Mişcarea, iunie 1923 (Anul 17, nr. 120-145)
1923-06-08 / nr. 126
ANUL XVII Ho. 126 fte m gsatej IB tiflMCflA t ADMINiSTRAţlA m, *+ «fiM N».« a Hm 1 •—« a. at. ! *-4 p. st. • « » • VINERI 8 IUNIE 1923 CURENTE... Dintre toate partidele politice existente li noi, cel mal organizat, unitar şi călăuzit de un program corespunzător vremurilor şi împrejurărilor actuale, este partidul liberal. Acest fapt nu-l contestă nimeni, nici Cel mai ireductibili adversari ai noştri, şi această organizare sistematică şi doctrinară l-a dat întotdeauna prioritate faţă de celelalte grupări poltice, lucru stabilit istoriceşte. Ia anii din urmă, in Care partidul liberal a prezidat Cele mai mari evenimente politice, naţionale şi sociale,—prin înfăptuirea unităţii cipline a tuturor provinciilor româneşti şi prin realizarea Împroprietăririi, a votului universal şi a noului pact fundamental al României Întregir1.— In acest răstimp, paralel cu fământfirile politice și sociale, grupările politice rivale au pierdut din ce face mai mult din vitalitatea lor, find-câ nu au putut fi ia inăltimea marilor evenimente istorice și a tramformârior sociale de care am vorbit. Unee din aceste grupări au dispârut in totul, alteie s’au contopit in noul formaţiuni, Iar acel mult tritmbiţat bloc al opoziţiei, de care se vorbia in timpul neutralităţii şi in timpul realizării celor două mari reforme s’a evaporat ca prin farmec. Noulle formaţiuni, prin fel cum nu fost alcătuite şi prin lipsa de concepţione corespunzătoare nenesităţilor sociale, au fost şi mai nenorocoase. Existenţa lor de scurtă durată, a fost zbuciumată nu numai din cauza lipsei unei directive sănătoase, dar şi a unui program de orientare, care precizase vreun scop politic cu caracter general. Este de prisos a face procesul acestor noul partide, întrucât ele se sbat de trei-patru ani, de când a luat fiinţa, Intr’o indiferenţă totală din partea opiniei publice. Totuşi aceste grupări politice, a Cărei existenţi se mai prelungeşte la Coloanele unor ziare de actual calibru moral, au aerul de a afirma că In rândurile partidului liberal se observă o sciziune, că unitatea şi solidaritatea lui nu mai este astăzi cum au fost ieri pentru că se observă anumite Curente bine pronunţate. Evident, Partidul naţional liberal având rădăcini in toate straturile sociale de la oraşe şi de la sate, este foarte firesc ca in organizaţia lui să se restate curente puternice. Aceste curente nu insamnă o slăbiciune, ci dimpotrivă, de fac dovadă, de puterea partidului, de existenţa şi năzuinţele lui. Şi in orice caz curentele ce se obienă, sunt curentele democraţiei Care vrea să păşească inărite, -.cu paşi mai repezi, spre a ajunge acolo unde noua România democratizată trebuie să ajungă. Aceste Curente cari se resimt in Întreaga acţiune politică şi de guvernământ, fac insă dovada Ca partidul liberal este vecinic preocupat de idei sănătoase, de problemele vremurilor noul, şi Întregul trecut al partidului liberal, ne arătă că frământările mari au avut Întotdeauna, la bază, probleme mari, iar nicidecum ambiţiuni de persoane, căci prin acesta nu i'ar fi putut face ceea ce a făcut la tot decursul existenții şi acţiunea sale. Iată înţilesul curentelor din partidul liberal. Congresul socialist din Hamburg — Pvmclpllle de baza ale nonei Internationale socialiste —. Congresul socialist internaţional ţinut In Hamburg a avut ca rezultat practic imediat, faptul că s’a constituit o laternaţionalănunift a partidelor care urmeasi ea credinţă programul eostatist. Aceasta in forna celel in ford puterea politică a acestei noul Internaţionale depinde de politica ce o vor putea face partidele aderente la congresul din Hamburg şi inrlurirea ta o vor avaa in ţările respective. Nona Internaţională alcătuită din grupuri pur socialistă, s’a oaupat de une’e chestinai Internaţionale. Astfel In congresul din Homburg s’ă deabătut intre elteled problema ordinal Sociale, a. tr. ţaţelor da pace, a atătat speiala crelată din canaa răabovirii, a ideilor utopice şi a manifestărilor comuniste. Deasemenea eon grasul s’a ocupat de problema riparaţiuniior, la care au luat paste apsietiştiiiraneezi şi belgieni, Intre cari L. Blum, En. Vând mr weide, Welf, Hof ereing e. a., toţi aaeţinflnd idela că in această Import ntâ eheitinna trebuia eă sa ţia seamă da neecaltăţile economice. Cea mal aprinsă din discuţiuni a fost insă aceea tansferată infanţiunei da a porni ’„lupta contra reacţiunii internationalal. Singur acest punct a dat foc la constituirea Internaţionalei socialiste din Hamburg. Asupra Acestei chestiuni au citit raporturi socialişte Bauer, Modigliani ş. a., cari au reprobat mişcările naţionallete an ^caracter terorist, după^cum ,densemenea s’a raprobrat teroarea comunistă din Roşin. Asupra polities! sociale generale şi a thestiunei eeior opt ore de minert, a vorbit intr’ua raport detaliat, dr. Thoms, ecetedet engiea Aeeaiea au foit punctat« esenţiala pe biz i eărom s’a constituit noua Internaţională socialistă. Era de văsuţ dscă această federaţ una va putea duet lupta împotriva comunismului revolutionar, lupta pi cere noua Internaţionala n’a amuţit o, pe cât ee ştie din relatii ie telegrafie*. La un banchet politic Toastul d-lui G. G. Mărzescu 4. , • gr . v . • Ținut la Craiova, la sărbătorirea d-lui C. Neamțu „Eu ni am alt merit decât a fi luptătorul und credinfi și la ascinarea parddlui liberal lam avut pe d. Neamțu sprijinitor. Ziua de azi înseamnă începutul anul nou capitol în Istoria partidului liberal. In acţiunea noastră politică ţi a născut ideea democratizării şi oltenii ne-au sprijinit. La sărbătorirea de azi mă găsesc alături de nedespărţitul meu prieten Daca. El a ştiut săgrete elementele tinere şi să selecţioneze elementele puternice ca Tătărăşeu. La afirmaţia d-lui Tătărăscu că „bate toba la Craiova şi se sade la Moldova“ răspand: „Ca energie bate toba la Moldova şi se aude la Craiova". Semnalut de luptă ne-a venit azi din munţii Gorjalui. Noi ştim e disbânda va fi a noastră. CITIȚI $1 RĂSPÂNDIT* ZIARUL „MIȘCAREA* REUTIUNILE POLONO - ROMANE — reclaroflanile primului ministru Vitos Primai ministru polon d. Vitoc i făcst un docemintit txpoteu in feţi parlamentaril sstpr« o fentire! politicei noalul guvern. D-ra i imistat asupra pelticei de pice pe rare o v* CDnîinna' faţă de toate naţiunile şi in apecial faţă de vecinii aii. Baca acestor releţiuni este constituit de pericolele comune care ameninţătoile statele vecine mărite sau creiate pe rainile puterilor centrale. In chip deosebit al ratei deplini inţelegere intre Polonia şi România între cere este încheiat deja un tratat de alianţl. Interesele oomene care leagă aceste don! state au ficat posibil iachterea acestu! tratat şl teores celor mai întinse relaţienl comerciale. Pentru consolidarea aceatei alianţe, pentru complectarea programatei pacific pe care statul polonez ii armireşte In Înţelegere cu vecinii s!l, trebue insa astranL sa definiţie, complect şl cât mal curând, divergenţa ce ar putea exista intre politics polone*! şi cea ceho-alovac! ca p ivire te europa centra!!. In această privinţl primai ministra polone* declar! c! „depinde punctul de vedere al guvernului Cehoslovac relativ la reglementarea şi aplanarea chestiunilor pendinte intre Polonia şi Cehoslovacia*. Credem c a uumat de sinceritatea declaratiunilor făcute, nici o piedici nu va surveni ca dorinţa de apropiere a guvernului polon faţă de politica guvernului ceho-slovac s! divini cit mai cărând o realitate. România a dutat—tocmai pentru această ăimofiisare a intereselor comune, pentru latrirea organismului de state ce formează Mica Antantă—singura realitate pe care se poate conta In polities Oriental!s!lie Intr’un complect acord ca toate statele limitrofe, chiar şi ca foştii desmini cu care are dorinţa sinceră si restabilească Teriţiani normale. Declaraţia unie miotetnulul polon aminteşte de asemeni despre convenţia comerciaă Încheiată ca Iugoslavia şi despre dorinnţa relaliei refaţistilor cu statele Baltice care ar contribui şi mai mult la echilibrul Europei Centrele. ’’ 5 PĂRERI ŞI FAPTE „OlMENIJIN LUNA" Un roman recent, „Oameni din lună* pe care autorul, Silviu Deleanu, 11 publici in revista „Viaţa Românească* atrage atenţiunea cetitorilor'Iubitori de literatură—şi in special a intelectualilor laşului. Romanul, care e Încă un curs de apariţie, atrage atenţiunea deosebită a ieşenilor. Întrucât acţiunea lui, cu cele mai multe, din personagiile schiţate, se petrece la Iaşi şi sunt figuri ieşene. Nu figuri plăsmuite, ci figuri pe cari le cunoaştem din tovredobirile de toate zilele, chiar când autorul Înconjoară anumite puncte de precizie. Romanul „Oameni din lună* nu este de sigur opera unui debutant. El e scris de o mână sigură, de un scriitor consumat*, care prin însuşirile sale artistice, isbuteşte să zugrăvească tablouri Interesante din mediul societăţii ieşene. De aceea s’a şi afirmat,—Intre scriitori—că Silviu Deleanu nu-i decât d. Al. Sadoveanu, înregistrăm afirmaţiunea, fără precizie, aşteptând confirmarea. Până atuncea ne mulţumim a urmări cu tot interesul capitolele „Oamenilor din lună* pentru a vedea, ca într’o oglindi, oameni din Iaşi şi din societatea ieşană. Iată de pildă cum descrie autorul pe ziaristul A. Florescu, din zilele noastre, despre care spune : „Cronicele Iul parlamentare care au apărut Iu „Soarele* In capul dărilor de seamă a şedinţelor Camerei, au avut succes şl răsunet Asta l’a făcut curând prietin al oamenilor politici. Pe unii barbaţi gravi, insă fără talent,î ii servia destul de discret c’un discurs de răspuns la mesaj sau chiar c’o interpelare in chestia naţională şi a trădătorilor răsboiului. Şapte ani de risboale şi nenorocire, de ocupaţie, de frământări politice, de vremuri tulburi, fuseseră pentru domnul Florescu ca cele şapte vaci grase din Biblie. Dln ce se vânturase in juru-i venise şi’n jioniţele sale ceva. Legăturile cu presa şi cu oamenii zilei Încă le păstra. Multora dln aceşti oameni al zilei domnul A. Florescu le spune pe nume „le zicea „tu*, la Capşi şi’n restaurante...“ . Tipul ziaristului Florescu pe care autorul 11 denunţă cu un nume şi mai caracteristic este cunoscut Ieşenilor. Dar romanul „Oameni din lună“ perindă pe dinaintea cetitorului alte figuri şi tablouri ieşene, bine cunoscute şi admirabil prinse şi zugrăvite, şi de aceea el a stârnit atâta curiositate prime ieşeni. Iar toată lumea se întreabă mereu cine este Silviu Deleriu? Araid Opera unui bancher —Testamentul Iul Jacques Ellas— Pace aematie, şi lacrei e foarte explicabil, testamental lisat de bancherul Jacques Ellas încetat din viaţi silele aceste la Bucureşti. Ceiace »’a anunţat In clipa morţii sale şl care părea de necrezut—ae confirmul pe deplin. Defunctul a lisat prin testament latreaga sa avere, de aproape un miliard, Academiei Române. Prin testament bancherul Jarqu es Elás exprimă dorinţa ca Academia Română să creeze din averea sa o fonda,lene de căitul naţionali şi de asistenţi publici care va avea ca scop al ajare sau al intreţie instituţiile de cultori practici. Evident ditin aceasta defunctul donator a’a gândit la univeralitţile noastre. Acelaşi fondaţia ne va întreţine copii saraci din şcoli, cantina şcolare şi va acorda burie. Deasemenea ne va înfiinţa un spital cu cel puţin 100 paturi pentru bolnavi da ambe sexe şi de orice confesiune, precum şi un gimnaste şi o şcoală profesională. Fundaţiunea va fi condusă de un comitet. In primul comitet vor face parte d-nii Barbu Ştirbei, Em. Pantul şi H. M. Horn■tela. Aceşti membri sunt numiţi pe viaţă. In cuai in care Academia Română ar reteza executarea testamentului, va fi nuici legatar la averei Primăria oraşului Bucureşti. Defunctul mai las! Însemnate unii ce ■e urcă la don! milioane altor inaticuţi de binefacere şi de asistenţi. Această donaţiune a unei averi ce Întrece suma de opt sute milioane, destinaţi In primul rind cultural române şl operelor de asistenţi aocteli, face cinste şl imoblieas! memoria dispiratulol. Dels testamental foatalul bancher leşin lacob de Nensbotz—careta avat o avere mult mal mic! şl a Hiat Importante donaţianl pentru operele cil tarile şl de asistenţi, şi dela testamental tele. Adamache ia na amintim o donaţiane attt de important! ca aceea a defunctului bancher bacurestean. Dac! teamental lui Jigasa Ellas va patea aducetinsemnate şi rule fotoaaeScaltare! şl «latenţei sociale din ţară,—el poate testitel o plid! nobil! pentru cei cari agoalaesc averi mari şi cari, ori-cam vor fi imprtjarbile, ar avea dotoris moral! şi ■afleteasci s’o imite. Nanul astfel şi ca concursul Iniţiativei private, se vor putea aatraface toate marile cerinţi ale enlrmei româneşti. Care ministrul s'e întreţinut In Ch’p Cordial cu persoanele prezente. Din gară, d. Mannevile s’a dalia d-l dr. Bogdan unde găzdueşte. La ora 11, ministrul Franţei a asistat la serbarea de fine de an la Institutul Stere-Coem, unde a stat mai bine de 1 oră şi jumătate. La ora 1, a avut loc la sala Binder, o masă dată In onoarea ministralui Franţei, de către societatea Luteţia. La ora 4 d. a., are loc, o recepţie la Consulatul francez, cu participarea tuturor membrilor coloniei, franceze. D-l Manneville se înapoiază în astă seară la Bucureşti. ECOURI La Chişlin se va infiluţa de la toamnă un teatru naţional subvenţionat de miniaturul artelor. Teatrul va fi dirijult de cătrnd. Obreja-Iaşi, profesor la Chişimin. * La 29 iunie se Împlinesc cincizeci de ani de la moartea Mitropolitului Andrei Şaguna. Comemorarea acestei date sa va face cn nadsosibll tast la Sibiu.• „Gândirea* oferi cetitorilor el un nou număr literar și artiatle, la c*rs colaborează d-nii Busnioceanu, N. Crainic, Dem. Botez, L. Blaga, A. Maniu, I. Pillat, Cezar Petreacu, ș. a. Splendide f «produceri" dup* tablouri de art*.• In cursul siptimbei viitoare apare la Chișinan o revota literar* Intitulat* „F*etia Basarabiei*.* Guvernul bulgar a acordat premiu viagere următorilor poeţi bulgari: Mihalovschi, Bakalov, Chriatov, Strasimirov şi Ivanov. Contele de Manneville In Iaşi Azi dimineaţă, d-l de MinaeTlle ministrul Franţei, a solit in localitate. • D-sa a fost primit In gară, de d-nii Fara reprezentând pe prefectul judedejaloi Care e suferind, Sl consulul francez, dr. Bogdan, reprezentând societatea Luteţia, Colonelul Tulea şi d-l Conrod, din partea poloniei franceze. D-l Sibi a făcut prezentările, dupt Informaţii Firul telefonic de Bucureşti fiind şi azi deranjat, apărem cu serviciul de „ultima oră“ mai restrins. — Din Bucureşti ni se anunță că aseară a încetat din viaţă d-na Elisa Mitsir, sofia fruntaşului nostru dl. profesor universitar Petre Missir. Defuncta era una din figurile distrate ale laşului, unde a stat multă vreme ca şofai el. Transmitem familiei îndurerate expresiarea viilor noastre regrete. — Pentru iadnmnirea circulaţiei pe podul nou din str. Tăcu, spre a ie putea Consolida actualul pod de lemn Care Circulă tramvaiul, s’au luat mâluri pentru Întărirea terasamentului prin depozitare de petriș, rezultat din refacerea străzilor cu pat de beton. Lucrările pentru repararea podului pe care circulă tramvaiul se vor executa peste puţin timp. — Vineri 8 teile *. c. ora 110 jam. la cimitirul Eternitatea ae Inaegareac! baatal foatalul fprofesor şi pletoriile Constantinetndi se va faaa şi parastashl de un an. Prietenii şi foştii elevi aantragaţi a tea parte. — Institutal antirabic din Ieşi de sub conducerea d-Ior doctori E. Puşcăria şi J. Lebell, vi mal trata bolnavi din următoarele Judeţe ce i s’au repartizat, pe lingă cele existente: Hotin, Soroca, Orhei, Bender, Ismail, Chiftele, Akerman, Bălţi, Patna, Talcau şi Bralte. — Conatiuirea noilor membri ai camerei de comerţ se va face după ce se va cfeetua alegerea nonilor membri ai camerei de comerţ din Vastei. — La fabilca de tuten ae lacreaa! cn malt! activitate la construirea locuinţelor pentru funcţionari şi muncitori. Aceste locuinţe au a fi terminate tec!te carsul tceetei campanii de Iara. — te cârmi aceetai nopţi poliţia a făcu o puternic! bale prin periferia oraşului. te piaţa gătel, o numero«*! pktrali supraveghea de aproape pe cei cari armau al plece la Bmr«bi. Această male urmărea a găsea aci armele bandiţilor care au atacat cârciuma Horovita din str. Păcurari. — te cartai acestei săptămâni va avea loc la Camera de Comerţ o consfltuire a consfătuire a comercianţilor de diferite cheatiuni, Interesând comenţai. — D-na Valeria căpitan Pioreecu, din R.Sarat care are deschie! expoziţia da pictor! in piaţa Unirii la locate! foatel berării Zimbru, ne roagă şi arătăm a nu fi confaadul ca alte persoane die localitate ca acelaşi noma. — Ca Începere de Joi 14 a. c. şi pin! la noii dispos. orele de serviete te cancelaria Primăriei vor fi de la 8 — 1 dimineaţa. — Sculptorul I. Dimitrie-Bârlad profesor te Iliceal „Liaăf* din Bacureşti, ne rosg! al brătm di d-sa nu a concurat la nici anul din cele 3 colcrisuri ţinute la Bacurești, pentru catedra de sculptare de pe școala de Bele-Artr.