Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)

1923-06-08 / nr. 126

ANUL XVII Ho. 126 fte m gsatej IB tiflMCflA t ADMINiSTRAţlA m, *+ «fiM N».« a Hm 1 •—« a. at. ! *-4 p. st. • « » • VINERI 8 IUNIE 1923 CURENTE... Dintre toate partidele politice exis­tente li noi, cel mal organizat, uni­tar şi călăuzit de un program co­respunzător vremurilor şi împrejură­rilor actuale, este partidul liberal. Acest fapt nu-l contestă nimeni, nici Cel mai ireductibili adversari ai noş­tri, şi această organizare sistematică şi doctrinară l-a dat întotdeauna prio­ritate faţă de celelalte grupări pol­tice, lucru stabilit istoriceşte. Ia anii din urmă, in Care partidul liberal a prezidat Cele mai mari e­­venimente politice, naţionale şi so­ciale,—prin înfăptuirea unităţii ci­pli­ne a tuturor provinciilor româneşti şi prin realizarea­ Împroprietăririi, a votului universal şi a noului pact fundamental al României Întregi­r1.— In acest răstimp, paralel cu f­ămân­­tfirile politice și sociale, grupările po­litice rivale au pierdut din ce fa­ce mai mult din vitalitatea lor, f­ind-câ nu au putut fi ia inăltimea marilor e­­venimente istorice și a tramformâri­­or sociale de care am vorbit. Une­­e din aceste grupări au dispârut in totul, alteie s’au contopit in noul for­maţiuni, Iar acel mult tritmbiţat bloc al opoziţiei, de care se vorbia in timpul neutralităţii şi in timpul reali­zării celor două mari reforme s’a e­­vaporat ca prin farmec. Noulle formaţiuni, prin fel­­ cum nu fost alcătuite şi prin lipsa de concepţione corespunzătoare nenesi­­tăţilor sociale, au fost şi mai neno­rocoase. Existenţa lor de scurtă du­rată, a fost zbuciumată nu numai din cauza lipsei unei directive sănă­toase, dar şi a unui program de­ ori­entare, care precizase vre­un scop politic cu caracter general. Este de prisos a face procesul a­­cestor noul partide, întrucât ele se sbat de trei-patru ani, de când a luat f­iinţa, Intr’o indiferenţă totală din partea opiniei publice. Totuşi aceste grupări politice, a Cărei existenţi se mai prelungeşte la Coloanele unor ziare de actual calibru moral, au aerul de a afirma că In rândurile par­tidu­lui liberal se observă o sciziune, că unitatea şi solidarita­tea lui nu mai este astăzi cum au fost ieri­­ pentru­ că se observă anu­mite Curente bine pronunţate. Evident, Partidul naţional liberal având rădăcini in toate straturile so­ciale de la oraşe şi de la sate, este foarte firesc ca in organizaţia lui să se restate curente puternice. Aceste curente nu insamnă o slăbiciune, ci dimpotrivă, de fac dovadă, de pute­rea partidului, de existenţa şi năzu­inţele lui. Şi in ori­ce caz curentele ce se obienă, sunt curentele democraţiei Care vrea să păşească inărite, -.cu paşi mai repezi, spre a ajunge acolo unde noua România democratizată trebuie să ajungă. Aceste Curente cari­ se resimt in Întreaga acţiune politică şi de guver­nământ, fac insă dovada Ca partidul liberal este vecinic preocupat de idei sănătoase, de problemele vremurilor noul, şi Întregul trecut al partidului liberal, ne arătă că frământările mari au avut Întotdeauna, la bază, pro­bleme mari, iar nici­decum ambiţiuni de persoane, căci prin acesta nu i'ar fi putut face ceea­ ce a făcut la tot decursul existenții şi acţiunea sale. Iată înţilesul curentelor din parti­dul liberal. Congresul socialist din Hamburg — Pvmclpllle de baza ale nonei Internationale socialiste —. Congresul socialist internaţional ţinut In Hamburg a avut ca rezul­tat practic imediat, faptul că s’a con­stituit o laterna­ţionalănunift a par­tidel­or care urmeasi ea credinţă programul eostatist. Aceasta in forna c­elel in for­d puterea politică a acestei noul In­ternaţionale depinde de politica ce o vor putea face partidele aderen­te la congresul din Hamburg şi in­­rlurirea ta o vor avaa in ţările res­pective. Nona Internaţională alcătuită din grupuri pur socialistă, s’a oaupat de une’e chestinai Internaţionale. A­­stfel In congresul din Homburg s’ă deabătut intre elteled problema ordi­nal Sociale, a. tr. ţaţelor da pace, a atătat speiala crelată din canaa răabovirii, a ideilor utopice şi a manifestărilor comuniste. Deasemenea eon grasul s’a ocupat de problema riparaţiuniior, la care au luat paste apsietiştiiiraneezi şi belgieni, Intre cari L. Blum, En. Vând mr weide, Welf, H­of ereing e. a., toţi aaeţinflnd idela că in această Import ntâ eheitinna trebuia eă sa ţia seamă da neecaltăţile economice. Cea mal aprinsă din discuţiuni a fost insă aceea tans­ferată infanţi­­unei da a porni ’„lupta contra reac­­ţiunii internationalal. Singur acest punct a dat foc la constituirea In­ternaţionalei socialiste din Ham­burg. Asupra Acestei chestiuni au citit raporturi­ socialişte Bauer, Modi­gliani ş. a., cari au reprobat miş­cările naţionallete an ^caracter te­rorist, după^cum ,dense­menea s’a raprobrat teroarea comunistă din Roşin­. Asupra polities! sociale generale şi a thestiunei eeior opt ore de minert, a vorbit int­r’ua raport de­taliat, dr. Thom­s, ecetedet engiea Aeeaiea au foit punctat« esenţiala pe biz i eărom s’a constituit noua Internaţională socialistă. E­ra de văsuţ dscă această fede­­raţ una va putea duet lupta împo­triva comunismului revolutionar, lupta pi cere noua Internaţionala n’a amuţit o, pe cât ee ştie din relatii ie telegrafie*. La un banchet politic Toastul d-lui G. G. Mărzescu 4. , • g­r . v . • Ținut la Craiova, la sărbătorirea d-lui C. Neamțu „Eu ni am alt merit decât a fi lup­tătorul und credinfi și la ascinarea parddlui liberal lam avut pe d. Neamțu sprijinitor. Ziua de azi înseamnă începutul anul nou capitol în Istoria partidu­­­lui liberal. In acţiunea noastră politică ţi a născut ideea democratizării şi olte­nii ne-au sprijinit. La sărbătorirea de azi mă gă­sesc alături de nedespărţitul meu prieten Daca. El a ştiut să­­­gr­­e­te elementele tinere şi să selecţio­neze elementele puternice ca Tătă­­răşeu. La afirmaţia d-lui Tătărăscu că „bate toba la Craiova şi se sade la Moldova“ răspand: „Ca energie bate toba la Moldova şi se aude la Craiova". Semnalut de luptă ne-a venit azi din munţii Gorjalui. Noi ştim e dis­­bânda va fi a noastră. CITIȚI $1 RĂSPÂNDIT* ZIARUL „MIȘCAREA* REUTIUNILE PO­LONO - ROMANE — reclaroflanile primului minis­tru Vitos Primai ministru polon d. Vitoc i făcst un docemintit txpoteu in feţi parlamen­­taril sstpr« o­ fentire! politicei noalul gu­­vern. D-ra i imistat asupra pelticei de pice pe rare o v* CDnîinna' faţă de toate na­ţiunile şi in apecial faţă de vecinii aii. Baca acestor releţiuni este constituit­ de pericolele comune care ameninţă­toile st­a­tele vecine mărite sau creiate pe rainile puterilor centrale. In chip deosebit a­l ratei deplini inţelege­re intre Polonia şi România între cere este încheiat deja un tratat de alianţl. Intere­sele oomene care leagă aceste don! state au ficat posibil iachterea acestu! tratat şl teores celor mai întinse relaţienl co­merciale. Pentru consolidarea aceatei alianţe, pen­tru complectarea programatei pacific pe care statul polonez ii armireşte In Înţele­gere cu vecinii s!l, trebue ins­­a as­tranL sa definiţie, complect şl cât mal curând, divergenţa ce ar putea exista intre politics polone*! şi cea ceho-alovac! ca p ivire te europa centra!!. In această privinţl primai ministra po­lone* declar! c! „depinde punctul de ve­dere al guvernului Cehoslovac relativ la reglementarea şi aplanarea chestiunilor pendinte intre Polonia şi Cehoslovacia*. Credem c­ a uumat de sinceritatea de­­claratiunilor făcute, nici o piedici nu va surveni ca dorinţa de apropiere a guver­­nului polon faţă de politica guvernului ceho-slovac s! divini cit mai cărând o realitate. România a d­utat—tocmai pentru acea­stă ăimofiisare a intereselor comune, pen­tru lat­rirea organismului de state ce for­mează Mica Antantă—singura realitate pe care se poate conta In polities Oriental!­s!­lie Intr’un complect acord ca toate sta­tele limitrofe, chiar şi ca foştii desmini cu care are dorinţa sinceră si restabileas­că Teriţiani normale. Declaraţia unie miotetnulul polon amin­­teşte de asemeni despre convenţia com­er­­ciaă Încheiată ca Iugoslavia şi despre do­­rinnţa relaliei refaţistilor cu statele Baltice care ar contribui şi mai mult la echilibrul Europei Centrele. ’’ 5 PĂRERI ŞI FAPTE „OlMENIJIN LUNA" Un roman recent, „Oameni din lună* pe care autorul, Silviu Deleanu, 11 publici in revista „Viaţa­ Românească* atrage atenţiunea cetito­rilor'Iubitori de literatură—şi in special a inte­lectualilor laşului. Romanul, care e Încă un curs de apariţie, a­­trage atenţiunea deosebită a ieşenilor. Întrucât acţiunea lui, cu cele mai multe, din personagiile schiţate, se petrece la Iaşi şi sunt figuri ieşene. Nu figuri plăsmuite, ci figuri pe cari le cunoaş­tem din tovredob­irile de toate zilele, chiar când autorul Înconjoară anumite puncte de precizie. Romanul „Oameni din lună* nu este de sigur opera unui debutant. El e scris de o mână si­gură, de un scriitor consumat*, care prin însuşi­rile sale artistice, isbuteşte să zugrăvească ta­blouri Interesante din mediul societăţii ieşene. De aceea s’a şi afirmat,—Intre scriitori—că Sil­viu Deleanu nu-i de­cât d. Al. Sadoveanu, în­registrăm afirmaţiunea, fără precizie, aşteptând confirmarea. Până atuncea ne mulţumim a urmări cu tot interesul capitolele „Oamenilor din lună* pen­tru a vedea, ca într’o oglindi, oameni din Iaşi şi din societatea ieşană. Iată de pildă cum descrie autorul pe ziaristul A. Florescu, din zilele noastre, despre care spune : „Cronicele Iul parlamentare care au apărut Iu „Soarele* In capul dărilor de seamă a şedin­ţelor Camerei, au avut succes şl răsunet Asta l’a făcut curând prietin al oamenilor politici. Pe unii barbaţi gravi, insă fără talent,î ii ser­­via destul de discret c’un discurs de răspuns la mesaj sau chiar c’o interpelare in chestia naţională şi a trădătorilor răsboiului. Şapte ani de risboale şi nenorocire, de ocupaţie, de fră­mântări politice, de vremuri tulburi, fuseseră pentru domnul Florescu ca cele şapte vaci gra­se din Biblie. Dln ce se vânturase in juru-i ve­nise şi’n jioniţele sale ceva. Legăturile cu pre­sa şi cu oamenii zilei Încă le păstra. Multora dln aceşti oameni al zilei domnul A. Florescu le spune pe nume „le zicea „tu*, la Capşi şi’n restaurante...“ . Tipul ziaristului Florescu pe care autorul 11 denunţă cu un nume şi mai caracteristic este cunoscut Ieşenilor. Dar romanul „Oameni din lună“ perindă pe dinaintea cetitorului alte fi­guri şi tablouri ieşene, bine cunoscute şi admi­rabil prinse şi zugrăvite, şi de aceea el a stâr­nit atâta curiositate prime ieşeni. Iar toată lu­mea se întreabă mereu cine este Silviu De­­leriu? Araid Opera unui bancher —Testamentul Iul Jacques Ellas— Pace aem­atie, şi lacrei e foarte expli­cabil, testamental lisat de bancherul Jac­­ques Ellas încetat din viaţi silele aceste la Bucureşti. Ceiace »’a anunţat In clipa morţii sale şl care părea de necrezut—ae confirm­­ul pe deplin. Defunctul a lisat prin testament latreaga sa avere, de aproape un miliard, Academiei Române. Prin testament bancherul Jar­q­u es Elás exprimă dorinţa ca Academia Română să creeze din averea sa o fonda,lene de căi­tul naţionali şi de asistenţi publici care va avea ca scop al ajare sau al intreţie instituţiile de cultori practici. Evident di­­tin aceasta defunctul donator a’a gândit la univeralitţile noastre. Acelaşi fondaţia ne va întreţine copii sa­raci din şcoli, cantina şcolare şi va acorda burie. Deasemenea ne va înfiinţa un spital cu cel puţin 100 paturi pentru bolnavi da ambe sexe şi de orice confesiune, precum şi un gimnaste şi o şcoală profesională. Fundaţiunea va fi condusă de un co­mitet. In primul comitet vor face parte d-nii Barbu Ştirbei, Em. Pantul şi H. M. Horn­­■tela. Aceşti membri sunt numiţi pe viaţă. In cuai in care Academia Română ar reteza executarea testamentului, va fi n­­uici legatar l­a averei Primăria oraşului Bucureşti. Defunctul mai las! Însemnate unii ce ■e urcă la don! milioane altor inaticuţ­i de binefacere şi de asistenţi. Această donaţiune a unei averi ce Între­ce suma de opt sute milioane, destinaţi In primul rind cultural române şl opere­lor de asistenţi aocteli, face cinste şl imo­­blieas! memoria dispiratulol. Dels testamental foatalul bancher leşin lacob de Nensbotz—careta avat o avere mult mal mic! şl a Hiat Importante do­­naţianl pentru operele cil tarile şl de asis­tenţi, şi dela testamental tel­e. A­damache ia na amintim o donaţiane attt de impor­­tant! ca aceea a defunctului bancher ba­­curestean. Dac! tea­­mental lui Jigasa Ellas va patea aducetinsemnate şi rule fotoaaeScal­tare! şl «latenţei sociale din ţară,—el poate testitel o plid! nobil! pentru cei cari a­­goalaesc averi mari şi cari, ori-cam­ vor fi imprtjarb­ile, ar avea dotoris moral! şi ■afleteasci s’o imite. Nanul astfel şi ca concursul Iniţiativei private, se­ vor putea aatraface toate ma­rile cerinţi ale enlrm­ei româneşti. Care ministrul s'e întreţinut In Ch’p Cordial cu persoanele prezente. Din gară, d. Mannevile s’a dalia d-l dr. Bogdan unde găzdueşte. La ora 11, ministrul Franţei a a­­sistat la serbarea de fine de an la Institutul Stere-Coem­, unde a stat mai bine de 1 oră şi jumătate. La ora 1, a avut loc la sala Bin­der, o masă dată In onoarea minis­­tralui Franţei, de către societatea Luteţia. La ora 4 d. a., are loc, o recepţie la Consulatul francez, cu participa­rea tuturor membrilor coloniei, fran­ceze.­­ D-l Manneville se înapoiază în astă seară la Bucureşti. ECOURI La Chişl­in se va infiluţa de la toamnă un teatru naţional subvenţionat de minia­turul artelor. Teatrul va fi dirijult de că­­trn­d. Obreja-Iaşi, profesor la Chişimin. * La 29 iunie se Împlinesc cincizeci de ani de la moartea Mitropolitului Andrei Şa­­guna. Comemorarea acestei date sa va face cn na­dsosibll tast la Sibiu.­­• „Gândirea* oferi cetitorilor el un nou număr literar și artiatle, la c*rs colabo­rează d-nii Busnioceanu, N. Crainic, Dem. Botez, L. Blaga, A. Maniu, I. Pillat, Ce­zar Petreacu, ș. a. Splendide f «produceri" dup* tablouri de art*.• In cursul siptimb­ei viitoare apare la Chișinan o revota literar* Intitulat* „F*­­etia Basarabiei*.* Guvernul bulgar a acordat premiu via­gere următorilor poeţi bulgari: Mihalovs­­chi, Bakalov, Chriatov, Strasimirov şi I­­vanov. Contele de Manneville In Iaşi Azi dimineaţă, d-l de MinaeTlle ministrul Franţei, a solit in locali­tate. • D-sa a fost primit In gară, de d-nii Fara reprezentând pe prefectul jude­­dejaloi Care e suferind, S­­l consulul francez, dr. Bogdan, reprezentând so­cietatea Lute­ţia, Colonelul Tulea şi d-l Conrod, din partea poloniei fran­ceze. D-l Sibi a făcut prezentările, dupt Informaţii Firul telefonic de Bu­cureşti fiind şi azi de­ranjat, apărem cu servi­ciul de „ultima oră“ mai restrins. — Din Bucureşti ni se anunță că aseară a încetat din­ viaţă d-na E­­lisa Mitsir, sofia fruntaşului nostru dl. profesor universitar Petre Missir. Defuncta era una din figurile dis­­trate ale laşului, unde a stat multă vreme ca şofai el. Transmitem familiei îndurerate expresiarea viilor noastre regrete. — Pentru iadnmnirea circulaţiei pe podul nou din str. Tăcu, spre a ie putea Consolida actualul pod de lemn Care Circulă tramvaiul, s’au luat mâluri pentru Întărirea terasamentu­­lui prin depozitare de petriș, rezultat din refacerea străzilor cu pat de beton. Lucrările pentru repararea podului pe care circulă tramvaiul se vor e­­xecuta peste puţin timp. — Vineri 8 teile *. c. ora 110 jam. la cimitirul Eternitatea ae Inaegareac! baatal foatalul fprofesor şi pletor­iile Constantin­etndi se va faaa şi parastashl de un an. Prietenii şi foştii elevi aant­ragaţi a tea parte. — Institutal antirabic din Ieşi de sub conducerea d-Ior doctori E. Puşcăria şi J. Lebell, vi mal trata bolnavi din urmă­toarele Judeţe ce i s’au repartizat, pe lin­gă cele existente: Hotin, Soroca, Orhei, Bender, Ismail, Chiftele, Akerman, Bălţi, Patna, Talcau şi Bralte.­ — Conati­uirea noilor membri ai came­rei de comerţ se va­ face după ce se va c­­feetua alegerea nonilor membri ai camerei de comerţ din Vastei. — La fabilca de tuten ae lacreaa! cn malt! activitate la construirea locuinţelor pentru funcţionari şi muncitori. Aceste lo­cuinţe au a fi terminate tec!­te carsul t­­ceetei campanii de Ia­ra. — te cârmi aceetai nopţi poliţia a fă­cu­ o puternic! b­ale prin periferia ora­­şului. te piaţa gătel, o numero«*! pktrali su­praveghea de aproape pe cei cari armau al plece la Bmr«b­i. Această m­ale urmărea a­ găsea aci ar­mele bandiţilor care au atacat cârciuma Horo­vita din str. Păcurari. — te cartai acestei săptămâni va avea loc la Camera de Comerţ o consfltuire a consfătuire a comercianţilor de diferite cheatiuni, Interesând comenţai. — D-na Valeria căpitan Pioreecu, din R.­Sarat care are deschie! expoziţia da pictor! in piaţa Unirii la locate! foatel berării Zimbru, ne roagă şi arătăm a nu fi confaadu­l ca alte persoane die loca­litate ca acelaşi noma. — Ca Începere de Joi 14 a. c. şi pin! la noii dispos. orele de serviete te cance­laria Primăriei vor fi de la 8 — 1 dimi­neaţa. — Sculptorul I. Dimitrie-Bârlad profe­sor te Iliceal „Liaăf* din Bacureşti, ne rosg! al brăt­m di d-sa nu a concurat la nici anul din cele 3 colcrisuri ţinute la Bacurești, pentru catedra de sculptare de pe școala de Bele-Artr.

Next