Mişcarea, martie 1924 (Anul 18, nr. 47-73)

1924-03-28 / nr. 70

( ANUL XVIII Hr. 70 PROBLEMA LOCUINŢELOR Statistica in üt ir Itere Constatările d-lui G. G. Mârzescu I",. Nona lege pentru regatarea ra­porturilor între, proprietari şi chi­tiaşi a fost latocmitâ după Studiile prealabile aie unei comisiuni cpeeta- Is de jurişti şi tecniciani. Cari au cercetat atât situaţia de fapt de la noi Cât şi legislaţiunele similare din Cde mal principale state europene. Cu acest prilej, după dispoziţiu­­nea luată de către d. G. G. Mâr­­zescu, ministrul justiţiei şi autorul legel, — recunoscu­t de toatăl lu­mea Ca Cel mai bun din Câte am avut până az .—c'a alcătuit o sta­tistică a imobilelor libere In toatfl tara. Aceaitl statist eă, care a foit pab feata Ia .Monitorul Oficial* pre­stată următoarea situație: Ia momentul ia Care s’a încheiat statistica, adecă la 25 Noembrie 1923, numărul locăpe­lior libere In toată tari era de 6.386. Această Ctf.ă, repartizată pe ca­tegoriile de mai jos, arată: 4740 încăperi nemebtate teatru locuinţe. 1140 încăperi mobilate pentru lo­cuinţe. 381 încăperi pentru prăvălii. 125 încăperi de diverse Categorii. Cu alte­­cuvinte din totalul de 6386 încăperi, 92 la sută luat des­tinate pentru locuinţe. Repartizate pe regiuni avem ur­mătoarele cifre : In Moldova, la 16 oraşe, 859 În­căperi libere, la Montecla In 20 oraşe, 3072. I Oltenia Ia 10 oraşe 796 locu­peri. In Dobrogea, in 6 oraşe, 575 încăperi. Deci la regatul vechi. In 52 oraşe, In total, 5302 încăperi libere. La aceasta se adaogă provinciile desrobite: In 8 oraşe din Basarabia, 665 încăperi. In 3 oraşe din Bucovina 71 în­căperi. In 11 oraşe din Ardeal 348 mn­­­căperi. In total, In Romănia-Mare. In 74 oraşe, avem deci, la data indicată mai sus, 6386 Încăperi libere. Actualmente se lucrează la Întoc­mirea unei statistici a proprietarilor urbani. Această statistică va fi fă­cută de Cătră ministe­rul de finanţe, şi ea va arata numărul proprietari­lor urbani, despre ultimul recense­­mânt fiscal. Această statistică va fi de o deo­sebită importanţă, căci Intre alteie Constatări, se va putea extrage nu­mărul inte­rt sant al proprietari­lor de după răsboi, şi mal ales numărul acelora dintre proprietari Ctrl au cumpărat In diverse centre ale ţării, multe Imobila tocmai In speranţe Că va putea exercita o speculaţiune nepermisă a chiriilor. Statistica proprietarilor a fost Ce­rută ministerului de finanţe de că­­t­r d-l ministru al justiţiei. La Bu­ş, da pildă, d. Coadraa a sltra­­giat, In exsid­ilal fancţioaal, pa cei mai Înalţi fanctionari din Judeţ, dând aastare­anor dezordine de mai laslata psse lo­cala de către cei cari socotesc ci astfel vor putea compromite o administrație CIDStrrft. Alegerea de la Romanați Pso»&ceflunile Jaraatste.— Ce cm­stată amhzis. Caaoastem astăai resaltatki alegere! ce a avut ioc la Romaastl. Cine ar fi cetit sl eia ccsataa .Anrora" ar fi putat crede că gavtraal a declarat •tarea da asediu șl că alegerea s’a lasat sab bilontte, ca la timpul ccapitlanel de către armatele lui Mickeasen. Monitorul ţl­iaret s*a văietst prin co­loane intregi şi a zanatat ci d. Mihsla .hi a fost impafest. Trebuia să mai spună ci d. Rădacaa® condicitoral tăriniit, a fost pur şi simplu omorât—şi gata ! Alegerea a debara lasă in perfectă or­dine. Nu o spunem numai aci ca ziar gu­vernamental d­­reptul 1! arată rrzultatul voinial. Caididanii nostri a intranit 14,185 vo­tări, iar când datul ţărănist 14,107 votar*. Dtasemeaea esneiastal partidain! naţional român a obţinut şi el 11,646 votad. Ujide este des­­terea er. Daci ia din partea ţă­ăniştutor, cam n’e aaunțat la Ro* maxați și s’^a didst loste m*aop«ri'a și ia teat® provocațianle. Dsaitfd, in nrrns aax hatei ordonate de guvera, inzași d. dr. Lu pa, care împreună cu d. Mihi aihe.­a condaa lapta s’a de­clarai ttrcitsmit. Căci iari ce cpaae comu­­nicatul oficial al monsterslel da latcrm, care pene chestisnea ia psnetal exact: ^Ministerul de Interne dsiminte știrea aparată ia anele aiare că guvernai ar fi răa.at să Infiieateae shg«,es de la Rj­­manatL Chiar d. dr. Lupu s’a d&elerat mulțumii im urme auch&iet făcute de către d. te&peet&r g^meml ad­­mtmtstratio S­efamsaa. Acest m'nister a dst cele mal severe ordine organelor asie, făcând personal rispsezător pa funcționarii cari sr Împie­dica libertatea siege,lior. Dacă in nat Ie localitaji s’au iscat acaa­­daiari de viafi aant sgeard electorali al ■nor pirti­de, caii le-au provocat. 1COCMI »Convorbirile Literare9 In numărul recent aparut coneacră e interesantă teremte la eure pane in evidenţă valoarea literară şi artisti­că a volumului nStinete Literare* de H Eswberg apărute In traducerea d-lui C. Săteanu.* Artiștii dramatici din Bamrești vor săr­bători printr’an banchet pe marea tragedia­nă Agaths Bărsssea, care ce­ntoarcă in A­­merica unde are strălucite angajamente. Expoziţia d-lui Nădejdt din sala mPhoto- Royale se va închide la 31 a. c. Expoziţia d lui Maieu este deschisă la sa­la Cuba din str. Lăpuşneanu. La Oradea Mare se va ridica an bust in amintirea defunctului scriitor si academici­an Iosif Vuican. * B.Fit-Frumos, basmul teatral in versuri, al poetului Hori Furtună, va apare In volum. A însetat din viaţă, la Bucureşti, fostul tnspector general al musteelor militare Mi­haiţ Mărgintescu, a prestat eroiilcar must­ear, fost colaborator al revistei mMustear și al adinea.dl". — An spirit la colecţia „Minerva“, ,Voia Mirii" de I. Adam, .Cra^b­ună! la­­bire* de N. Beid.oeaan. Prețul î le). la editură „Cartea RomâaesasâV.Cim Instalăm *o grădini de regeme" de D. I. Steflaescu, pretul 4 lei. „Canea omaial matar" (Acecedarni adnitdu), de I. Po­­pescu-Bijaaara. Uitifî starul «Mifcarsi* mmjmm ss «BCLkMgs S» s*mm ks mmCttml »SN»?P­ăi măedummSa mmnem im, fccfe @. ■ Ssnase asaest «*& %*m­m#mgB»-‘ *» W Emanmam Expunerea D-nei Olga M. Sturdzs. Activitatea So­cietăţii, Cuvântările rostite de d dr. N* Săveniu, Trancu-Iașî, Hotărârile luaţi* Sâmbfi­ei 22 Martie a avut loc sadiata Consiliatei Central ai Societăiei pentru O­­crotirea O fasfior dia Btebala, Ia localei Societltei din Calea Sab*n Vodă No. 20 Bicareşti. Sediata a’a deschis stb preşedsatia I. P. S. Micropontului Primat, fiiad f*ti d. N. Sfiveana, Mielstral SnnfttS­e! si Ocro­tirii Sectele, d-na Olga Siurdss, s*remedia­­ta gesertifi a Societitei, d. dr. T. Gme Secretar general al Mialateralal Asistentei Sociala, d. G­hersi Popişteanu, directorul gsneral al Oficiala­ Naţional I. O. V., d-ra Ana Severia secretara generală a Consiliului Central, d-na Coicasi Licia fi C. Tom­a delegaţii reglanii Iaşi, d -­­ Gri­­gorie Traaca laşi, general Batolaza, Ţi­­ţeica fi N. Maxim, delagaţii reglaţii Bacareţ­­ii, d-na Olga g­asril Stoilov şi M. Popp, delegatele reg­iai­ Craiova, d. d­. Con­­stantineaca Pira preşedintele riglenii Chi­­finăa prin delegajis, d-na P­ooca G­aans­­tovld delegata regianli Cordluji, d-stle C. A. Biraeana, M. Batelesca fi Elvira General Boţea, delegatele reglani­ Sibiu, d-na Z­e General Pătraşcu, Etmerelda Dimitriu şi d. G. Dimitris, delegaţi regia­­nii Coaataata, d-na Lada Coama, preşe­dinta reglând Timişoara, dacie Scri­s ge­­neral Anastaaia şi M. Tătarescu, delega­tele regianii Cin­, domnii P. Ghiţaris şi I. Parcaria, delegații Mlalstaraiai Isstrac­­tinal!, d. P. Modo­ea delegatei Ministern* Ini de Interne, d. Popp delegatul Mleiste­­raiai Căitelor, d. A. liieaca delegatei Mi­nisterial Jiatijiei, d. Loc.-Col. R. Oprea­­□a delegatei Mlal­eralal de Râsboia, d. Fiiipescu delegata! Ministerial de Fia­nţ« şi d. Măcisceicu delegatei Casei dotaţiei Caatel, d-nii N. Negoiţă director general şi C. G. Dim­etreaca Inspector general al Consiliata­ Central.* * * DOAMNA OLGA M STURDZA, pre­şedintă generală, arată că a convocat Consiliul pentru a face expunerea sitea­­triaii financiare a Societăţii Ocrotirea Or­fanilor d­e Războia. Este eacesară această expunere, scene d­ar, pentru a ie arata situaţia reală şi a an se ere­de că această Societate benefi­ciar! de fondaţi, subvenţia»! şi veniruri propriii, aere prisosesc peste necesităţile sale. Societatea are o activitate generală pa teritorial­­ă II, ara orgenieaţiad In toate jadetele şi latretiae la 102 orfelinat­, la şcoli fi in alta Iaatim­b­ul aproape 12 mii orfani din război şi peste 36000 orfani ii stad­ la domiciliu, prin prăsii, cărţi, re­­ciclaite şcolare. Îmbrăcăminte, arimsste, medicamente etc. Pentru intreţaerea acestor orfani, So­­cietetra na dUpatre de cât de o ss,.bveeţla de 97,000000 tei­­l vesiîgsl proprii pro­venite ala cotiaetlani, colecte, danBtlaai etc. Chelteeli!« de adsin’itrTe ale Societăsii sent redus® pda faptei că toate esrvidite prestate de preşedintele şi membri! comi­tetelor, »nat onorifice. Este an apoato at­eaapra căreia ateeţianea pubilcă ar trebd sfi fie atinilifi in mod permanent. Vestindile de care dtepnse Societatea ■ant insaficiaste si deci inferioare necesi­tăţilor reale. Ia acaai sena a'a atras In mod constant aiSEtlasea Oficiatei N «­tenzi I. O. V. si Misisteralui Asistentei So­ciale. In ultimul Consiliu a! SodeiSJU din 23 Octombrie 1923 a’a last hotărârea de a »9 «ere Statala! o subvestie de peste 190.000000 Iei, samă ca care s’ar fi pa­tai a*aup«sii cheltuiestie necesare pastîra lo­­rretiserea orfanilor fi dssvaita asistenta lor iatr’aa msa medii­, dar demn. Statal insă, ca toata intervenţinan­e gtă­­raltoatp şi­ ca toată bunăvoinţa d lui N. SiveasB, Miaistra al slaătă|ii publice şi a d-lal Director General­­ al Oficiaial na a patst pene la diipsaidia Societitei eceaată •nari. v Bsgetal pe exerciţiul 1924, ca tot viiol ds scampste, ca necesităţi a crescânde ale întreţinerii orfanilor In raport cu creşterea lor, a fost redat la 97 500 000 lei. Faţă de proectul de buget prop«*, Si letatea este la o lips! de circa 93000 000 lat, peniri­­ pitei di asiteaţă efectivă pc ca-BUCUREŞTI 24 MARTIE re­statai tl aadclatea rtminiMicS o da­­toreşte „copiilor nătleşii“. Societatea, din «petal la tsb.Ial public, nu ponte acoperi această dfarsuţă. Tre­bie făcută o sta­ţie extraordinară pes­­tin cs, fia pdati’o subvenţie sapiiissestarS, fie príntr’o subscripţie Bsfloanta, să se «­­copere acestă Hp»ă. Festin aceasta, d-na Olga M. Sta­dis a convocat Cocsului Cen rai c», împ/ssat ce o delegat ane din sânel său, ei se facă o goal internaţie la Sut, ia J­ideje şi Comane, căci cele die e­mt na as statst Societatea de cât foarte puţin In această direcţie, şl la nevoa ai se facă apel la Ia­­atiteţlanile F.asnctare şl la presă pestre organizarea subscripţiei naţionale. Fără această sforţare ne se va petei ntenţine şl recruta, ca galadili da mzsrie de 500—1000 sei ianzi, personala­ de con­­cinavre şi edaciţiene a o fauilor şi io multe pă­ţi, nici asigara cele mal etessentere coa­­diţiun! de hgbiă şi de «ilaeataţie. Sccistatsa Ocrotirea orfanilor din Ria­­boi, nici an a a vet suâc r posibilitatea, ea alte Socie.ăji, că şi rsstrâagi gslstenţala veaiterii s aa e sigure. Statul i-a impas con­ţinea deevoltare . In mai pa­ia de u aa şi jumătate ! »’an vărsat pila obigaţihe legii oficialei, peace deni mii orfard btre­­ţi toţi păşi Etapei la regimente. Aceşti or­fani as fost primiţi ce dr*g preietbden! şi »’«a depes toate sfatţifhe ai fie îngri­jit! cât mal bise, făcând In limitele mij­loacelor disponian­e, sacrificMs nsecasre, dar astăzi Societatea «re nevae de ajaco­­toreî tateror. „Aceat »jetor dorim să’t ca­reți Df. In toate teg,ende, Dv. fără a vă fără a vă de decantaja de nedreptatile, ca care câteodată c4e răsplătită opera nos­­­tră“ Încheie d-na preşedintă generală O­ga M. Sturdza, expuperea sa, d pi care apil citeşte darea de seamă şi a repartţiei şi achitării subvenţiei reglaţilor pe 1923, în­­trebând pe Dosraach Preşedinte dacâ au primit in timp semeţe cuvenite. Toate Doamnele şi domnii preşedinţi recunoac ci asbveeţisni la ps 1923 11 s’sa achitat la vreme. D-l* LUCIA COSMA, preşedinta re­glând Timişoara, declară asemeni că a primit la timp această subvenţie ş! că, ca sarpniadere a «flat, ca ende ziare ar fi afirmat contrarie!, declarând că va da o deamintire categorică is acssstă privişi*. Di. GRIGORIE TRANCU-IAŞI, prege­­dietele ngiunii Bscsreşti adnes elegii d*nel­eg* Stardga, pressdn a gsnerală, pestrn tCi.vitatea ce o ,de.s­făşurâ in interesai o­­pertl pentru asistenţă orfanilor, felicitân­­dj-o psBStn reconfortai moral ce*l sdu;e «celor cad in mod onorific se devotează a castei opare si ca­­ naeori an a safer! ns­­d ep.lti. Astfel spnn ecotsm­lc ca privire la «gasses Timisoara care s’*n dovedit ne­­intemeiate. io ca priveze casai dei* Gartes d* Arges d' Gr gore Tr&ncs-Issi.ia eailiste de presedinte al reginai! Bacareşti, deda­tă ca e leat măsariie necesare. Regretă tft ziarile ne scrin eeesce este bine despre oifeibutda societăţii. -­D N. Să*e na, mldstra sănătăţii şi o­c­ otirîior sockle, dă explicaţ­i aseors bad­­genului, a subvenţisi şi Întârzierii ordo­­sisstă ni el. A ati că o ose â ap da însemnată nu se poate realiza de cit ea nulte greutăţi. Pace apei I« a-as p esedmnti O ga M Stardaa să-şî contin :ie opera aa gi­das emnaiasm şi divotimmt, decis­ând că va sprijini acţiunea da sporire a subvenţiei Societăţii pestre ocrotirea orfanilor din război. Dupi nesbakile cs s’au urmat la care au participat: d. ganerd Batiosna, d. C« L. Clartrin, d. C. Tom», d-ni M. Bî’n­­iesce, d. T. Ghiterin, d. N. Max!m, d. Mic­alencn, d-na Luth Cossaesti, Conan­!­­ a aiea o com s'e compusa dinj d-tia Olga M. Stării« președinta generală a Soc­e­­tgtei ocratirei orfanilor din război­, d-na Maria Baia­escu, dekgda regi aii Sibiu, d. N. Maxim, delegatei regiaan­ Bucureşti și d. geanta Popisicaae, directorul general al oficialii naționai I. O. V. care să inter­vină la forurla competente psifru: 1) A se acorda o sibvenţie gnplitaes­­tari pe anul curent. VINERI 28 MARTIE 1924 2) A solicit o «fcbrenție corespunzătoa­re pa asii 1925. 3) A Lnsista din boli la cererea de e*a­«nare a lo­tularlior societății ocupate de di* verse «vnor iii. 4) A se cerceta șl propene f o cțleni pcntra coscentrarea osfeiinstrl ir mici. Manifestaţiunile Basarabenilor După cm smar.țat ia ChistoBn aa st a est# e­*nt?e VU B sta t !03 aatuai* st« pa^tingnri nationals piatra &etnf recmitei u­­nirti a Biaftrafrei Ca Pătriă ®nmi. Se ins«inel asi d$ tftod Sfătui T*rli baearab­i&n slin Sibari voisiţi « hotărât această realiptre la țsra da origin«. Mitingurile nstio^ »r« pi care le ț n­u»tsai bisarsb nl!­auet ne fapt d nutj*tr»ții Ivâ acelor gl4­­.siră eovictie« etrc iBsftjjrci ci raventies iaexact«est« drvprurl «.tu­pra Bairabilel, dreptar» r«et,noi­­cate prin tratatele d» p m s prin convânț na le 8psc«i#, vot «« de Parlamenteig du» Londra și Paria. Constată'n că misâ^r«^ n«­fon«ii a b»iHr b#n l ?r împotriva absbr­­dslor pretusțiaai ao»»«t#«a­m avat an prelang eeon și în străinătate. Presa Îrznîtizi en daoaab rs ioiii­­tâ itspra aatitiriior «enaaiitt sl dessvneaaă en «an g « v soarbe n­­eestorâ ctreeurate m preta ger­­madiă. „Le Temp a" eementnaea un articol inspirat dă protendanfii eomanis l, «pftrot In starul „Kof* nlei,be Zeltung" șl sub fniaeft »ti­­tudinea pot n j4»ti a gaverautni itelten fața de problem« Basara­bii, ifisâ d că ce inif vacă poef­­b.;ît tsa nan^acord it **0 ren pent'» Râumlre Interese e»re «s’ar­­i In conformltate ea tr«t tele ds pata ex Atenta Hotărâri® gnvernului roefls de nu ftcsQpt* eab nlsssi’o formă ca d iegat a raci roi țA ia VUna, cft pu^ dsi*g»tl»nii rouâ'*9 ihestri­­sitt B ..­iarublsl, ian p»tin« sense da fsbtndâ m tratativelor fix&te p satira ateist# eoaferintâ. Bs-îsrsbl® s’a unit pe veti en țgyfi căreia &. aparţină! şi nimeni „nu va putea deslegv. sistat net al untrlf, eoscflntlt prin voințe papo­­roki basarabean, prin tratate ic­­torieâ $1 prin reensoestere^ con­­vânţiunifor tpcilale de eft're uzări­le puteri. Ifimormâitarea lai G.G. Scorțescu — Cmântarea rostită de către d l N. D. Popa la numeie coleg tor din administraţia financiară — Mîi raaite persosn?, care sa a fista­t la Inmormântarea regretatalai G. Q. i­corţeaca ceatrdor financiar, ragâada-te să pnb­icim daioasa cuvântare rostit! de d-l N. D. POPA controlor financiar, ca intim ad o edreiat dif. coleg, o redăm, pe eftt po­sibil : Întristată Admere, De­ssei ds mii de ad­ omealrea ae na­lte şi moare. E legei fat­ate a vieţii şi a morţii, căreia cu topi trebae să’» plătim tri­butul şi, de şi s­­m cce»s a totuşi, când ne dispărţ es, pe neaşteptate de cei dragi ai noştri, i­ml marirea se cepriade şi ca­vă­­t­a. Îngheaţă pe buze. De acei«, l ne sete zis că dsîaille asari sent mate. Şi, enta să nu fie ziş, ceia ei patern ds g­as da­­rtrsi ce m copleşeşte când, acum câ e­va sile, noi colegii, îi scrap», cot la cot, ea G arge Sre­teica şi o ssos'îa zăpraaaică veni ai’i smulgă, fără mi­ă din mij­oca! nostru, in floarea vlăstoi­rei, avâad abia 50 de ani,—să’i smulgă de asele, ssds era incă atât de necesar ! Sunt dureri copleşitoare care trec de marginile pajistei exprimărei lor prin grai! înaintea morţei namal, te sîăpâneşte gân­dul şi ’ţi dai asms did, mai a es latin ca naşi masmânt proaspăt şi pe Beeşîsptete deschis, da n.la'calcia vieţei tmeseşti. Şi eşd silit şi te întrebi, ce rost are vieţa pe pimâat, ca să-i» ni ei se zmm&aţa din se­nin ! Negreşit că nu poţi la această latre­

Next