul real al acţiaaei opoziţioniste dusă la Bucureşti şi nimeni nu ştie încă Ce vrea de pildă partidul ţărănistea partidul naţional român. Opoziţia naltă a Cetit numeroase declaraţiuni la Parlament, motivate pe unul şi actial motiv al „fraucei“ şi „teroare!* In alt strl- dar nu şi-a spus cuvântul începnvsşt® reroram Constituţională, împotriva Căreia a deslănţuit o campanie de caleasie şi violenţe oscanozate încă în vânf unui stat civilizat. Susţinută de o presă de scandal, opoziţia a ameţit o bucată de vreme opinia publică, lăsând a înţelege că la timpul oportun să spuie limpede, în faţa ţârei, tot c® gândeşte şi tot Ce voefîe, ca să te taîâptuiasei bun aoaâ şi solidă a consolidării statala?. Dar venie din Parlament, opoziţia nepregătită pentru o atare operă, a dus o acţiune Incalificabilă, aplaudată la Budapesta, la Vigna şi la Moscova, *şi fogtad de discuţianea obiectivă, t Soborât scandalul la stradă. Cite iste deci punctal de vedere şi opoziţielanlic la chestiunea Cinstituţională ? Nu l’au arătat nici ţărăniştii, nici ardeleni, şi nici Celei®!!© elemente debloise cari i’au alăturat acestei acţiuni. Dar mai ales na fi tratat nici preia care întreţine şi alimintează acţiunea degradatoare a omobiliei unite. Această presă, făcând cor cu imamiie revoluţionare ale doctorului Lupîi şi Stere şi cu cântacele patriotice ale d lor Manta şi Iosif Şandor, nu numai că nu s'a sliit—macar pentru prestigiul presei'—ia afle csre @fie ConCepţiunei ţărănistă sau ardeleni Ia chestiunea Constituţională, dar ce e mai grav, a abessnî&t in totul de orice obiectivitate ca să analizeze cupriniul nesei ConsUtaţiunî, să tiniârească rostii el, pentru a demonstra părţile bane gin rele, principiile democratice şi naţionale. Aceste ziare au scris psgtai întregi daspre Constituţie—ta ’scopul de a alimenta aghţinelie, de a Incuraja scandalurile şi de a populariza producţiuniie miraculous ce au I loc la Parlament, unde m maralfei- \ tă coptilâria, ieninditatea şi demers- I ta, sub Cele ma! ciudate forme ale f iresponsabilităţii. In această situaţiana presa ia care facem iluzia este ca drept cuvânt I« înălţimea morală a opoziţiei unite, care di că no ştie ce vrea ca să as gure ţirel un viitor nmi strălucit psiasmel aşezare constituţională, vrea totuşi să obţii prin scandal şi violenţă, conducerea statului Pentru această simplă ambiţiune, opera constituţională nu va putea fi zădărnicită, cu atât mai mult că ţara are tristă experienţa a atfstei guvernări ţăranlştu-ardelean din 1920. De aceea zvârcolirile opoziţiei şi concursul ce i-l dă presa de scandal, nu sunt decât acţiuni pe cât de zadarnice pe atâta de sporadice. Să nu uităm proverbul: Câinii latră—caravana trece! IN SAGA Multe şi mărunte.,« După ,Opiniam cetăţeanul evreu asimilat, tete antisemit. Asta ar însemna că adevăratul fitoemic este evreel care exploatează chestiunea tvrtiased în dauna cetăţenilor reul, dar în beneficiul său propriu. De acela sânt unii dintre aceştia cari organizează comitete, supra-comitete şi comunităţi improvizate cari îndeplinesc rolul unor adevarate comisiuni... fiatale ! N'am fost destul de... explicaţi—dar ,Opiniam ne-a înţeles ! Reproducând mereu din u Aurora", BEpo- 9a", 0Adevărulm mPardonm şi alte prtbucaţiuni obstrucţioniste tot ce este scris împotriva Constituției—BOprnia* va fi stijid aă’șt tponască pagine și formatul, ca să pontă decidi atâtea argumentări... Moartea lui Dimitrie Onciul Cultura românească este îa doliu : Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei Române, şi unul dintre cărturarii noştri de seamă, a încetat din viaţă. Cu dânsul dispare o figură distinsă a culturei noastre, un învăţat care a lasat în urmă o serie de opere de mare importanţă istorică. Dimitrie Onciul a scris numeroase lucrări istorice, între care unele referitoare la prima epocă a Moldovei. Deasemenea a scris studii istorice despre Iuga Vodă, Dragoş, Bogdan, Radu Negru. Dimitrie Onciul, prin diversele sale cercetări, a mai scris importante lucrări despre operele lui Mihai Cogălniceanu, A. D. Xenopol etc. Originar din Bucovina (din satul Straja) Dimitrie Onciul şi-a făcut studiile la Cernăuţi şi la Berlin. A fost profesor la liceul din Cernăuţi, iar de la 1896 a ocupat catedra de istoria românilor la facultatea de litere din Bucureşti. La 1900 a fost numit director al Arhivelor statului, funcţiune pe care a ocupat-o până azi. Membru al Academiei Române, a fost ales, după răsboi, preşedintele înaltului templu cultural. Dimitrie Onciul a fost unul dintre marii dăscăli ai ţărei, dând o generaţie de elevi, cărturari reputaţi, ca dnul V. Pârvan, Al Lepădatu, Giurescu ş. a. In anii din urmă, Dimitrie Onciul a fost însărcinat să recepţioneze materialul istoric cuvenit României din partea Austriei şi Ungariei—material care se referă la trecutul românesc al Bucovinei, Moldovei și Ardealului. Dimitrie Onciul moare în vârsta de 67 ani, lăsând un gol imens în cercurile atât de restrânse ai marilor noștri cărturari. CITIȚÎ ȘI râSPJNDÎȚI ZIARUL „MIȘCAREA* WVKSnH&XB&fflSX - Budgetul tm&tr M*1' mm fn cursul slpfimanel viitoare Asunsrts Dtputefliisr m fi (hainită să voteze noul presei du budget g «narai al stătutei. Budgetul est® TnteciKli ramai pa două luni —pentru ca viitorul an fNaneisr si IncazpS da Ss 1 lanuaris 1924. Budgetul R^mănlil Mari prezintă la venituri și la cheltuetl suma de 15 miliarde 406 milioana 457 mii rdl. Si amst budgil fiind un budget provizor, preliminter budgetului norm si ce va Tncepa da la anul viitor, sporurile acordata funcfionirlmal sunt trecuta sub formi da prime. O. ministru de faianta a înscris In budget tente sporurile acordate anul acesta funcţionarilor; de aseminta a’au trecut In odgt sporurile pentru suicida ofiţerilor şl pentru hrana armaţi. I. De prisos si msl arătăm el budgttui este ikăfult pr o politica financiari sănătoasă, Iniafurlndu se od-ce chaltuell Inutile, şl înmlindu-se creditele necesare refacerii. Budgetul normal al Romialei întregite va începe la 1 ianuarie viitor. Pentru confraţii noştri din Iaşi Ziarul „Lamm“ a anunţat că in urma scandalurilor da stradă proweak da partidat ţărănit-tachistardilean, s’ar fi ţinut un consiliu de miniştri la Palat. Ştirea este absolut de domnii al fanteziei şi speram că „Lumea“ nu va ezita s’o dezmintă. Cu acest prilej am avea de făcut o obiecţiune. Ziarele locale se mulţumesc a tat registru tot ce ti transmite corespondentul lor din Bucureşti, după info mcţiunile întotdeauna teneprătoase al unor ziare al căror nume e da prisos d-l mai cita. Ar fi de dorit ca în amstă privinţă confraţii noştri să amieze suna Prezentenţii acestor ştiri şi să contrarze mai îndeaproape ştirile ce ţi se transmit, dacă vor într’adevăr să informeze pe cetitori în chip ciintil Dar a du la ştiri telefonice obicinuitelemenţiuni din ziarele de scandal, cu titlu de ştiri, credem câ este inadmisibil, atât pentru respectul cuvenit cetitorilor cât şi pentru prestigiul presei. Alia este să scrii an articol redacţional în spirit de atac opozant, şi alta este să înserezi asemenia tartine cu titlu da informaţie, angajând uneori până şi nanele Suveranului Socotim cu confraţii noştri — ori care vor fi ideile şi simţmântele ce nutresc—vr lua act de aceste pbimeţîuni şi vor recunoaşte temeinicia lor. Să vorbim latre noi ca profesionişti şi să ne recnoaştm greşelile —acolo unde ele prea mai transparente. — Socie afes de locai.'țî efîiee, a ficat faUTvtnțiIj neceasre, pestra a idu e ta lacaiiftte lssaitei pecesar, pestre loc?ărljs de pasaj, ce mtri ta obligați «alle acestei •pectlți. Materialu! va fi pini ta 4 «Ipfimâai depozitat îa Iişi. ICOIJBI la cotacţianea bibliotecei .Ca neştinţi folonitoara" ce apare sub direcţiunea d-lui prof. I. Simioneacu, au mai apărut următoarele bromuri: .viaţa şi Opera Iul Pasteur* de C. Mâţă, .Rătăcirii« bolţeriste* de maior I Mihal.m D. Charles Bougié, profesor la Sorbona, va ţine la .Fondaţia Caro!" o acrie da patru conferinţe lu care va trata despre: .Renan şi Janimea universară*, . Sociologia franeză contemporană* şi .Moralitatea in democraţie*. Prima conferinţă are loc Joi 29 Martie. » Ziarele streine consacri articole elogioase lui D'Annanzio care a împlinit 60 de ani. • A ineitat din viaţă profesorul Dimitrie Onelul, unul dintre istoricii noştri de frânte şi unul dintre marii certători ai trecutului nostru cultural.•Şcoala Basarabiei, revistă pentru cultura, învăţământ şi educaţie naţională ce apare la Chişinău, publică in No. 1—2 pe noul an (al 5-lea) articole semnal- dom nii 1. Smtonescu, A. D. Culec, Q. Tabacanu, Z. Zabaovschi, general Se. Panaitescu, St. violeanu, s. a. c. D D. Drighirescu publică in Interesant articol in No. 5 din .Dreptatea Socială* tratând despre .Dreptul de proprietate şi şi progresul producţiei*. In acelaş număr alte articole semnate de d-nii I. Iaculeţ, Dr. Dascian şi St. Ze Ietina In enrind Insula „Expresul* se va desebule expoziţia de pifttră a d-lui N. Mereu, pictor şi artist al Teatrului Naţional. — Camera, in şedinţa de azi noapte, a votat proettal de lega, votat ds Senat, prin care epitropia Sf. Spiridon, este autorizată sâ-şi vândă pământurile, rămase după expropiere. — Dl. Gh. Paleologe, a fost numit membru la Comisiunea de experţi, din ministerul de finanţe. — A*1 s’a serbat ca mare «oîematiste, hraaesl biseiicel 40 de Sfinţi. Ssrvida! religios a fost oficiat de părintele Agspi, psrohul bericei. Au participat «n misre sarari de credincioşi. — Elevele şcosiel ortodoxe de fete, &a plecat aseară la Bacsressi, enb conducerea mal muitor doamne profesoare. Vor participa la na coecars de Iscrari, intre diferitele secţii ale Societăţii ortodoxe din ţari. Chestiunea Parcelelor la Iaşi Administraţia Omanali ne comunică simiitoarele : Conform ordisului No. 19734 din 14 Martie a. c. a Mialstemlui de iateras Direcţia Adm inishr&thi fi Csraptale Uliţei Generale. Se «daca la coneştinţa tsteror celor ce au ficat cereri pentru parcele ssa mai doresc a£ facă că prin Inaitul Darist Regal No. 1001 din 13 Martie 1923, regulamentul nectar psceresc aplicare a legei din 18 Octombrie 1921 a suferit grăitoarele modificări la art. 3, 4, 5 și 9 alin. a. La art. 3 data pini la care comunele Bibâna vor trebei să farm?ae Late pa categorii prsvăaate Ia regolameaî ds tost® cererile primite, se amloă piuă la 1 Ms! 1924. La srt. 4, termenii Ia care ce! Interesai pot să Inaintese primăriei comnsei rsapectve csre iîe de împroprietărire css iotari de ceia se prelungeşte pănl la 1 Aprilie 1923. Lss art. 5, data de la care petiţionarei poate să-fi compecteze actele cerate da art. 4 din regnameat se amică păsă la 1 Mai 1923. La art. 9, termenii in care Ministen! este ţinut să examineze lucrările cât fi recanisţi pâne relativ şi la care primădije trebue să procedeze la facerea actelor de vâazere-cumparare se prdongeşte pini la 1 Ianuarie 1924. — Efi la fcbator a'an tăiat 300 de vite, aţa ci pe zisa de azi in pieţe te găseşte carne in abundenţă. •AMBATA 24 MARTIE 1923 IijaroIpksel„lHaBra‘‘ Ca o bună modificare în actul 3, d-l V. Iorga a reprezentat pentru a doua oară, Sâmbătă, piesă d-sale „Maura“. Piesa are multe calităţi dramatice şi mulţi din cei ce-au asistat, în Sâmbăta trecută, la „Naţional“ şi-au făcut convingerea că piesa a reuşit. După cum spuneam şi în „Cronica“ de la premieră, ceea ce a avut în vedere, d . V. Iorga, în lucrarea d-sale a fost înainte de toate, trezirea conştiinţei omeneşti. In viaţa aceasta de toate zilele, elementul femenin vine în luptă cu multe capricii ale sexului tare; fată tânără şi plină de romantism, ea nu mai întreabă pe mama sa, despre cele auzite şi neputând să înfrunte atacurile virile, ea cade şi de cele mai multe ori, însă cade, definitiv, din rândul femeilor cinstite, între care era şi vroia ■ să rămână. Şi atunci, când ea, trezită, cau- i la un adapost într’o familie onorabilă, când I îşi urăşte cu înverşunare, seducătorul, atunci, prietena sa, fosta ei colegă de bancă, cu toate că o primeşte în casa sa şi a bărbatului ei prietena îşi vede în binele făcut, o sacrificare a proprietar sentimente către acelaşi seducător, acelaşi care-i strică şi ei fericirea matrimonială, după cum acelaşi individ şi-a bătut joc şi de fericiirea şi viitorul tinerei fete. Şi când soţul inocent, caută un corectiv, din milă, pentru nefericita adăpostită, a- I tund el, întâlneşte în simţămintele soţiei sale, o ură, o gelozie femeiască, contra a- I celeia, care nu cerea decât priviri bune şi o mângâere din partea soţilor ospitalieri. Piesa are mult simţ de adevăr şi concentrează , în sufletul soţului, multă umanitate şi multă resemnare. Conştiinţa omenească îşi are tacul ei de frunte în lucrarea aceasta meritorie a d-lui lorga. Păcat însă, că, vremurile tulburi în care I trăim, boicotarea de a fi, din partea publicului pentru tot ce e reprezentaţie de f pură artă şi de bună manifestare intelec- I tuală, face ca să nu mai găsim la „Naţional“ intelectul ce-l găsim în vremurile de mai puţinsnobism“, în vremurile când o piesă originală bună era îmbrăţişată cu multă căldură şi când publicul departe de a admira pe o Pina Menichelli sau Francesca Bertini, găsia în Teatrul Naţional o bună cultivare a raniţei şi a sufletului său, neîn CURiOSITĂȚi ISTORICE Primii români la Carlsbad in primul numar din »Rsvlata de hidrologe msdtasîă“ gâsmd»’.e interesante despre t,ei tintii viDgiaiCiifti ronsâa! cari an visitat Cerlsbadal Din notele statistice apărute în acesată psbîiistSBne de specialitate se constată că până la 1821 CarUbsdel nta fos t vizitat de nici na călător dus Rimiâi*. la anul 1831 au vizitat Carîsbadu!: d-sa Caterina de Ghyk», nobilă şi prop setată, nîesetă la Ital, apei Dr. Ion FIrich, născut is Chişlaăa fi gpătaiUi Alex. Siords», născut Ia Uşi. Aceşti dai dn armă au sosit şi plecat împreună. Ia 1822 sânt înregistraţi Unea Rssssaî, proprietari sors sa Raxanda Donici din Obbsst (?) Baiarsbie şi Vestie Dimitris, comerciant din Bactsresd. Ia 1823 A exisndra de Ghyka ca soţia s! ce sora sa Caterina de Goyk», cu o d-nS de companie, frantesS. a pol Garsbet Me.cohov.c!, comerciant dta Basaresti. ta 1824 nimeni. In 1825, ace?st Garab Melconovici; Mihail de Beranfesn, sosit în trâaară proprie ds Ia Cernăuţi; B«rl Fresstner dia Fălticeni; Alex. Göfk», consilier de stat in», născut I» Cons tantnoaol; Dsvile BogdâBovici dia Orad .a Mers ca v zitloî sâa Nicialse Moldovsn; Nicolse R ^kettl da Rosnovan dia Chljmăa (?) cn m BK&mmerdner*, Const. Stsm® y; E;esa H. CsatacnzlEc, sata de boer v*l*h sa trei servisori ș nn tâlmacii). In 1826 Dumitra Castacssino, boer moldovean, ca soția ii 3 servitori; Cerci de Ghyka, născut la hsl, locuitor ale Cernăuţi. la 1827 Sofia Kosefef (soţia generalului rsa din Bicstef?); Mano actji Rossetti din Iaşi. la 1828 nimeni. în 1829, Pulcheria Cantxentao din Iaşi cu o J.pâasasi şi doi servitori . Această vizitatoare a miai fost îa as 11 1830, 1831.