Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)

1924-01-28 / nr. 20

ARUL XVIII No. 20 1 LEU AROMAMOfTO W___ ^ l u •••••• Im m ' M fs l k«d fag * e1*” «SPSS • « « • • *" 5W*Î" Si ADMiNiSTRAȚIA Itxfs UtoM ffe. • si kho-ame: LUNI n IANUARIE 1924 FLEU Recepţia d-lui Matei Cantacuzino , Iatradrsa pe care ’gruparea ţărăustă o anunţă pentu mâlae la Iaşi, este mo Ivatâ de □□ singur fapt: aceia de a se faCa reCepţia cea d-lui Matei B. Cantacuz no, noul adept şi aderent al politicei-ir- d-lor MihiUcha-Lupu. ACeasă reCepţiune organizată In toiul bazărilor mascate şi Cost a mate, de lairualreal țarânis ă Ceva din caracterstica petrecerilor de carnaval. DaCâ grupata ţârăalui s’ir fi limitat numai la reCepţiunea eternului transformist politic pe Care o simbolizează personal taica d-lul Matei Cantacuzino, n-am fi înregistrată) decât la o simplă notă amuzantă. Dar ţărăniştii noştri au ţinut să dele banchetului de mâne aa Caracter politic general — câci el anunţacă la recepţiunea d-lui Matei Cantacuzino vor vorbi de : + legea chiriilor (datorită recentei oratorii a avocatului S Goldemhal 11) de problema funcţionarilor, de chestiunea salariilor, ş. a, puncte special afişate la scopul de a a*trage auditoriu. Aupra acestei părţi Insistăm Cu antipiţle. Ţâră»ştii vor să prezinte pe d. „ Mitei CantaCuziDo Cam se prezintă aa număr de atracte Intr’un varieteu oarecare - S3 zlCtm la „Astoria*. Dar acum acest iar exemplar este prea bine cunoscut la Iaşi, unde d-l Mate! Cantacuzino a fost rând pe rând : mimist, Conservator Coz st, liberal, averesea*. Comanist şi chiar «primar“ al iigulei la ţârăniştii au înţeles că aceasta e prea puţin pentru a putea chema la ieşea la intranire. De atei nevoia mare de a provoca interes şi cartozate prin chestiunele anunţate. Vor vorbi ţărăniştii de funcţionari, dncă ci sfatutul funcţionarilor a fost înfăptuit şi pus la aplicare. Vor vorbi de salariare şi de beneficiile da pe urma munci-după ce part dai liberal a splinit toate conflictele de muncă înlăturând grevele Ce se ţineau latţ şi Cari uneori au fost încurajate de ţărăneşti. Dar, pentru a face pe platul d-lui S. Goldenthil, ţirâaştii vor vorbi de noul regim al ebnriilor, făcând promisiunele Cele mal largi, cu bună ştiinţă Că nu le vor înfăptui. Na laţdlegun de Ce până In u'.ultimul moment ţărăniştii n’au anunţat că vor vorbi şl dîipre ţărani şi interesele ţărăneşti. Faptul este Cel puţin atran’u, cane,scuti fiind demagogia ţărănistă. Dar poate fiindcă e vorba de recepţiunea anul vechi boer reacţionar,— Cum este CorU Matei, prin origine, educaţiune, cultură şî temperament— nu este nevoe de nici o asistenţă cu adevărat ţărănească ! Ţârăimea nu se va îndesa,—e sigur—să asiste la carnavalul de mâine. Cu spectacol . Duminică, matineu! ţărănist e totuşi atractiv pentru abel cari vor să se amuzeze, spre a vedea p^«Cona Matei In nona-i ţinută politică : la frai, dac, cr&vată a ba, şl brâa, Iţarl şl opacii... In.ocuîţi Îmbrăcămintea aceasta ca Idei şi principi—şî faCc-ţl singurl Cavenlitle reflecţii... A upra eesster remurl ds astîvltât® ia legătură cu desvotarea agdsolă yt economică se vor rosti specialiştii indsobytl® cunoseuți yl apreciaţi astfel il mul songr s agricol ee «s aauetl, prsziată ds pa nt am t*4 interesul pentru sgreei.horii at ytrf, ea yl peatra «osdu«âtorii statalul. Asceta letfuiât faţă de tom* plixul și insemaătatea problemelor marte,este necesară și o poat să lgrara de stat bine ditsrmlaată. . J* * Noul congres agricol tastat r*.xa — însemnătatea problemelor ce vor fi examinate •— Publimâ agrîraîtsrfl românești după iafAptairia sl fcpLs&ress r®ferusei agrar®, instit«fc una dia Cîl® nai «ari praocspân s *p®elsliştiior BOstrh Ea aisăm«yte tiafetea» prin* efp.l ai dssrolîărh eionomice sî nseontențtal* studii a® se See ds sătră eotapstcați In ««terie Sind sâ di;® Bgdeaitura! românești O nonă șl puternică impulriun® intraiftt est® cert ®ă proprietatea gcIcA «re tcekși forţă d® produet un® ea s! fost« proprietate l.titynaera. Teoretician!* gi tscnseienli prastiei în materie cgricolâ dtsb&t cu tot interesul prob cmc Agriculturii, cx mtaând sl eăutfuntî etic «ai bane eo.uţiuni pentru trg msa&rm prodaet unei sl m muncii agricole, *n stopai de a 8« minge'm.*z mir recoltei. Ia aeelssl saop s® mută un aou eorgea tegrieol e® vă avea loc in a icce de 45 Fevrusile I Bacaisrssti, in localul Caste« Ce»ir. I«. Printre cseia «ari vor tr®,t« probleme de resort» se nesoul intre •Iții, d n.l O. C pâinii, chbiserctar de st*t ia «grleuitarA, Ion sea-Sis*st , Ci nou, Popovsei Lapa, A. C«rdtf, Al. Nast*, Ion® «eu-Breis??, MaQO!CMn-Str»og«, QirOiud, B »aeovi®* s. a. m congres se vor dezbată ehes'iii?ni extrem de «raportate și de «arc otilitite psietra dtsreltâriâ agricultcirei. C tăzn latre «ițele i Organizarea CfttegOrUilor de producători, Producția*«;«. fidectribmrag &® m nteior «ckcţionst«, Organizarea iuun«ti agricol«, Org&u*&&?§■& comerţarii aa eeresie, D«*f cerea fructslor și a legumelor, Imba^ătițirca erCftsiei Vcteior, Punerea in valoare a tereaurilor neeuUIvabeiie, Cooperația gi agritaltară, «t#. et«. înlesniri pentru Impozibilili din legi Midi comidanți, ndastriaţi, misiriaşi şi profisionişti, dia comanets atbons şi rurale, a căror cifră de afaceri dn 1923, v’a trecui unui dă 200.000 Ui, m buna Decretatul Regal No. 5658 1923, ca îacependila 1 Ianuarie 1924, tor putea plati impozitul fix asupra cint afacerilor şi care se va stabili ds dă delegaţii fiscului în urma naslarări scrise a contribuabilor, că fondul la imprnm declarând şi barii cifrei afacerilor pe anul 1923. Informaţii precise şi detailate se dna la prrcepfiile respective unde se dipun şi aceste cerni. Toţi cei impuţi la impozitul fix asupra cifrei de afaceri, vor fi scutiţi de fracrea registrelor di cifra de afaceri precum şi a foilor zituta de văaziri, nepnzintând la plata acestui imopozit şi o formalitate, deci vor fi aparatiide toate contravenţiile ce până acum li se făcea pentru mținerea la regulă a tuturor famicitățiior cerut de lege. . Profesorii şi „greva“ " * mmm "±0 — Ea a fost reprobaţi şi de către colegiul universitar din laţi. Grupul desiruas al profesorilor ~secudari vari îndeamnă te „gepă‘ pe colegii lor, a distribuit prin „assalatta dia lasia ” circulară la care solicita dsmisiunile Individuale ale profesorilor. Prim urmare au gr.uând o absadonare a carierei, o renjuroru la misluaea apostolled, o di misie la toatâ reguli ! Ar urma dupâ lademnul agitatorilor, ea profesorii si înceteze in mod brusc să-și exereite profesiunea pentru care tu mumii o oatâ, flecara apu&ânâuse da o eltâ meserie, mal rentabilă !... Atesstâ absurd dite au scăpă Insă aloi grupului da cgltaiert, cari prevăzând eșecul cu anticipație, spun in „circulara* lor, textual: 1) Demisiunile tit bre să fie Individuale, motioăle și limbrate ; ele se dau pe ziua de 15 februarie 1924 și pot fi co lealele la secţiile repsotice până la 29 Ianuarie 1924. 2) Aceste demisiuni vor fi prezintate de Comitetul Central Ministerului Iastruoflarii Publice, numai dacă la ultima zi, de 29 ianuaria 1924, elear fi atins numărul hotărăl de congres, adică de două treimi din numărul total al profisorilor secundari. 3) Dieci numărul de mal sus nu este atins pini la termenul anu tat, toate damit lunile se vor restitui semnatarilor. Pin urme,re dacă pănf la 29 Ianuarie 1924 nu se va fi atins numărul stabilit, toate demistunile por fi restabilite. Mal sint deci două zile pânâ la exaltarea termenului fatal, şi spre cinstea marel mdsss a profesorilor, constatâm că agitatorii n’au putut aduna acest număr, majoritatea profesorilor refuzând să edite la o atare absurditate. Şi tn ce priveşte laşul, profesorii secundari pot lua act de discofiunile și hotărârile luate de către marele colegiu univershar, care a reprobat aceasta ecflune, considerând grena ca un act ilegal și o demonstrafiune emumționala. La teatrul naţional din Bacaeşti s’a presintat o preed originala, ca subiect utanc de pe vremea lui Vaslie Lupa, intitulata :Picat* şi scrisd de o diletantă—doamna Petrecu. D-ndl Brătescu-Volnişti şi Valian, directorul teatrelor, au primit piesa ca entasiasm considerdnd-o ca o lucrare de o reala valoare.• * Buletinul Ateneul Cultural* din Teenet padiad articole comemorative închinate celor doi simlioni teeaceni, Tudor Pamfile și Ștefan Petred.« D. I. Minuiescu directorul general al teatrelor, a redactat un nou regulament care după ce va fi aprobat de ministru Lepădata, va da posibilitatea si se organizeze 9Sionul Ofletetal* In așa fel îneat el va divert intr’adivdr an salon de artă deeded rsttd. * Marsle compositor francez D'Indy a terminat o nouă compoziție muziaala, cu fast de balet, intitulată mistat*. Decanul scenei române, d. C. Nottara, a reapărut pe scena teatrului naţional din Bucureşti. In rolul medium, Presa bucureşteană consacră articole elogioate veneratului maestru. CITIT! ŞI RASPAttDITI ZIARUL :M ŞCAREA® CRONICA ARTISTICA Gen despre expoziţia Bite OTTO BRIESE la expositi« M dl« S aal acesta arată deosebite calităţi pictoreşti şi apare prin contrast izbitor ca superioritate technică şi enfletească faţă de ultimii expozanţ! din Iaşi. Un colorit vicaros, o parti plină şi totuşi vibrantă, o muzicalitate neîntrecuta in armonia culorilor vii, clădite toate acestea pe un desen masiv, sever şi construit pe cele mai dificila legi ale echilibrata de linii, iată calităţi ce merită a fi reluate la expoiţia sa de astăzi. Peisagist prin excelenţă, Brieta «xpune anul acesta Toamne, toamnele lui visate cu căţica aci in urmă, şi pe care din diiarite motive in afară de voinţa sa de abia ansi acesta a avut priit joi sâ ie eternizeze. Acele 62 de mic! pânze care cuprind in ele atita viaţă şi atu adevăr, sunt perle nepreţuite care ar face cinste oricârul mazea dia etrăiaâtate şi mai cu seamă laşalăi, al cărui fia aste. D-l Necnai Iorga îatr'aani din amaerUt mai de mult a la Neamului Rominesc* unde se ocupă in special de pictorul Briete, recomandă în modul cel mai eloevent pe artistui II numeşte fiu al talentului şi elavul atenţiuni şl răbdărei sale. Briese este un techinelau excelent, un recusit mimltor al penelului care nu mai sta la îndoială nici in faţa celor mai grele probleme pistoreşti. 1. Desenul etrect de o graţie simplă şi viguroasă împreună cu pasta bogată de culoare saturată, până la cele mai fins nuanţări coloristice la gris, dau naştere unei armonii ce compieetează intr’au tot bine susţinut şi bine determinat variind dela motiv la motiv întocmai după cum şi natura ne apere variată şi capricioasi. Brice», anul acesta ca , in anii din urmă e mereu in progres şi operile sale cu toată varietatea pe care o reprezintă ca technică, ne înfățişează totuşi o personalitate bine definită în pictura romaneaacft. AST. GUVERNUL ROMAN renunţă la împrumutul de 100 milioane Agenţia telegrafică „R*dor* triemite azi, din Paris, următoarea telegramă: »ro Cercurile bine Informate so afirmă Că guvernul român ar renunţa acum la Împrumutul de 100 milioane de franci, pe care l'a cerut guvern nului francez. După cum se știe aprobarea acestui plin era Iacă în initaiul înaintea Comisiucel de fr* nunțe a Senatului, care, acum câteva săptămâni a r*tf c«t în principiu un îmrumut analog cu acela ce a fost admis peatra Polonia gi Jugoslvit*. — Corturile legiuitoare, işi reiau activitatea, cu recepere de Mărfi 29 a. c. O m mi Care naşte patru copii Servicul sau tar al judeţului a fost Înştiinţat că o femee din satul Comana, comuna Poeni, a dat naştere la patru copii. Trei dintre copii au fost născuţi morţi, iar al patrulea viu. Dar şi acest din urmi a întetat apoi din viaţă. Cazul prezintă un deosebit interes pentru lumea med'call. — S* educe la cunoştinţa onor piblic iessn ci societatea (racco*româal .Lutetia" a organizat o aerie de carali] de limba francezi pentru adulţi. Cursurile vor Ince e L*al 28 Ianuarie ţl vor avea loc la fiecare Laui şi Jml la ora 8 şi jumătate seara ia iaca ai şcoalei pi mare Ga. Asath din atr. Negruţi, (colţ Suliace). Persoanele cari doresc a urma aceste careuri treble sa se inserte. Aceste intcrîeri se fac la sala cercetat „Litera", localul Conservatorului de maniei şi declamaţie din layl in fiecare al intre orele 4 Jam. yt 6 jam. d. a. — La Târgovişte a iscitat din viaţa veteranul general Emanoil ListresCa, avut dintre troll risk fialni ,de la 1877. Dsfanctul oştean moare in vârstă de 80 de ani. OPERĂ LUI V. ALECSAHDRI faţă de urmaşi de Mariana Conta- Kernbach XI Până şi epitetul de „zarnacadea“ II întrebuinţează acesteghivalent" al lui Rică din .O noapte furtunoasă". Dar unde asemănarea cu Caragiale se vădeşte şi mai bine, e un .Avarul risipitor", unde tiradele demagogilor Clevetici şi Triburi eseu sunt rupte parcă din discursul lui Caprencu. Actul II scena 1 Clevetici citeşte articolel pe care l-a scris pentru ziarul său .Gogoaşa patriotică" . .Am zis-o şi o vom mairepeta până ce va amorţi vocea noastră ,de cetăţean liber şi liberal, la epoca nouă,oameni noni". Şi mai departe .Convenţiunea asigurează cetăţenilor români: finalitatea, legalitatea, inviolabilitatea domiciliului, libertatea individului etc. Cam oare se respectă aceste sacre principii subministerul de astăzi?... Odin scena IV acelaş act, Tribunescu în ceartă cu conservatorul Napoilă: ,Cer cuvântul! Nu mămir că aud asemenea discurs din partea de d-lui preopinent, căci d-lui este un conservator". Napoilă: ,Na, iacă vorbă!" Clevetici: ,Nu întrerupe d-le!" Tribunea- CH: ,Și ce e un conservator ? Un om care... conservează! Un om care voieşte săconserve... Insă eu!... Au doară sărmananoastră Românie să zacă mult timp încă ,sub o rugină atât de... inconstituţionali ? .Nu ! căci eu voia susţinea todeauna: (repede) dreptatea, libertatea, egalitatea, fraternitatea, inviolabilitatea (se răsuflă). Napollă , .Dârrr ! Haide, Haide, dă-L." Cleovetici: „Nu întrerupe oratorul, domnule !" Suntem parcă la faimoasa iatrunire politică prezidată de Trahanache. E aceiaşi ridiculizare a argumentării halandala, a vorbirii fără şir, a .beţiei de cuvinte" provenită din neînţelegerea adevăratului rost al noilor forme, care, tocmai din această pricină, se reduc la o imitare papagalicească, lipsită de fond. La Caragiale însă e mai mult relief, o mai strânsă închegare a diferitelor exemplificări, pentru a construi personalitatea eroului, exemplificări pe care le întâlnim răzleţite la Alecsandri. Ca acela personajele hxl Carrgiale par mai vii, adevarate copii de pe natură, conturate cu Unii tăioase şi vizibile de la distanţă. Acelaş lucru îl observăm cu .Legendele" lui Alecsandri. O mulţime de comparaţii sugestive, de observaţii foarte juste, de gândiri frumos întrupate şi învăluite toate la sensibilitatea acela duioasă şi gingaşă. Îl smălţueşte ca o pulbere de aur. Totuşi fiind răzleţite, lipsite de amănţarea strânsă, care să le scoată în relief pe fiecare în parte, contopindu-le într'un întreg nedespărţit, toate aceste calităţi le trecem cu vederea astăzi—când suntem aşa de grăbiţi şi aşa de blazaţi încât ne trebuesc esenţe extraconcentrate ca să ne mulţumească pe deplin. VI! Opera lui Alecsandri e netăgăduit opera unui scriitor de talent, de mare talent. Agerimea cu care fixează orice impresie, caracterizarea plastică a siluetelor, din câteva ani numai, uşurinţa de a exterfora ceia ce gândeşte şi desăvârşită claritate cu care o face, arată îndeajuns un belşug sufletesc şi o înăscută aptitudine, un talent „qui coule de source". Ea e oglinda epocii autorului, care reflectă cu obiectivitate şi o deplină înţelegere a relativităţii dintre diferitele înfăţişări ale lumii aceştia veşnic schimbătoare, mentalitatea societăţii contemporane lui Alecsandri, cu toate osebitele ei aspecte. Alături de opera poetului Coşbuc, e cea mai optimistă şi cea mai senină din literatura noastră. E invinuită că n’ar avea adâncime, că autora-i ar fi lipsit de autocritică şi de belşug în expresii. Dar în toate literaturile europene, epoca creării a fost deosebită de acea a îngrijirii formei, a şlefuirii şi a amănunţirii, a adâncirii şi a dezvoltării ideilor. De ce să cerem operei lui Alecsandri însuşiri proprii epocei următoare lui? In schimb perspectiva largă, întinderea şi varietatea nu Ie are nici una din operele literaturii româneşti Şi nici gluma aceia fără răutate, care şfichiueşte din treacăt, gluma pentru plăcerea de a glumi, râsul plin de sănătate şi voe bună, voioşia de a se bucura de viaţă, privirea senină şi egală asupra întregii lumi, ca şi frăgezimea sentimentelor care dă operei lui Alecsandri, tonalitatea acela de proaspăt, viguros, Înviorător şi armonios. Ca încheiere, câteva cuvinte despre dramele în versuri, despre care aproape nu se mai pomeneşte. .Despot Vodă". .Ovidiu" şi .Fântâna Blanduziei* sunt ceva aparte de restul pieselor de teatru, atât ca iritare cât şi ca subiect—din trecut —toc