Mişcarea, martie 1924 (Anul 18, nr. 47-73)
1924-03-02 / nr. 48
Răvaşele d-lui Matei Cantacuzino ^Boierul-ţăranist de la Copou, dl. Matei Cantacuzino, deşi î«Ce parte ţi astăz’, ea şi ia trecut, dlatr'o grupare politică, şi figurează la frângea comitetului de conducere, deşi deţine un mandat pentru a lua parte la dezbaterile Parmentului, se abţine, ca de obicei, de la BCţianile politice şi parlamentare, pentru că şi din palatul de la Ieşi să adresele dla când nu eâed,—aproape săptămâni—câte un răvaş pubic de reproşuri, de moralizare, de Combateri şi de Critică politică. In neastâmpărulce-l poate provoca spleenul şi plictisul cad izolări, dl. Matei Cantacuzino, care este pila excelenţă omul tosndor şi al capriciilor, se contrazice zi cu zi - Ceea ce dealtmintrelea a făcut o viaţă întreagă. Un răvaş plin de contraste şi in* Consequente este ultimul, Care poartă data de 24 a. c. * Examinând situaţiunea politică — nu şi implia de prismă—li»eral-ţărănist afirmă Că „regele pare a fi abdicat de la rolul său constituţional* ca şieam Suveranul, ar sevea şi misiunea de a cobora in incinta luptelor politice şi să fie interpretul „pertractărior*, „furiunelor* şi„blocărilor*. In aCeies pasaj, atingând această situaţne de fapt, dl. Matei Cantacuz no constată Că „opoziţia este acuua lovită de neputinţă din Cauza ilubirei simţului d© colaborare* atât de deivoltat la loeul ţărănist din Iaşi... Dl. N. Iorga. In aceiaşi chestiune, const*ta că opoziţia este lipsită de ldâ*(-şi acesta e adevărul. Dl. M. Cantacuz no este depozitarul a prea multor idei, de acria ele nu pot folosi nimănui, nici chiar partidelor Cărora, rând pa rând a . aparent... D-î M*tel Cantacuzino nu contestă partidului liberal de a fi avut in trecut un rol Însemnat la opera constructivă a ţării,—dar îl contestă aceasta astăzi, tocmai când guvernul şi parlamentul liberal clădeşte cea mai grea operă politică şi solită care este opera refacerei, consolidării şi armoniei noului stat român, mărit şi demoralizat. Deasemoi d-sa afrmă că partidul liberal reduce viaţa socială la „Interesele şi la prejudecăţile Clasei pe care o reprezintă“. D-l Mster Cantaenzino Care a făcut parte şi din partidul liberal ar fi trebuit să~fi amintească că d-sa insuşitil Parlament, şi prin Întruniri, a constatat că partidul liberal reprezintă toate Clasele sociale, ţărani, negustori şi industriaşi dela ţară şi oraşe, intelectuali de toate nuanţe e, Intr’un cuvânt toate categoriile Ce aparţin unul popor şi Ca atare mă poate Imputa, d-sa, fost membru al partidului liberal, Că reprezintă o singură Clasă şl Că ar duce lupta numai cu sprijinu! ei, Împotriva Celorlalte mase. Atunci ce este gruparea ţărănistă a da! Matei Cantacuzino, care duce o luptă de clasă făţişă ? Sau poate d-l Matei Cantacuzino crede C& având Cu dânsul gruparea ţărănistă,—pentru moment, căci nici d-sa nu poate crede că multă vreme va fi ţărănist)-va rnmula dispărutele vremuri reacţionare şi ciocoieşti?!...• Având astăzi toată admiraţiunea entru activitatea parlamentară a d-Ior Lupu şi Mihalache, d-l Matei Cantacuzino impută şefului partidului liberal că „se sustrage dela luptele politice“ caş! cum Ceea-Ce fac ţăranii săi politie! de azi ar însemna " lepte politice folositoare ţârei... Dar chiar aşa dată ar fi, adresăm această acuzare Însuşi d-lul Matei Cantacuzino Care planând Întotdeauna deasupra realităţii, in sferele-i Înalte dela... Copou, s'a abţinut dela lucrările Parlamentului, cum se abţine şi acum, deşi e cel mai recent ţărănist, venit să lupte cu forţa Întărită şi Cu o stare sufletească plină de avânt şi energie... • Hotărât, dl Matei Cantacuzino oferă vieţii noastre politice exemplarul cel mai caracteristic al omului tuturor Contrazicerior şi apriciilor. Cet ndui răvaşele ne vise in minte o Idele Ciudată. Dacă Cineva ar aduna laolaltă toate aceste răvaşe, toate cuvântările ţinute prin cluburile politice şi la Parlament de către prea veneratul profesor de la Iaşi, în ce fază ar apărea d-l Matei Cantacuzino, atât pentru generaţia de azi Cât şi pentru cea de mâine ? Aceasta ar Însemna Cea mai tragică farsă Ce i s’ar putea face d lu! Matei Cantacuzino. UN IEŞAN NOUL REGIM AL CHIRIILOR — Anteproectat de lege — Antep oaettil da lege relativ la noul regim al chiriilor «aprinde 46 articol*, între sare rezumam pasagiu« ceeatiaie. Gentrattal« da locntat* a* pre- Sasgeid p&nft la 6 JVUi 1926 pantru toţi chiriaşii san sub«.hiri«şi cetâţ«ni români, contraateie încheiate cu »tutei, judeţul, comuna sau întreprinderile independente de acestea. Celelalte contract* — pentru prăvânî, stabilimente comerciale, tricou intră in prevederile *cett«i legi. Panirasseatea se acordi in t*rmes de un (până la 6 Mal 1925) ca sâ-şi reguleze situaţia fst& de propriatftfr Chilişti cari batsefielasă de termine! prelungirei de doi au tr* buie ai »»bă libere In imobilii« ii i^rtlii lor soţiilor lor. Chiria pentru iaauâ&te va fi tde 4 ori chiria din 1914 sau din 1916, fără iasă m eu să poată fi «mi misă decât chiria piat ti la 1923. Aitaşti «hurie majorată de 4 ori, o vor’plătă toţi fumfionarii, inerfttorii, meseriaşii, invalizii, văduvele şi orfanii de rftaboi. Aceşti chiriaşi vor tribulii nu albi un vest mai mare decât 80000 iei pe an. Toate taxele şi dările comunale iad in careina chiriaşilor. Chiriaşii cari au venituri mei mari dar nu depisesc suma de 250000 lei vor plăti de 12 ori chria din 1916. Cei cu venituri mai mari vor plati o chirie maximă de 25 ori chiria din 1916. Cficulul veniturlor se va isbui dupi impotitul pe venitul global pt 1923. Instanţele speciale «u vor funcţiona la fiece tribunal, vor fix* coadiţionale de drept comun. Nouile imobile construite de la 1921 nu intră in legea de faţă. Procesul va fi depus Marţi la Cameră şi Senat. ZIARUL „MIŞCAREA“ CITIŢI $1 RĂSPÂNDIŢI D. Cost.tai despre Societatea Sonii a Uzinelor Electrice DIN IAŞI Internal ce-l manifestă întreaga populaţiunea la falat de a vedea constituită „Societatea comunală pentru refacerea, exploatarea şi extruderea Uzinelor Ekeime* cu participarea în asociaţie numai a ieşenilor, învederează însemnătatea mare a operă edilitare ce se va realiza în oraşul nostru. Faptul acesta a determinat întreaga presă locală, ca şi cea bucureşteană, să dere o deosebită atenţiuni a miei opere asupra căreia d-l Constantin Zorna a acordat ieri ziarului „Lumea“ o convorbire în care a schiţat fizionomia nouei societăţi. Reproducem un total intervievat activului preşedinte al comisiunei interimare, eoatinşi că el tetrisează întreaga populaţia de a Iaşuli. — Când credeţi că Societatea pentru exploatarea Uzinelor ea lua fiinţă ? — Cât de curând. Na mii aant de Îndeplinit decât câteva nginsemnate formalităţi de publicitate, fi cei malt pică la 10 Martie, societatea va funcţiona. — De ce capital aveţi nevoie şi cum ti asiguraţi ? — Avem nevoie de un capital Iniţial de 15 milioane. Sama seeaita inaă nu este prea mare pentru a deştepta vrt-o Îndoială la reailaarea el. Principial pe bsza tarmia am reaolvat problema nameior este aaociarea coaanmaioiihr. Subicriiad toţi concumatorii ca tigir&aţl că sama de eire avem nevoie se va obţine foarte lesne. Şi avem credinţa că toţi consumatorii vor subicrle. Pe lângă Interesai pe care-1 are omsul ca Utilele să se refaci,[fiind-că ffică ele nu a’ar pitea închipui o stare de propăşire, mai «sta «1 Interesei fie-aărsi cofisntaaîor de enegie electrică, care-l determină la subscrisfe. Este clar şi aceasta o ştia feţi Ieşenii, dacă nu se asociată, dscă na subsens, &’’n lumină, n’aa curezi și n’*n tramvai! Astfel fiind, tata o imposibilitate ca subsciierea si nu tessesacă— Prin urmare d-voastră prevedeţi că subscrierea va a&aa susses. — Avem o convingere nestrămutată In aceaati reuşită. Și această convingere o am nu numai din ecourile care mi-a n veslt din teste straturile sociale dar şi dia sentimental ci ideea pe baza căreia am solţionat problema care Împărtăşită da toată iumea şi din toate oraşele ţării îmi vin solicitări peolru s Ie trimite legea, statutei şi caietul de tirenii, deoarece * vor să adopte acelaş sistem. Ia aceeste condiţiusi. Im! pot permite ci ipnn, ceea ce ţi adversarii sa recunoscut, tă soluţienea csa mai baaă ce i se putea da, şi ca atare nu este penibil ea să nu aibă ca prmsre Încrederea publică a cărei primă manifestare va fi reuşita subacrieni. —- Bum v®ţt fare subscrierea ? — Subscrierea va fi pabilcă iar conanmatorii ai drept de preferinţă. Prin urmare poate subscrie ori cine şi ori cât de mult. Vor avea Întâietate, deci vor fi preferiţi costa matorii, elrora nu Ii se vor reduce ssmie aebacrice. Sibacrierea va fi la Indămâna tataror, de eairece toate instituţiiie financiare din Iaşi »’a oferit gratuit a ne deschide ghişeurile. — Cui încredinţaţi conducerea acestei Societâfei ? — Societatea va fi condică de in concilia di adminiatraţie, care se va compune dn cel mult 12 membri, şi din care un sfert va fi representanţi ai Comunei. Primar consiliu de administraţie va fi desemnat de Primar, iar celelalte se vor alege de acţionari. — Ce o’a determinat să desemne / primul consiliu de administraţie ? — Comuna la fiinţeasă Societatea şi de principii, ca şi după practica Societăţilor, fondatorii desemneasă primar consiliu de administraţie. Deşi acest motiv ar putea avea o însemnitate, dar nu este aseasta motivai esenţial pentru cire legea de constituire a Socistăţoi a impas comanei aceaati îndatorire. . * Ne-ata oprit la aceaaată soluţiune pentru alte raţiaai mult mai puternica. In primul loc este asigurarea subscrierei. Dacă atbsderea ar fi făcut-o comuna direct can Indirect, printr’on consortia, populstianei ar fi putut bănui că este vorba de o contribuions, ian nu de un plasament sigur fi rentabil. Această confeziuns ne-ar fi creat neajansuri, pe care in interesai succemnl operaţianei am cracat necesar să le evităm. In al doilea loc este realizarea refacerea uzinelor. Pentru comună această problemă este vitală. Dacă cedează uzinele de dib adiţia sa, ie cedeasă numai ca scopul de a se reface peatru a asigura energia electrică. Prin urmare, era de cel mai mare interes pentru comună ca administreţia acestor asin,cire au de executat însemnate lucriri de renovare şi de îndeplinit un mare program de îmbunătăţiri, să fie dată oamenilor cei mai capabili şi de cea mai mare autoritate. Or, o atare administraţie nu se poate reauua in bune condiţii şi ca toată siguranţa printr’o alegere la care ar participa mii de cetăţeni. Se implaca ca acest prim consiliu care are de realizat refacerea seriilor, renovarea complectă a reţelelor de lumină şi tramvai, extinderea liniilor tramvaie!«! şi Iluminatei electric îa tot oraşul, şi se desemnese de comună care are cea mai mare răspandere la reuştti acestei Întreprinderi. Şi la sfârşit, Comana educe in Societatea ce se infilinţează an aport de aproape 100 milioane. Era drept şi necesar ca ea să desemneze persoanele cărora le racredinţează acest aport pentru a fi transformat intr’o reală militate pubiică. Pe însă, după ce refacerea va fi îndeplinită, este aproape Indifenead, cine va conduce, fiindcă personalu de specialitate şi control al Primăriei vor fi o garanţie suficientă de bacă administraţie. Greutatea este la început şi deci acum trebue asigurată cea mai tcapabilă conducere. In resamat ns-am oprit la această soluţiune pentru un iatreit motiv ! 1) Asigurareasubedilerei. 2) Realizarea programein! de lucru. 3) Ocrotirea aportului comunat. — Dacă aceste că sunt preocupările, cum credeţi că veţi alcătui acest prim consiliu de administraţie ? — Este prematură chestiunea pa care mi-o puneţi. Nu sunt fixat asupra persoanelor. V’eş putea Indiaa numai categorii.'e de oameni la care mă gândisc, fără a vă putea da vre-o altă precţiune. Cred că este necesar ca din acest consiliu să facă pate techniciani, financiari, jurişti. Deasemeni persoane de autoritate care se ocupă de Interese cult Ica şi care reprezintă diverse organtaţii politice şi sociale. Atât pot să spun deodmdată, fiindcă "după cum v’fim declarat nu sânt Hiat încă— asupra persoanelor. Ceeace insă pot să vă asigur este că privesc această problemă numai prin prisma intereselor obştești. Prin urmare, condua de interesele bine chibzuite ale oraşului, voi face apel la persoanele cele mai de autoritate şi cele mai capabile, indiferent dacă fac o politică sau alta, zic voi face apel la eceate persoane, pentru ca prin munca, competinţa şi auioricatua lor să contribue la resolvirea acestei probleme care de atâta vreme aşteaptă o deaiegare. if^Pentru a se vedia în ce măsură e?nt preocupat ca pilmul conetiin pi fie compus numai din otmsul capabil şi de snsteritate, eate deajma să vă reamintiţi că subscriere* de renşlta căreia se leagă Întreaga operaţiune ce Întreprindem, o va face Contuilul de Adis!natriţie, la nimeie şi pe răspunderea sa. CONSTANTIN O. TOMA Deputat, Preşedintele Comisiunei Interimare a oraşului Iaşi ECOSKI CI numărul de fata încheiem interesantul ttadiu al talentatei scriitoare d-ra Mariana Conta Kernbach asupra vechiului scriitor Modovenn Dmitrit Moruzzi Lucrarea împreuna ca un stadiu asupra operii lui Vacile Araanda va apare curcnd in volum•* Mdine se deschide expadtia de pictura a a tânărului artist ttsan N. Ndd‘jde. Lucrările vor fi ixnUrrC In sala „Photo- Regei din str. Lap.şneanul * In prezenţa anul mare număr de studenţi ţi a unei asistenţe selecte din I. Botez şi a deschis ieri cursul de limbă engleză te Universitate tratând despre Blimbe şi literatura engleză de la origină şi pănă azi, au luat parte şi profesorii facultăţii de litere. D-l prof. I. Petrovici decanul acestei facultăţi a recomandat pe noul profesor al universităţii ieşene. UN SCRIITOR NECUNQSCUT XI — „Da unde mergeţi oameni buni ? — „Iaca ! Apoi unde să mergem. Ne ducem acasă, na !" — Da-i departe ? „Ba chiar aicea peste deal, să tot hie vre-o cinci vrâste“. — „Şi ce căutaţi voi în sat „rusesc? — „La noi în sat, cucoane nu-i „nici picior de rus, să ştii mneata! Numai „români. Şi suntem vre-o şapte opt sate, „aşa“. — Dar şcoală aveţi voi în sat ? „Şcoală? Da ce să facem cu dânsa, cuicoane? Limba noastră ştiu că nu ne-or „învăţa-o Raşii, că n’o ştiu nici ei ! Limba lor ne-o învăţa nevoia“. „Apoi, adaugă autorul, plictisit de atâtea întrebări nezsăbuite: „Ia mânaţi înainte, măi oameni „buni, că vine daradaica boerului. Hăis porumbel, hăis plăvan, hăis !“. Dimitrie Moruzi este un talent viguros. Talent de romancier, talent de a reda plastic şi de a zugrăvi obiectiv, talent de a caracteriza tipuri şi situaţii în contururi precise şi reliefate. In „Pribegi“ ni se arată în deosebi ca un adânc Înţelegător al naturii, pe care o descrie în culori calde, iar în „Moartea lui Cain“, ca un amănunţit cercetător al unei întregi stări de lucruri. Volumul de articole „Ruşii şi Românii“, publicat la 1906—prima sa lucrare—e o înşirare de privelişti caracteristice din viaţa celor două popoare, şi o necontenită prevestire a evenimentelor, pe cari noi le-am trăit de la 1916 Încoace, dar care pentru autor făceau parte din viitor. Stilul său, o împletire de umor şi duioşie, de măreaţă seninătate şi sglobie voe bună, exprimă cu atâta mlădiere starea-i sufletească din fiece moment dat, încât avem impresia că ascultăm povestirea sfătoasă urmărindu-i expresia figurii. Ca şi poetul Anghel, atunci când evocă trecutul, ca şi minunatele descrieri de natură ale d-lui Sadoveanu, Dimitrie Moruzi sugerea-