Mişcarea, noiembrie 1924 (Anul 18, nr. 247-272)
1924-11-26 / nr. 268
ANUL XVII! Noi 168 1Tm (*»&«»«*») A&8£4AMKYKt I S* mmpmwcfik m ** . / , , , . * I fc* ^ **■ • M , * , ; ifU I «*,**» a te **■««'*•—» t. * . feg I # $**& f «■ Aie^OUH! p nCLAMS: *» pss&f&AS wmmn&pma dfcmâ ist ———Jfk» «s».^ taft. UtfMt t, ÎS^^sase» JSfc *wfâ sgpwsgMs? $s fisfisfcâ®? MERCURI 26 NOEMBRIE 1924 Af«B 8âfe €&«$»«» ife safe tccH min satoinaliriMraroH asupra irizai morale Cbî*t!sKc® pașapcsrelor ears se aflâ la anehta Jnitfț?el, n’a foii de Cât us pretext pectea grupările dia tpDa'tless, si linsese tot soul de inilatuițlani și sa tsbsr« lucrările pariamei tuia! eașîcum acetstă e bestune nr fi fost mnsimdfzdă. Ca o dovadă câ sc«sta a foâî BCepu, urmărit de opoz’ţie, ce putem întreba cu toţii se ar fi făâat ea Vaea Io aersstS sbestlone nu s’ar fi Ineept stol o anihetâ nu s'ar fi deschis acţiune publică? Ar fi putut opoziţia—însr'on asemenea caz—să se msttîfesîeze altfel de Cum s’a afirmat pasi altâxi? Guvernul, din pritusl mamist, a procedat ca e a ma mare energe pentru a ptdepil pi vlaoviţl, ţi m drept Cuvânt primar-mirclstru al ţării, dels tribuna par tementalul, a dat ca exemplu gestul acesta pentru... thereto partide de după răsb L ca să la cât de cum ştiu partidele vechi Să fi fa Că datoria. Ancheta şi instrucţia ia sf&Derea paşapoartelor ut muză regulat, fă ă nici o ferâaiire dn pastsa gtmrnu lui. Minstrul justiţie', ia in trpelă ile la fi’au predas in parlameat, a răs-S ans lămurit şl & rus thîitiumea aettor Hungait şi fraude numit Ia Cadrai legilor şi a! justiţiei stogurile Care vor da sancţiuni. Ca toaă aceastâ strictă riguroşitate pentru respeetul legilor şi pentru urmărirea viior&ţilor, opostls a inLednat zilnic t»t soiul de comunicări şi feteroslâîi şi m»! mult, a amesîtCat ecessii chestiune in toi el disccţianel r asupra Adresei. Faptul acesta me itâ și ei m eopentar. Da trei snl de zic opoziția,—Ca foarte rare txCcpiia&i - s'a fuiosit ds discuția ide asupra Adresei, penta a ponegri țar«, gavamui şl pfenias-l partidul libera!. iu t.ecute'e gtsimi p rlcmsaUre, sub actualul guvern, opozanții au dcibaiuî A re- Gi Trona ul, sumai pentru i provoca tot soiul de scandaluri şi e afilate, We&rând luarea o ihgttuce a paşapoartelor, au calomniat regimul acuzânlu-3 de fraude la alegeri şi de fort ce prie, psshuci nu aveau nici autoritea morală nici experienţa polhfeS ceieaart ca să fată o disesţiune serioasă asupra problemeiui turene. Aceişi atitadine au urmat’o grupările podtiCe dia opoziţis ds câte ori Parlsmentul a fost cheiaidi să fâcrlască reforme şi iegi de o mare te- Stmpăîate. N’am utat şi nu se va sita niciodată — atitudinea opoziţiei în timpul îa tare a'a discutat ș.s'a Votat a forms co&st tațioo&ii. Acds mau fe .târî tarbuiente eu cari grupările opozante ga fcCtrc*t iă compromită presigla! tribunsi parlementare vor rămâne unice In «naiste vieţi politie?. ^ Pe iCeestă Cais a Continuat opoziţia in trei gegiuni de tegiferare, față ds toate proectee de 1 gi Cari au fost votate pentru consodiarea Statului. Ia aCftStă lamteă atare şi ac&m opoziţia, când manifestă tulbatentln Chestiunea paşapoartelor. Partidei şi guvernai liberal şi a- Ccasta a repetat’o ale nou şi d-l ui I. G. Duca în răspunsul dela Smst —nu au nici ua iateres, n ic! politie, bici moral, să acopere rău să menajeze pe vinovaţi, cari îşi vor primi pedeapsa prin justifie. Dar ptrpetgastorea chestiune! în toate dssbrterile din partement şi mai als acuzaţîua?Ia şî calomniile pe cariopoliţa te strecoară, nu vor mii pn ea fi toi rate. Da m€t& măjoîltăîfto Parlamentare r.Clamă opoziției ca Eâ-?i formuleze la sen's toate insiaaația ele Ca astfel eaiomnistorii st f.e renpossabiii ds »Csate csiomaii. S* vor fac« anchete ș! se vor pedepsi pe vinovat*, d*r dscâ rezulta ul va fi Contrar, calomenîorul Care a semnat acuzațiansa sâ-și purneîă și el pe scala cuvenită. Actația va fi o lecție di moralitate pentru milanatoni. ST. RASVAN Holomnefitol Regelst LA ORADEA MARE 1. I. C. Br&tianu — L® satemUitas ss a avat ioc ia O^dct Mare, priasai r» n st a, di. I. I. C. Bănana a rest.î Qnaitoara.4 cavâsitra ia bauthassl dâi de Coraată la oaoarea Faorilici R gais. si ia csr@ a leat parte ti M. S. Reglgei Maris. DL tea I. C. Bătisns minletra, a rostit armitoarea c^vinur« : DOAMNĂ, Recast::sthta h’i isgădali eeaontîa! sä aștepte peatrs ca sä ativeascä pa S^ve?snl, cari pe vsd r«pi«a!n.i cea mai atrâmnetiS epocă a ii;ori®l apaetra a*t ovare. D.maest.a si-a stei osaai care h silele hitâ âtoara, da atâta vreme asästit?, simtă dorel veaeanitor fi ai iatrepese aspS t fin i fi itti ș i-a dat a.Sten pa Majestate« Voaitri, »par ds tefaiistire ln cohcepei si ds p «teri h letett, Klvgie c te Begol și da tere. O s Im boî, cirl V'am v|set în clipei^ isdiaobStoare de ia BauresU și îa ttegi* Cfciw îaapri j ,rSd dia Ma da va. E drept sa vS barter»! »«tâsi iaspftanl ca Asgaistai Vo®ir at Soț ds rei.Dost.o.a popor tel % recastrS veți fâtei lstare ț d in tetele ds eps a r.a uats, mti taialcă os cit brensa Le cate o coBtaari. A e«sik g.orte și această recttecți cți «ei c.ef s fftie iaedare, tand câ ssat regeie de *o.ita Eg«! popor msBli e&-#l tpvrt&enk seiscii&t rostul in tem«. Nedespărțiți in Inimi a noaitrs prscam fiți f, SC st sâQteSl in ffipie;« M J«*tsks Voastre, VA s tm D-m&maa m«iți s f riciți tigi să i ă'p, ca ss. Va bacarați ds da* go*te», pjpors.-Hi Voa r®, i*r ti si sa bac re ia; de msît ds în.ttsMIe Vosstse se hb.îC și iniijîuire. Si tril! D jaanl, Si tiăis,â Msjssta* tsâ Ss R K e, ttrdta.seâ Alteța Sa R g,|| Principie Moștesitor și lat.Sâge A*g%s | ficat îs. — GuuânUrm d-lal BîXâUMl D, E, Lovit,etes a pmmb presă, la ,Aiflora* a domlea vjtam din „istoria CteMzstiei române" coniacat „forfetar vt&ct.onene". Opera ve spare îa trei volume. * Romancierul Liviu Ribnana prtml&til as i3? ut ist „Ion* a pus s ub titrat un nou torna» lautaut „Adam si Eva” și un st! votam tátita,at „Trei Nattit*. D. N. larga a terminat trei pine noun „teai*, „Camemir si „aramovtana” ears «e vor reprezenta o actuala stagiune teatrala.# Ultimele noktefi de librătiî din literatura româneascG. In editura „Cu tura Nsfionali* , „Remnnbtr* ds Matei I. Caragiaie, „P.Ometea și Perșii" d* Eschii traducere de I. Foti, „Fil'jsofia SttiBiUi" dt L. Buga, „Legiie somate* de G. Tarde în traa*cers de M Homoș. La „Aaeord" i „Th.banda" de V. Eftimia, „Istoria littratem românești" de P. V. Hsms și „Fantoșe vopsite" de I. Pttz Ia rteimsji pe car« l’s dat îs Sasa». Alspta disitițlanitar a mate ia jaral Adresei, d . Q. Osca a atras |1 chesi.n a crizei morste es ss resimtă In viața pasiii» dacă N. D. Q. 0*32 a dat îa viierg sdevă a l itjiîe, ca *&n «petnfi fsnert« p«nira a:slâ diatr# polosaali c«ri agi în ba^X ml^rS rsspoadeita acest«t cito. Iată ce a spse mînlstral d® sxttres în aeesstă privirțl : Sa vorbm sl de citea in rai#. Cdsa aor#:fi nas?a detet-o sse cr ts m KSiîă sal mosuaito ?! Dsr «s dontedoi e\1 aitet in e» m^rsîă m- ti îlssî țara ? Ati aiut ca era ia rai al iersl eomsaiastlior ce permisete de vagoits* ? Ați atat ce st» la m ni«t»rs-I ds Icdaitiîe .a perisisals d« txpo.t ? AUetia, procesai ds desaoaspaasrs morală, în care ad«8S8Sflp tar« îagjv*rs^r.os ore .»d«att? Ați a t at loste act«:« l e s i? N«i «tem f&gidait aîsovl ten lacra. Ca »a vom veni ia gîitîîa asm:i ca să gavenâm sl sft coca. Udăm ci ca ai diai șl sa«cțlsai. Și ce? Na sat dat sjscțitui? Cars aste teremti es cate na am dat ssocțten: ? is’a Veiblt sn«i tract da hands ia CaffiiîitîU Agar. Uree da asaa ttesi ie-aţi îdas personii domostei tateliUa ds do* meal-1. Sl d. m sut « ds domasii le a agkih^rat ia âissi-țlsnea del* Cam» ă Toa e peraosECl« sfâșiate as fo«t deaiatais parthstsiai' și Birnia ss s’a făsni Ci instiite ță sa-și rectip.incas:â dstor » as teaest in m de ate»c! st ar. se cad® 'del o șoaptă e!ci dia partea persasce or celor m*l pAumsse e ntrs eelar ce *a petrscis cons fim ag a . Ce hsssessa *ceasts ? Cl tsad« tin găsii ga Ison îgoe f, fă ă mte em apttest «sa tinsl! Dsr te m gs rataifc? Aml.al rasa Gb. Ml sesci ss &te i-.fte.tn at da alct as lei ds consîderațione ps»ira a înfiera pe orice magii rat car» sa știe, să-și țlcl oao*re a șt d;:milit iîs s. Do as raise.« st ia ch'Si * »nea pasipoirtetor, ia Junii căreia vieri a dvs1 #fi f.c*|l atâ a «gomat, aaBe-ain.tet nici ia ce tsm bi«1 îa cina sate. D«câ a eomte an dîl|j», l-a* tratst c® sa del qn* ent ecmnn. Si vă span rn ce este chss lase a »ssv poir.eS.t; no este o pisania. Chntia pasapoirteiar ei te en psr«VBss ps ia e rți crezit că psteţi să-î intind«țl ia tsomi^tol ie care vi sran mal scSn^ts actiaaeie sl in Care procesai descoaspsssye! era mai dîiăvârtit in âader.le D^. Cites mi rate a ooaairl? Crîzs m3?a!ăa noastră este de asameses as paravan m care vreţi s»ă sappenţi Rcasatiaaue ge iae vi te aâacsas »d. Fladc* d maUor cri*» morală 9X ată. Cria» taorslâ extati din ne norceira In unher*U£ţl șl am v.ea să vă vede* pa £îv, proîasorl »nteersitart, mat difji îa api.srei pregdlglaiai sB'.vars titiior st ia a.îg.rarsa d iciîî isset stad nțîior. Cris inasă exisă in p*rtdsis acsîct cs e îstrette rasomri ctediîa si cera intre prind stgaQÎer!.gasmens e« toats IbUiaatlotsaieli care anaăresc slăbirea es* slstrugerea assiigl stat. C nă morală extesfi te csasesil paiiiîd cars vor si Jane# an roi inse;*»» tin sesa^îi |«ră an !m tsmil«î sa«r c. td st^ ad£*d, c? in antale naor ambițioși personate % ca e d .oti.! sl t osieteiaî aspsotal pdablrlfe din p* «id Sa psrîld după sieres^e;tsbil* l it ci n eai?ats persoaste. a ds doosatlor p Imhai, na »«»!;?, dsr fa tcîde«nBa dls at «ea« ca Dv. pe ts* i.easi gstoriiițd morai#. Au ornate« sacr«la partidaiai estinstl la cer»l c*to tc* mdsiic subttul pnn opera st te«ami no.ira. 27. Suituția economică și Materslttea. 28 Pros ttstis te ecstiila vor sontteaa dia deal le dană al « Mt- te z •* - d- VI v-vț I (C i.f w.a. Conferinţele „Asociaţie! femeniste“ din laşi —Preidlais m zi vor Daptcsm s’i satgfet si piiats'nn ase , C'/rce: ds stsdil ai 8AiOri*iis FeisisBtet«* dte tesi a »ss»! is!la tv« de » tetei:ta eîs cerc d« studil caw ss va dUsdrds V.BErl 28 r, c. ta ora 4 i». p. ra. sfe se dl «i accetijli dis Sir. B aurgsE 6, eade ss vopase î» s nd:a nrmtici sfe htsuini t J. Chestisai de edacsttsae t) Msme si et pliat b) Pani li si s.oaa s) t'Sivsits ea seatiesOaiski da riipe«* deie. e) C is* ds îea-U'l, Mi]oâC#;a p*at n a Inspir-* teta.or g #ie1 tsBtcrei scrioas®, 2, Cssdliissti« cefät® »«tăfii a&i fs^ei tptm a-ni iede adni efialreis. 3. F mii» şi isxn. 4) Depiaî şi inirsgia isstigrsl peatra ia»«. 5. F.ati* şi p.rtids s pp’itice. 6. Fesiîea ţi gogpodsrsg gsaiBstiă şi jaae.sasâ. 7. Dito îls nițîca g sie fs&e.fer. 8. Rotel fesaiii in cooperaţia iet«fes?es' lă lBiGrgaţio»*il. 9. Societatea Națiamiior, Famsiieîa Sjc, Nițan o. 10 Ch^s.Inâi de bygtesă soeisW. 11. Deptai I« orice raaa.fi. Sslsr egsî fe tuitlM egiii. 12. ChssuBgi mjraÎB și tepta esfra tratei: i £• f«m»la copii. 13. N tioasLi-ite* fsm^ii mă.-Uaîs. 14. Suada vidivefor ds iă«bois. 15. Sitâția eionoteică a fsmei! islfirs'e a mamei şi copor 1 gt rnf. 16. S fisațla ia};"5?sl n»mărtets și drepta tiv copiilor nelrgltimi. 17 Dicptariie vâdavslor si & c .pilfer f r* tsil. 18 Alocstind fsmiliarr. 19. PădflBsaai ca doatică. Femeia şi paca Feneea romlaă şi pacts. 20. S’*safirtul vieţii şi goapodineie. 21. Dări de seamă di*essior eosgresc fumeriae. 22. Conî!.aeratirasi ssapra discalilor din stifiîgfitate nc»pra KOalei »Dosana" şi „Ooiffisteoars“. 23. Sajti si soHdiiitst» latre f*m?!. Datorilifi ^femeilor gsiloa ! fajt da ceis sikba moraimeate. 24. Ltspsa csatra dv.rsdor fsgsFe sc.i»Iet Tübar^alosa şt slcaoUsmal, di es® ssreo ite, sic. . 25. Că.ă pristat.e minori. 26. Fei^esism și Matsmitatg. NOTE Wladyslaw Reyoioat De n’af îi obţient premiul Nobel pentru uteriktare, nam l® scriitorule! polon Wisdystew Reyaaont uter ft fosts&nosc«! «tel »etaat, la noi, cam a« sa^t cunoscuţi tel aici ceilaţi scritori poloni: M»riKKocOp* n« ka, Ad*» Sigmaetk*,Qabnci Za^oUka, Wit lm Feldman şi cum na sans can .»cnții 4, la auf, ui».vegi,nil I na* Lie, Holger DrAChman, Ara« Oa borg, sau nn.r«Ie satmc dsuezi«j*tav W ta Și atâția alții. A..#ast* n mal dia taoza cA apirctul nostra Informatic este cri ntatiatr’o aiaginA dfr*n tlui.o. Wlady«Uw Rtyatent *1 etfat came life* Cfl.m pentru futta pará íj croníca nterafáesta astázáá c-nal scristarilor poloni. Ateația insamnâ că ar» o f.arte bugtt activitate literată, un patrie & considerat ca un poet al fartiBiUir,—cu toate că a zugrăvit şi viaţa de la oraş«, viaţa lusrâ-or lor, a micei barghezii, a plătocraţiat şi chiar a nobme» polona. Mai atent şi ca mai multa simpatia a privit d aspre laşa ţăran aeră, in nuvela ea »Tomik Barau8 ai zugrăveşte intr’au stil aparte, traiul ţăranilor poloni. De la genul navetei pacatste enltivat cu daosadin te faza primă a ativităţi! sale, a trecut la romane da mare a av.t garâ, sefiind i p rele: «T »ra biae-anvâatată8, ,Camedianta8, .Ferment«*, și mar*te sau roman „Târanlâ8 te care a descris diferit« sifiri sociale ale poporului sen. la toate &ce ste scrieri se resimte stractura artistică fi amănunţimile unuî pstchulog. Răymunt este şl an îadrag .»tis da natura. El zugrăveşte te chip plastic a preia şl tablouri minoete redând toate na»tela intt’ua colorit natcrel. Eneiifecnt Îndescrierea păiafiter te toate anotimpuri»«. Ster pntea span« ca pădura na iips*sta ia alet aa» lila navele de fi romanele saie. Wlfcdysh&w Reymont va f1 sărbătorit da ssnstorii poloni pentru că iste conferit ansi acesta premiat Nobel, AR. JîUiâs 1« Panthâaa rse.—Cd mm emmoulaî dambt sa făcut kri 1$ Pdmtnnspoterm tâmdfitmr p’mâatssti ai« miten Jnarss di« Panikon. Aa asutit mmnbrtt gavirmtei, tain p raaguhitățiiă mamautd dm I capitala Frânței, aamroasi din* I gapmt iOsiaihte și maaatofesU, și aa pubirn e xtmordinar. NOEMBRIE Un făţut ca de matase tainic s'attde pe alei. E plânsă] frunzelor uscate E plananl frunzelor de tei. Un vânt uşor le poartă ’□ ser Le-amestecă cu prl nil fulgi Şi păna’n seară peste ele S’aşterne rece şi trist giulgi. Aşa s’aşterne peste gânduri la toamna vieţel, Iarna grea ; Ca frunzele dispar iluzii, Ca de, noi vom dispărea. MARIA Dr. GAVRILESCU O nouă lucrare dramatică .FAVORITA* de Dr. V. IORGA Autorul ,Maurei” în curând va da la iveala o nouă lucrare, pe care o va prezenta teatrului naţional dia tesi. O împreunare a basmului cu realitatea, a fantesiei cu drama este originalitatea care caracterizează în prim loc noua lucrare în versuri a d-lui Iorga. Dacă unele iubiri ideale, curate, înalţă pe cei din jur, creiazâ viaţa, seamănă fericirea în urma lor, uitările vinovate, desfrânate, aduc jale, ruină şi moarte după ele—ilustrarea acestui adevăr ce la viaţi trece prea neobservat, este subiectul lacrimei dramatice Autorul îţi alege mediul, la cartea unui rege a cărei fiică este îndrăgostită de un prinţ războinic. Regina îl iubeşte pe acelaş şi Favorita îl lupeşte şi ea. Favorita este o princesâ de o frumuseţi seducătoare şi rafinată, ce este iubită de rege. Regele observând însă dragostea dintre Favorită şi Prinţul cel iubit de Domniţă, trimite pe Favorită în exil şi pe Prinţ la moarte, cu toată împotrivirea reginei care-l iubia şi ea. Aceasta hotărâre face pe prinţ să ceară gatta Domniţei. In actul II-iea. E o sorbire la curtea regelui. Trecuse timp şi drama se desfăşurase după cum povestesc invitaţii—Prinţul fusese executat, iar Favorita trimisă departe în ex!!. Regina murise iar Domniţa sa îndrăgostite acuma, de un poet—un prinţ« ce semăna aidoma cu prinţul executat, şi îa care tabla amintirea celuilait. In timpul serbarei dragostea lor se simte bine cum înfloreşte şi dă farmec serbărei la care poeţii erau chemaţi sa-şi recita cântecele lor. Printre poeţii ce vin este o străină voalată—ce urma să reciteze o frumoasă baladă Din textul baadă şi gesturi, regele recunoaşte îa ea care recită pe .Favorita" ltd. Pentru moment vrea s’o gonească, dar vechea dragoste renăscând nenana, face pe rege să o reţie cu insistenţi. Ea înţelegând situaţia, vrea sâ profite de ocazie pentru a’şi realiza visul vieţei sale întregi ds a fi regină ! Ia calea ior ia-i. sta Domniţa gata ai lupte pe toate căile şi văzând c& nu poate să se împotrivească, pregăteşte revoluţia. la anul al III lea, opri juma de prinţul ce o iubeşte, de prietena ei M»f«ida, pe curte şi popor, caută să forţeze pe rege— care vede intr’an moment dat că toţi II părăsesc iar revoluţia ce se vede pe stradă, în faţa giiajutul palatului—AMENINŢĂTOARE II f«ce sft se cutremure. Domniţa demisă purtările .Favoritei* şi’n exil, şi o provoacă, arua.ându-l Iu faţa regelui dovezile ! Favorita aţâţată o bravează, şi descopere, gest însă care-i este fatal, cât regeli o părăseşte gonind-o! Iubirea desfrânată e destrămată In vânt... Iarăşi s'aude .Trăiască Regele...“ de pretutindeni... şi iubirea sfânta şi Înălţătoare a Domniţei surâde ca o speranţă, poporului ce o priveşte... sa pe un răsărit de soare ! Versul e cald şi delicat, povestirea mişcătoare. Recepsor Marele iscerdiu din Cernăuți C«iBa i|ii Uîi vieiâFtf tRcaikdiu I aitsruM în âif. Ro«a im întreg s&rtier. is#g ,b«i*i »usit du ii «va mllleitfit.