Mişcarea, aprilie 1923 (Anul 17, nr. 73-96)

1923-04-02 / nr. 74

BANCA­­NAȚIONALA A ROMÂNIEI SITUATIUNE SUMARA Taxa: Scont Dobînda 1923 10 Martie 17 Martie 51701282625170128 381 1922 18 Martie 6 la futa 7 . - vede; să știi că asta mă supără foarte tare, ni spunea ea mâhnită. — Lasă-i să se ’aveţe minte p­raoava că era cât pe ci­tă te dea jos! Apoi Marioara simţea că ceva se atinge şi se agaţă de dânsa, era Liseta, pisicuţa albi ca un luigăre de zu­ţrol cu clopoţei de lână roşie în vâ­nul urechilor. Ce bu­curie, cum o strângea la piept şi cile nu o Întreba ea pe Liteta, care i răspundea, apucând-o cu dinţitorii cei ascuţiţi, sau sgâriind-o când o strângea de codiţi ca să-i spună dacă a prins vre­an şoricel ! Dismica Floriilor era ca şi tina de Paşte. Martosia mergea cu mănuş­ la biserică, asculta slujba ca cel mai mare sfinţenie, şi după luarea anaforei se întorceau acasă cu crenguţele de atât părt pe care ingenun­­culase în timpul Evangheliei. Mirişa o Întreba totdeauna dacă mai ţine minte ce a cetit preotu’, şi el, trebuia să repete pe scări şi pe înţeles; apoi, e­a liberă să se coboare i­s grădina cea mare. Aci, copacii erau numai lu ilotrel aar­­sării păreau ninşi, vişinii ca nişte râmniţe, iar merii imbătau aerul cu parfumul lor. Din cei doi stupi daţi in grija mamei Măr­­gărinta eşeau intrau zeci de alb­ite, g­âbite a culege mierea. Prin iarba mărişoară se pierdeau puişorii de găini care alergau după mesculiţe, atu se strângeau grămă­joară ca nişte boţari de aur lângă c­oşca ce scormolea ţă­âna şi cioccănea, vestio­­da-i c’a găsit o râmi sau vre-un gârtolăcei. Pe Martosia o imp­esîoica totul din fi­rul ei! Ziua Întreagă şi-o petrecea la gră­dină cetind poveşti şi istorioare Sisetei şi lui Hector pe care îi lea cu dânsa de câte ori se ducea îa grăd­iă. Câte poveşti nu ştia Hector de la dâaas! El era cel mai bun prieten al ei. Lui işi deschidea ea su­fletul. Hector era un de rău mare şi foarte rău, de acela II ţinea un lănjag, dar pe Marioara nu a muşcat-o nici­odată. Ea il desprindea binişor din lanţ, il apuca de sgardă şi încet încet se ducea cu el la grădină. Adu­seb nucul cel bătrân­ean la umbra mărului infiori­ ea «ta pe banca de brazde proaspete, il punea binişor capei pe genunchii ei, şi il ndcaea frumuşel. Cânele sa uita cu ochii lui negri drept in ochii ei şi parcă o înţelegea când il apu­nea: Hector, tu ştii dungă Hector că eu nu mai am tată? şi mic gâ­ndu-i, aminti­­rele o cuprindeau şi lacrâmile o podideau. Numai Hector ştia cât a plâns ea la fle­care an de când perduse pe tăticu in Vinerea patimilor. Numai lui îşi apunea toată jalea, toate suferinţele ieturi.­ ei nunul el le ştia. Una Gabrieletă de vânzare A se adresa la administraţia ziarului -Miş­carea", Iaşi—Piaţa Valtel. B.T GHEORGHE MIHAILESCU AVOCAT Şoseaua Arcului 55 De la Baroul avocaţilor din laş! Eri la orele 4 p. m. s’a întrunit sub preşedinţii ă-lui Eugen Hero­­vanu, decan, membrii noului consi­liu al baroului din laşi. S’a procedat la validarea norilor aleşi. Nu s’a ridicat nici o contes­­taţie. Apoi în unanimitate s’a ales ca prodecan, pe d. Ion Leatris, du­pă care consiliul alege casier pe d­­. Gheorghiade, iar ca director al asistenței sociale pe d. Constantin Manciu. D. Gheorghiade prezintă apoi proectul noului budget, pe care con­siliul îl aprobă în totul cu un spor mic la articolul privitor la pensii. Budgetul urmează să fie ratificat de adunarea generală, în ziua de 22 Aprilie. Se deleagă pentru a lua parte la congresul avocaţilor din Oradea- Mare pe d­oii avocaţi O­svald Teo­­doreanu, Osvald Racoviţă, Dimitrie Dimitriu şi Ioan Rang. După mai multe discuţiuni, s’a amânat pentru ca d. Eugen Horo­­oanu, decanul, să studieze şi să facă un raport asupra chestiunei dacă apărătorii pot sau nu să trea­că acte de notariat şi înaintea tri­bunalului secţia a treia. De ase­menea s’a amânat numirea unui se­cretar al consiliului. PODGORENI — PLUGURI DE VIE Sape, foarfeci de vie, arcuri pentru foarfeci, ferestrae, hârneţe, lopeţi, târnă­coape, pompe de stropit cu accesorii, pre­­cum­ şi alte materiale şi unelte viticole gă­siţi eftin la Cooperativa Podgorenilor din Mol­do­va, str. Ştefan ce Mare 38 (în curte) #f. 5-4 E­evii liceului militar din Chişinău, au trecut azi prin localitate, plecân­d pe acasă pentru timpul vacanţei. — Di Genera! Zsol'g, se înapoiază azi in localitate. — Era un grep ai mereu de elevi ai li­ceului naţional, au părăsit localitatea, pen­tru a face o excursiune de câteva zile prin Ardeal. MIŞCA­R­E­A — D-l Scutaru, işi va ocupa Miercuri postul de inspector general, d-l Niţeacu va lua joi la primire postul de director al regiune! c. f. r. din localitate. — In astă seară, are Ioc in vala socie­tăţii de Gimnastică, banchetul dat de ce­ferişti, in onoarea d-lsti Scutaru. TEATRUL NAŢIONAL.—In astă seară se va juca de către societatea dramatică din Iaşi .Hoţii“. Duminică 1 Aprilie in matineu .O noap­te furtunoasă", seara .Punctaj negru". Biletele îs agenţia „Braşov". —■ Elevii liceului militar au luat vacan­ţă, ca începere de azi. Expoziţia Miron Dipă­cenu se ştie mâne 1 Aprilie va a­­vea loc deschiderea expoziţiei Miron in •«Ionul Foto-Royal din str. Lăpuşneanu. Dăm aci o parte din persoanele căr­ora Miron Ie-a făcut caricatura : D-nii C. Totau, Alfred Hefter, Căp. Ra­­let, M. Negrutzi, Prof. BiQI, Realm, Al.Teo­­doreaco, a. C. Coz*. C. Ceilbidarhi, Dr. Albitei, Albert Gh.ca, I Șumeacu, Oscar Nedbal, Em. Birdaiare, Bascule, I. Ste­­renberg, Al. Grossi, G. Grigorin, D. Gör­ges, col. Csolp, Sanda Tileijen, T. Marca, N. Meicu, Hix, I. liteanu, Prof. Dr. C. De­m­e­tri­de, pr­of. G. Bogdan, Anibil Citarea ele. D-nele Tha­ler, Vioreacu, Abaci, Ga­­vrilescu, Caatriş, Becenna şi d rele Mâ­rse­­ac şi Grosci, Porjes, Ş­efăaiu. Cronica spectacolelor C­NEMA MODERN.—Astăsi în mati­­neuri şi testa colosalul succes francei LA VERITE DES FEMMES a apeilea capo­­o’operă dupâ celebra scriere a nemurito­­rului autor francez Emile Zola.—In rolul prim adorabila stea de la comedia france­ză din Paris M-me Emmy Lynn cunoscu­­tă din filmele Odette, Marechal Sinfonia X-a și Mater Dolorota.—Opera complectă 10 acte. Muzica specială. Toalete de la Gulerges Laffayetle Paris. CINEMA SIDOLI. — Aituul se reprezin­­tă la al doilea nutineu şi seara opera complectă 3 verii la un lic cu rezumate­­le primeior ser­i — 24 acte — din gran­diosul film AVIATORUL NEGRU sau Ştiinţa in lupii contra răuril, una din cele mai impresionante drame moderne la care cele mai noui invenţii vin in etatorul »­­bitului detectiv Kennedy pentru a desco­peri o asociaţie secretă.­ Sâmbătă 31 Martie şi Duminica 1 A­­piitie au foc câte 2 matineuri la orele 2 jum. şi 5 jam. şi seara la 9 jam. SALA CINEMA ELISABETA. Astăzi in matineert şi seara se reprezintă uriaşa maniere SOŢIA LUI FARAON ca marii tragedian Panl Wegener Emil Janfilngs, Albert Baiaeniin, Lidia Salmanova, etc. Montare fără seamăn, fost și fex nemai­pomenit. Iaşi—Tip: „Albina” strada Seulescu No. 1 DIRECT IX SANITARA CHIŞINĂU Serviciul Contabilitate1 PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală a amatorilor că In ziua de Mercuri 30 Mai 1923 ora 10 dimineaţă, s% va ţine licitaţie publică cu oferte scrise şi setate la localul Sanitare Chişi­nău din strada Ştefan cel Mare No. 122, pentru aprovizionarea spitalelor ca lemne de foc pentru exerciţiul 1923 1­924 preCum şi pentru servi­­ciile pendinte de această Direcţie după cum urmează: 3276000 kgr. lemne esenţă tare sau 200000 pudori Orp. Costiujen 982800 kgr. lemne esenţă tare sau 60000 păduri Spitalul Central. 868140 kgr. lemne esenţă tare sau 53000 poduri Spitalul Contagio­i. 160000 kgr. limne esenţă tare sau 10000 păduri Spitalul de Ochi. 480000 kgr. lemne esenţă tare sau 30000 păduri Spitalul Regina Maria. 160000 kgr. lemne esenţă tare sau 10000 puduri Maternitatea. 112 000 kgr. lemne esenţă tare Sau 7000 puduri Baia Populară; 120000 kgr. lemne esenţă tare sau 7500 puduri Direcţii Sanitară Chi­şinău, Depozitul de Economat şi de Medicamente. Licitaţia se va ţine la Conformi­tate Cu dispoziţiunile art. 72—83 din eget Contabilităţii Publice. Amatorii de a licita, pentru a fi admişi vor depune odată cu oferta şi garanţia kgala de 10 la rată a­­supra ofertei lor. Ofertele poate fi făfvite pentru în­treaga cantitate, sau pe Cantităţi mai mici pe spitale şi servicii. ’ Condiţiunele caetului de sarcini se poate vedea în fiecare zi de lucru, orele 9 ~2 p. m. la serviciul conta­­bilităţei acestei Direcţiuni. Directorul Regiunea IX Sanitară Inspector General Sanitar Dr. Smodu. Şeful Cancelariei 3—3 Indiscifrabîl. ULTIMA ORA DIN CAMERA FANCEZI. D-l Poincaré despre plata Germaniei la Camera franceză, d-l Kerriot a întrebat pe d-l Poincaré dacă continuă a urmări scopuri economice in Ruhr. D-l Poincaré a răspuns că Franța nu va primi despăgubiri indi­­dire de, protestând contra m­om­ariei ce i se aduce că anexează teri­torii germane. Franţa nu va urmări garanţiile de­cât în faţa realităţii. Prăbuşirea valutei germane a redus datoria ei aşa fel încât ea este o zi mai puţin impoporată decât franţa. Toată Camera, inclusiv Harriot, a aplaudat declaraţiile primului ministru al Franţei. RMBraraainaanann»*.« In jurai legei chiriilor — Modificările de t® Cerneri —­Chiriaşii au ţinut Ier! o Întrunire la „Dacia8 şl au ocupat sala In tot timpul dimineţi*, refuzând a o părăsi, pentru a nu Ceda-o proprietarilor Cari anunţaseră o altă întrunire la ora 2 p. m.. Intervenindi autorităţile, chiriaş! au părăsit salari şi proprietari au ţi­nut întrunirea până­­ ora 7 seara.« Proectul legel chiriilor a suferit însemnate modificări în secţii­le Camerei. Secţiile au ales următorii delegaţi: D-nul Em. Den secţia I, Dr. Costinescu secţia doua, Meru­lu secţia treia, Pillat secţia patra, D. Joam­­escu secţia cincea, Gigore Dimit­reseu secţia şasea, Ştefan Ş­ende­a secţia şaptea, N. Simionescu secţia opta. Secţia 9-a va alege azi pe d-l Donescu. m. Un număr de peste opt-zeci deputaţi au cerut ca toate contractele să fie prelungite la 2 ani, cum este prevăzut în actuala lege care expiră. 1. Primul-ministru infor­mat de agitaţiile ce se fac în jurul proec­­tului, a declarat că această este o lege provizorie şi că în sesiunea viitoare, de toaemna, se va aduce un proiect de lege care va resol­­va problema chiriilor la tot complexul. Astâzi la ora 3 p. m. Camera va discuta proectul pe articole. Comitetul delegaţiilor a coordonat In acest scop toate modi­ficările propuşii In secţiuni. Agitaţiile studenţeşti la Galaţi La Galaţi au sosit mai mulţi studenţi cari au venit in scopul de a provoca manifestaţiual. Autorităţile au dispus ca aceşti stude­nţi s£ fie retrimişi la vetrele lor. Anarhismul la Bulgaria Autorităţile bulgăre au luat măsuri Contra acţiunea anarhiştilor. La Sofia au avut loc totuşi alte Incidente. Poliţia a operat numeroa­se arestări. Ancheta „fiolelor“ opozante Judecatorul de instrucţie a anchetat ieri chestiunea fiolelor arun­cate an opoziţie in Cameră, t­o­­­t Au fost ascultate mai multe persoane cari se aflau in tribune. Se va face o analiză a conţinutului acestor fiole. Greva din Târgul Mureş Lucrătorii grefişti din Industria forestieră au cerut a Ii se rute sud­ alimentele. In acest sens, greva e pe cale de a fi aplanată. Tratativele de pace La Angora s’a primit nota primilor miniştrii Aliaţi. Tratativele de pace nu vor fi reluate decât între 15-20 Aprilie. Investirea nouilor episcop! Astăzi la ora 11 dimineața are loc la Palat solemnitatea învesti­re­a nouilor episcopi Visarion Puiu al Hotinului, heric al Dunărei de Jos, şi Justinan Teculescu al clerului militar. Ceilalţi episcopi vor fi investiţi după ce mai întâi vor fi investiţi ca arhierei. Provocaţiuneie maghiare Comisiunea Interaliată din Ungaria tfîlnd Informat« ca In loca­­litatea Kecsztsmetz se află un deposit di arme, a plecat In acea localitate. Partizanii farmoplul căpitan Hsjard au aruncat pietre asupra membrilor comisiunii interaliate. Cazul a fost supus guvernului din Budapesta. OFERIM PREŢURI HAB& Pentru obiecte ocazionale de aur, argint, platină, briliante, bijuterii şi danturi de aur uzate. Gasornicăria FRAŢII TISCHLER 2302—30—21 Strada Mârzea cu 36 etaj ­ * l-

Next