Mişcarea, martie 1924 (Anul 18, nr. 47-73)
1924-03-28 / nr. 70
( ANUL XVIII Hr. 70 PROBLEMA LOCUINŢELOR Statistica in üt ir Itere Constatările d-lui G. G. Mârzescu I",. Nona lege pentru regatarea raporturilor între, proprietari şi chitiaşi a fost latocmitâ după Studiile prealabile aie unei comisiuni cpeeta- Is de jurişti şi tecniciani. Cari au cercetat atât situaţia de fapt de la noi Cât şi legislaţiunele similare din Cde mal principale state europene. Cu acest prilej, după dispoziţiunea luată de către d. G. G. Mârzescu, ministrul justiţiei şi autorul legel, — recunoscut de toatăl lumea Ca Cel mai bun din Câte am avut până az .—c'a alcătuit o statistică a imobilelor libere In toatfl tara. Aceaitl statist eă, care a foit pab feata Ia .Monitorul Oficial* prestată următoarea situație: Ia momentul ia Care s’a încheiat statistica, adecă la 25 Noembrie 1923, numărul locăpelior libere In toată tari era de 6.386. Această Ctf.ă, repartizată pe categoriile de mai jos, arată: 4740 încăperi nemebtate teatru locuinţe. 1140 încăperi mobilate pentru locuinţe. 381 încăperi pentru prăvălii. 125 încăperi de diverse Categorii. Cu altecuvinte din totalul de 6386 încăperi, 92 la sută luat destinate pentru locuinţe. Repartizate pe regiuni avem următoarele cifre : In Moldova, la 16 oraşe, 859 Încăperi libere, la Montecla In 20 oraşe, 3072. I Oltenia Ia 10 oraşe 796 locuperi. In Dobrogea, in 6 oraşe, 575 încăperi. Deci la regatul vechi. In 52 oraşe, In total, 5302 încăperi libere. La aceasta se adaogă provinciile desrobite: In 8 oraşe din Basarabia, 665 încăperi. In 3 oraşe din Bucovina 71 încăperi. In 11 oraşe din Ardeal 348 mncăperi. In total, In Romănia-Mare. In 74 oraşe, avem deci, la data indicată mai sus, 6386 Încăperi libere. Actualmente se lucrează la Întocmirea unei statistici a proprietarilor urbani. Această statistică va fi făcută de Cătră ministerul de finanţe, şi ea va arata numărul proprietarilor urbani, despre ultimul recensemânt fiscal. Această statistică va fi de o deosebită importanţă, căci Intre alteie Constatări, se va putea extrage numărul intert sant al proprietarilor de după răsboi, şi mal ales numărul acelora dintre proprietari Ctrl au cumpărat In diverse centre ale ţării, multe Imobila tocmai In speranţe Că va putea exercita o speculaţiune nepermisă a chiriilor. Statistica proprietarilor a fost Cerută ministerului de finanţe de cătr d-l ministru al justiţiei. La Buş, da pildă, d. Coadraa a sltragiat, In exsidilal fancţioaal, pa cei mai Înalţi fanctionari din Judeţ, dând aastareanor dezordine de mai laslata psse locala de către cei cari socotesc ci astfel vor putea compromite o administrație CIDStrrft. Alegerea de la Romanați Pso»&ceflunile Jaraatste.— Ce cmstată amhzis. Caaoastem astăai resaltatki alegere! ce a avut ioc la Romaastl. Cine ar fi cetit sl eia ccsataa .Anrora" ar fi putat crede că gavtraal a declarat •tarea da asediu șl că alegerea s’a lasat sab bilontte, ca la timpul ccapitlanel de către armatele lui Mickeasen. Monitorul ţliaret s*a văietst prin coloane intregi şi a zanatat ci d. Mihsla .hi a fost impafest. Trebuia să mai spună ci d. Rădacaa® condicitoral tăriniit, a fost pur şi simplu omorât—şi gata ! Alegerea a debara lasă in perfectă ordine. Nu o spunem numai aci ca ziar guvernamental dreptul 1! arată rrzultatul voinial. Caididanii nostri a intranit 14,185 votări, iar când datul ţărănist 14,107 votar*. Dtasemeaea esneiastal partidain! naţional român a obţinut şi el 11,646 votad. Ujide este desterea er. Daci ia din partea ţăăniştutor, cam n’e aaunțat la Ro* maxați și s’^a didst loste m*aop«ri'a și ia teat® provocațianle. Dsaitfd, in nrrns aax hatei ordonate de guvera, inzași d. dr. Lu pa, care împreună cu d. Mihi aihe.a condaa lapta s’a declarai ttrcitsmit. Căci iari ce cpaae comunicatul oficial al monsterslel da latcrm, care pene chestisnea ia psnetal exact: ^Ministerul de Interne dsiminte știrea aparată ia anele aiare că guvernai ar fi răa.at să Infiieateae shg«,es de la RjmanatL Chiar d. dr. Lupu s’a d&elerat mulțumii im urme auch&iet făcute de către d. te&peet&r g^meml admtmtstratio Sefamsaa. Acest m'nister a dst cele mal severe ordine organelor asie, făcând personal rispsezător pa funcționarii cari sr Împiedica libertatea siege,lior. Dacă in nat Ie localitaji s’au iscat acaadaiari de viafi aant sgeard electorali al ■nor pirtide, caii le-au provocat. 1COCMI »Convorbirile Literare9 In numărul recent aparut coneacră e interesantă teremte la eure pane in evidenţă valoarea literară şi artistică a volumului nStinete Literare* de H Eswberg apărute In traducerea d-lui C. Săteanu.* Artiștii dramatici din Bamrești vor sărbători printr’an banchet pe marea tragediană Agaths Bărsssea, care centoarcă in America unde are strălucite angajamente. Expoziţia d-lui Nădejdt din sala mPhoto- Royale se va închide la 31 a. c. Expoziţia d lui Maieu este deschisă la sala Cuba din str. Lăpuşneanu. La Oradea Mare se va ridica an bust in amintirea defunctului scriitor si academician Iosif Vuican. * B.Fit-Frumos, basmul teatral in versuri, al poetului Hori Furtună, va apare In volum. A însetat din viaţă, la Bucureşti, fostul tnspector general al musteelor militare Mihaiţ Mărgintescu, a prestat eroiilcar mustear, fost colaborator al revistei mMustear și al adinea.dl". — An spirit la colecţia „Minerva“, ,Voia Mirii" de I. Adam, .Cra^bună! labire* de N. Beid.oeaan. Prețul î le). la editură „Cartea RomâaesasâV.Cim Instalăm *o grădini de regeme" de D. I. Steflaescu, pretul 4 lei. „Canea omaial matar" (Acecedarni adnitdu), de I. Popescu-Bijaaara. Uitifî starul «Mifcarsi* mmjmm ss «BCLkMgs S» s*mm ks mmCttml »SN»?Păi măedummSa mmnem im, fccfe @. ■ Ssnase asaest «*& %*mm#mgB»-‘ *» W Emanmam Expunerea D-nei Olga M. Sturdzs. Activitatea Societăţii, Cuvântările rostite de d dr. N* Săveniu, Trancu-Iașî, Hotărârile luaţi* Sâmbfiei 22 Martie a avut loc sadiata Consiliatei Central ai Societăiei pentru Ocrotirea O fasfior dia Btebala, Ia localei Societltei din Calea Sab*n Vodă No. 20 Bicareşti. Sediata a’a deschis stb preşedsatia I. P. S. Micropontului Primat, fiiad f*ti d. N. Sfiveana, Mielstral SnnfttSe! si Ocrotirii Sectele, d-na Olga Siurdss, s*remediata gesertifi a Societitei, d. dr. T. Gme Secretar general al Mialateralal Asistentei Sociala, d. Ghersi Popişteanu, directorul gsneral al Oficiala Naţional I. O. V., d-ra Ana Severia secretara generală a Consiliului Central, d-na Coicasi Licia fi C. Toma delegaţii reglanii Iaşi, d - Grigorie Traaca laşi, general Batolaza, Ţiţeica fi N. Maxim, delagaţii reglaţii Bacareţii, d-na Olga gasril Stoilov şi M. Popp, delegatele regiai Craiova, d. d. Constantineaca Pira preşedintele riglenii Chifinăa prin delegajis, d-na Pooca Gaanstovld delegata regianli Cordluji, d-stle C. A. Biraeana, M. Batelesca fi Elvira General Boţea, delegatele reglani Sibiu, d-na Ze General Pătraşcu, Etmerelda Dimitriu şi d. G. Dimitris, delegaţi regianii Coaataata, d-na Lada Coama, preşedinta reglând Timişoara, dacie Scris general Anastaaia şi M. Tătarescu, delegatele regianii Cin, domnii P. Ghiţaris şi I. Parcaria, delegații Mlalstaraiai Isstractinal!, d. P. Modoea delegatei Ministern* Ini de Interne, d. Popp delegatul Mleisteraiai Căitelor, d. A. liieaca delegatei Ministerial Jiatijiei, d. Loc.-Col. R. Oprea□a delegatei Mlaleralal de Râsboia, d. Fiiipescu delegata! Ministerial de Fianţ« şi d. Măcisceicu delegatei Casei dotaţiei Caatel, d-nii N. Negoiţă director general şi C. G. Dimetreaca Inspector general al Consiliata Central.* * * DOAMNA OLGA M STURDZA, preşedintă generală, arată că a convocat Consiliul pentru a face expunerea siteatriaii financiare a Societăţii Ocrotirea Orfanilor de Războia. Este eacesară această expunere, scene dar, pentru a ie arata situaţia reală şi a an se erede că această Societate beneficiar! de fondaţi, subvenţia»! şi veniruri propriii, aere prisosesc peste necesităţile sale. Societatea are o activitate generală pa teritorială II, ara orgenieaţiad In toate jadetele şi latretiae la 102 orfelinat, la şcoli fi in alta Iaatimbul aproape 12 mii orfani din război şi peste 36000 orfani ii stad la domiciliu, prin prăsii, cărţi, reciclaite şcolare. Îmbrăcăminte, arimsste, medicamente etc. Pentru intreţaerea acestor orfani, Societetra na dUpatre de cât de o ss,.bveeţla de 97,000000 teil vesiîgsl proprii provenite ala cotiaetlani, colecte, danBtlaai etc. Chelteeli!« de adsin’itrTe ale Societăsii sent redus® pda faptei că toate esrvidite prestate de preşedintele şi membri! comitetelor, »nat onorifice. Este an apoato ateaapra căreia ateeţianea pubilcă ar trebd sfi fie atinilifi in mod permanent. Vestindile de care dtepnse Societatea ■ant insaficiaste si deci inferioare necesităţilor reale. Ia acaai sena a'a atras In mod constant aiSEtlasea Oficiatei N «tenzi I. O. V. si Misisteralui Asistentei Sociale. In ultimul Consiliu a! SodeiSJU din 23 Octombrie 1923 a’a last hotărârea de a »9 «ere Statala! o subvestie de peste 190.000000 Iei, samă ca care s’ar fi patai a*aup«sii cheltuiestie necesare pastîra lorretiserea orfanilor fi dssvaita asistenta lor iatr’aa msa medii, dar demn. Statal insă, ca toata intervenţinane gtăraltoatp şi ca toată bunăvoinţa d lui N. SiveasB, Miaistra al slaătă|ii publice şi a d-lal Director General al Oficiaial na a patst pene la diipsaidia Societitei eceaată •nari. v Bsgetal pe exerciţiul 1924, ca tot viiol ds scampste, ca necesităţi a crescânde ale întreţinerii orfanilor In raport cu creşterea lor, a fost redat la 97 500 000 lei. Faţă de proectul de buget prop«*, Si letatea este la o lips! de circa 93000 000 lat, peniri pitei di asiteaţă efectivă pc ca-BUCUREŞTI 24 MARTIE restatai tl aadclatea rtminiMicS o datoreşte „copiilor nătleşii“. Societatea, din «petal la tsb.Ial public, nu ponte acoperi această dfarsuţă. Trebie făcută o staţie extraordinară pestin cs, fia pdati’o subvenţie sapiiissestarS, fie príntr’o subscripţie Bsfloanta, să se «copere acestă Hp»ă. Festin aceasta, d-na Olga M. Stadis a convocat Cocsului Cen rai c», împ/ssat ce o delegat ane din sânel său, ei se facă o goal internaţie la Sut, ia Jideje şi Comane, căci cele die emt na as statst Societatea de cât foarte puţin In această direcţie, şl la nevoa ai se facă apel la Iaatiteţlanile F.asnctare şl la presă pestre organizarea subscripţiei naţionale. Fără această sforţare ne se va petei ntenţine şl recruta, ca galadili da mzsrie de 500—1000 sei ianzi, personala de concinavre şi edaciţiene a o fauilor şi io multe păţi, nici asigara cele mal etessentere coadiţiun! de hgbiă şi de «ilaeataţie. Sccistatsa Ocrotirea orfanilor din Riaboi, nici an a a vet suâc r posibilitatea, ea alte Socie.ăji, că şi rsstrâagi gslstenţala veaiterii s aa e sigure. Statul i-a impas conţinea deevoltare . In mai paia de u aa şi jumătate ! »’an vărsat pila obigaţihe legii oficialei, peace deni mii orfard btreţi toţi păşi Etapei la regimente. Aceşti orfani as fost primiţi ce dr*g preietbden! şi »’«a depes toate sfatţifhe ai fie îngrijit! cât mal bise, făcând In limitele mijloacelor disponiane, sacrificMs nsecasre, dar astăzi Societatea «re nevae de ajacotoreî tateror. „Aceat »jetor dorim să’t careți Df. In toate teg,ende, Dv. fără a vă fără a vă de decantaja de nedreptatile, ca care câteodată c4e răsplătită opera nostră“ Încheie d-na preşedintă generală Oga M. Sturdza, expuperea sa, d pi care apil citeşte darea de seamă şi a repartţiei şi achitării subvenţiei reglaţilor pe 1923, întrebând pe Dosraach Preşedinte dacâ au primit in timp semeţe cuvenite. Toate Doamnele şi domnii preşedinţi recunoac ci asbveeţisni la ps 1923 11 s’sa achitat la vreme. D-l* LUCIA COSMA, preşedinta reglând Timişoara, declară asemeni că a primit la timp această subvenţie ş! că, ca sarpniadere a «flat, ca ende ziare ar fi afirmat contrarie!, declarând că va da o deamintire categorică is acssstă privişi*. Di. GRIGORIE TRANCU-IAŞI, pregedietele ngiunii Bscsreşti adnes elegii d*neleg* Stardga, pressdn a gsnerală, pestrn tCi.vitatea ce o ,de.sfăşurâ in interesai opertl pentru asistenţă orfanilor, felicitândj-o psBStn reconfortai moral ce*l sdu;e «celor cad in mod onorific se devotează a castei opare si ca naeori an a safer! nsd ep.lti. Astfel spnn ecotsmlc ca privire la «gasses Timisoara care s’*n dovedit neintemeiate. io ca priveze casai dei* Gartes d* Arges d' Gr gore Tr&ncs-Issi.ia eailiste de presedinte al reginai! Bacareşti, dedată ca e leat măsariie necesare. Regretă tft ziarile ne scrin eeesce este bine despre oifeibutda societăţii. -D N. Să*e na, mldstra sănătăţii şi oc otirîior sockle, dă explicaţi aseors badgenului, a subvenţisi şi Întârzierii ordosisstă ni el. A ati că o ose â ap da însemnată nu se poate realiza de cit ea nulte greutăţi. Pace apei I« a-as p esedmnti O ga M Stardaa să-şî contin :ie opera aa gidas emnaiasm şi divotimmt, decisând că va sprijini acţiunea da sporire a subvenţiei Societăţii pestre ocrotirea orfanilor din război. Dupi nesbakile cs s’au urmat la care au participat: d. ganerd Batiosna, d. C« L. Clartrin, d. C. Tom», d-ni M. Bî’niesce, d. T. Ghiterin, d. N. Max!m, d. Micalencn, d-na Luth Cossaesti, Conan! a aiea o com s'e compusa dinj d-tia Olga M. Stării« președinta generală a Socetgtei ocratirei orfanilor din război, d-na Maria Baiaescu, dekgda regi aii Sibiu, d. N. Maxim, delegatei regiaan Bucureşti și d. geanta Popisicaae, directorul general al oficialii naționai I. O. V. care să intervină la forurla competente psifru: 1) A se acorda o sibvenţie gnplitaestari pe anul curent. VINERI 28 MARTIE 1924 2) A solicit o «fcbrenție corespunzătoare pa asii 1925. 3) A Lnsista din boli la cererea de e*a«nare a lotularlior societății ocupate de di* verse «vnor iii. 4) A se cerceta șl propene f o cțleni pcntra coscentrarea osfeiinstrl ir mici. Manifestaţiunile Basarabenilor După cm smar.țat ia ChistoBn aa st a est# e*nt?e VU B sta t !03 aatuai* st« pa^tingnri nationals piatra &etnf recmitei unirti a Biaftrafrei Ca Pătriă ®nmi. Se ins«inel asi d$ tftod Sfătui T*rli baearabi&n slin Sibari voisiţi « hotărât această realiptre la țsra da origin«. Mitingurile nstio^ »r« pi care le ț nu»tsai bisarsb nl!auet ne fapt d nutj*tr»ții Ivâ acelor gl4.siră eovictie« etrc iBsftjjrci ci raventies iaexact«est« drvprurl «.tupra Bairabilel, dreptar» r«et,noicate prin tratatele d» p m s prin convânț na le 8psc«i#, vot «« de Parlamenteig du» Londra și Paria. Constată'n că misâ^r«^ n«fon«ii a b»iHr b#n l ?r împotriva absbrdslor pretusțiaai ao»»«t#«am avat an prelang eeon și în străinătate. Presa Îrznîtizi en daoaab rs ioiiitâ itspra aatitiriior «enaaiitt sl dessvneaaă en «an g « v soarbe neestorâ ctreeurate m preta germadiă. „Le Temp a" eementnaea un articol inspirat dă protendanfii eomanis l, «pftrot In starul „Kof* nlei,be Zeltung" șl sub fniaeft »titudinea pot n j4»ti a gaverautni itelten fața de problem« Basarabii, ifisâ d că ce inif vacă poefb.;ît tsa nan^acord it **0 ren pent'» Râumlre Interese e»re «s’ari In conformltate ea tr«t tele ds pata ex Atenta Hotărâri® gnvernului roefls de nu ftcsQpt* eab nlsssi’o formă ca d iegat a raci roi țA ia VUna, cft pu^ dsi*g»tl»nii rouâ'*9 ihestrisitt B ..iarublsl, ian p»tin« sense da fsbtndâ m tratativelor fix&te p satira ateist# eoaferintâ. Bs-îsrsbl® s’a unit pe veti en țgyfi căreia &. aparţină! şi nimeni „nu va putea deslegv. sistat net al untrlf, eoscflntlt prin voințe paporoki basarabean, prin tratate ictorieâ $1 prin reensoestere^ convânţiunifor tpcilale de eft're uzările puteri. Ifimormâitarea lai G.G. Scorțescu — Cmântarea rostită de către d l N. D. Popa la numeie coleg tor din administraţia financiară — Mîi raaite persosn?, care sa a fistat la Inmormântarea regretatalai G. Q. icorţeaca ceatrdor financiar, ragâada-te să pnbicim daioasa cuvântare rostit! de d-l N. D. POPA controlor financiar, ca intim ad o edreiat dif. coleg, o redăm, pe eftt posibil : Întristată Admere, Dessei ds mii de ad omealrea ae nalte şi moare. E legei fatate a vieţii şi a morţii, căreia cu topi trebae să’» plătim tributul şi, de şi sm cce»s a totuşi, când ne dispărţ es, pe neaşteptate de cei dragi ai noştri, iml marirea se cepriade şi cavăta. Îngheaţă pe buze. De acei«, l ne sete zis că dsîaille asari sent mate. Şi, enta să nu fie ziş, ceia ei patern ds gas dartrsi ce m copleşeşte când, acum câ eva sile, noi colegii, îi scrap», cot la cot, ea G arge Sreteica şi o ssos'îa zăpraaaică veni ai’i smulgă, fără miă din mijoca! nostru, in floarea vlăstoirei, avâad abia 50 de ani,—să’i smulgă de asele, ssds era incă atât de necesar ! Sunt dureri copleşitoare care trec de marginile pajistei exprimărei lor prin grai! înaintea morţei namal, te sîăpâneşte gândul şi ’ţi dai asms did, mai a es latin ca naşi masmânt proaspăt şi pe Beeşîsptete deschis, da n.la'calcia vieţei tmeseşti. Şi eşd silit şi te întrebi, ce rost are vieţa pe pimâat, ca să-i» ni ei se zmm&aţa din senin ! Negreşit că nu poţi la această latre