Mişcarea, decembrie 1924 (Anul 18, nr. 273-295)

1924-12-08 / nr. 279

ANUL XVII No. 179 ggg5j$£ m suf& taxmmmTi* rmmamti m iAm: i» faimei i» 5mnm&gma ckmzet «teééewjb tamOg h$» £ta§* IS**? A 9*smmmmsm Sfm és pMogrefe LUNI 8 DECEMBRIE 1924 Mitaa civilKr Un mare adevăr istoric Ia disssrssl pe Care d. G. Mâr* zesew i’a rostit la C*merâ, respuozâa în numele guvernului oratorilor cari â’su iCCedaî la iibttoi în desbaterea Mesajele?, d*sa, la psitea finală e. eavânîăre?. a tratet este csta Setea dreaptă ps ears trebuii h’o unnam pentru a realiza năzuinţei® grelele a!greae?f,t!ei de »8- tăal. D. Mârzescu a preccnlrat două mari ideimni Ia vist» poliîlcă & țârei : democrat's adevărată şl armezie socială, — două principi! tsrf, prin esr® pntem consolida şl Lehel ga s&fietefte nou statroraâa, Cri lid I succesiv şl sesra Ci*Mz«tte româaea‘•efl, antoaonă şi pntersică, d spre Car® a tobit deputatul post î. Pil 1st in cuvântarea rostită la Cămeşă. D«r d. MâzeiCu h magistrala sst expunere, atlegânS părţile critice dia poslifca ţârii, a tltet mmeki maslor darbiţi de stat şt miri patsloţi, Cili de 3a c*a dintâi unlsrg a poruncilor româneş ti Moldova şi Muntenia, şi până te narea spre istorică dian 1918, ca fost şi rămân Cei treî mari sfiini ai ţârei. D. Mârzeanu a amintit ps Mihil Kogâlniceang, ifiţeriul Domnitorului Casa Vodă, autorul atâtor Îbicîuni de aCte poetice şi naţionale, pe pe Ion Brătinu marele sfetnic al R gelul Csroi stb Car® 8** clădit vechul regst şi pis astetelui prim mlalatra al ţârei, Ion Biitisnu fiul, gretskui R«gî!u! Ferdinand sab fere e'a realizat uultetea nstlondâ. Iitoils ţârei mantă se rol covârşitor au &vv; Mihai Kogălniceanu şi Ion Britianu, ale căror opere democratice şi patriotice vor prăfuii în decursul veacurilor. Coiteratoracii lor şi generaţiile următore au ştiut si iubească şi să admire pe aceşti noştrii barbeţi de stat cărora poporul roată a le va purta în veci reguesositeţă. Generaţia actuală Care a fătat răibotai şl suportă e&n steluţele iui tîât de grele, mare, nu poate save*, acea îidfşte sufletească n«sCtsarâ şi obîetrtlv.tatea deplină ca si jidece mard® set« politice sie Iul In Brătiuea ful. Gomiăţils vieţii de după râsbal, prefacerile sociale, Inpttb praa meschine de toate zlide, nu gâdele ateest »igaz de a j attete o&msnii și faptsls Iu iusiua istoriei askvâr&tâ. Dar istoria nu se poate nimici. Ea băleşta vie despururea ș! nu- { mai fe rămân? adsvârstul judecător , suprem. DI. Mârzisău, îa cuvântirea ia din Cameră, lair’ua moment d? înălțare gtfitteagcfl şl de mâddfle naţională, a vorbit di mari patrioţi şi oameni de stat ai ţării cărora poporul roosân 1® va iurta îa veci admiraţie şl recunoştinţă, şi a amintit pe actualul prim-mhditfîi şi pe marii afţi predecegorî, M. Kigămiceafia ş! In Brâilinn. N’a fost o curtoazlii unu] om de partid faţă de s ful partidulei, Ci o conitfetare îitoiicâ, făcută întrun chip de Istimie sufletsasci. Trâlmică sub înrâurirea marilor efesimente naţionale şi nu avem inşi distanţa nceistră di timp ca samäs&am şi să apresiem mtrsţli faptelor Cari trec, iferi ochii noştri, in istorie. Suntem minorii acestor aste măreţe şi cu Îs putem aprecia Cu cbiesjttViUte« pe care o iecl«mi Iitoifa. Ds aceea, In frământările de după rizboi, nu am palat trăi Clipeli de k«It*sre şi de mândrie naţională pe Care 1$ vor tril urmaşii noştri, când vor comtmom actele unirilor naţionale, sau când, judecând cum au decurs faptele de te 1914—1924, — la acest decen u Istorii,—vor admira înfăptuirea marilor reforma politiCG-soiale: împroprietărirea şi votul tifcreai, realiza e îoti’o lentă mlute, fără agonalii vicleti». Ş idmiraţiBasa generaţiilor vitoare va f cu atât mal mare cu cât se vor cunoaşte toate prefacerile din Europa şi gs va utea fate o cocspsrte Intre evolţa de la noi ş; gguduirile violent© ale altor popoare. Ş dacă se va rosti numele Regi.l'Eroc, mastle pslmaiuî Rega îl României maii, na 8s va uita numele marelui gău sf talc de astăz, nuoîels Im Ion Brâtianu-fiul, pe ca e mUistrui rostiţl..!, în slacent t«a im p lmnatâ de adevărul Istoric, i’a aşezat Cu drept cuvânt «itufra de celelalte două genii creatoare ale stătutei român, Mhrd Kogalshegna şi ten Bratana. Acestei sent şl rămân Cete tru figuri mă ated la paothosul democraţiei şi liberalismului naţional Romănieî, ST. RASVAN. Dl. Vaida și Liga Națiunilor DL Vaida m ti tffíad ta atu lacran fommtm pitim ú-m #J p$n* ta padizanU d-ssie. Dar â*. Vaida mu știi Ucă pnete a mU Liga Na finnkor și tan esti c&m&timl et irmm^thaal. te Cc nwi? casa dl. MătziStn a amomtrat că arid latnam poil-Uca, „a CuTiiUr ittiefmțiomi, esti pefíceidi pitttm un sut (cfusr pantra Rám sstiinu, care ar& mari si Urm mt/mmri din caau ecfmmi inkmaftomiH * into) - dl. Vi^tdiS a inmvmU #i a Umbii — Dar Dga Națiunilor ss mU o so&ktati murmponald ? Mlnhtrai ia»Ufki voabm di &inclufiut mUrmttomh nan $$pâ iimmiMâ itatnia!, iar fatsM mtetitw si prdmamM Is gămn dl. V&tdobmUaan ca și Sockiatsa Natkmor sste o kimmtmmiâ pi mm o Glăizr. di mntstmfmatm ia taratter amtte. Na $ wiai ssiîm să i fasm tdttiiafiă poamă ă im Vmida—dut na $sw sxpimbii eă p?' ‘ assiă facă o atare commrați t mm poate fi fmombuâ tutmor mtfilafinor istmmi ouate, dar na și tiatmor cari &a enat fl: i parte dis Mgs Națlamior, iT attomtă di ttatt mn urmăriși* mante idml aman, tdmlaî pami nb stei o formă își zlm dl. Vaia an ara permisă. Com* pamut § dminMic, și mrobabita —cu atât mal mait cu di, Vnidj m considirâ |i diplomat... AM fd di diplomaţie îl pOâU dam din nos direct, te braţele doctorului kupa. aiggerSie gstsefee Ia IIMiMi Bif.MÜßi tatap hi Sn'iwinfa Bi^gtriia« Aäfgaserd gsrmial enni ®Si*usaff ssá-il ám mmrl ti 24 pirtlda #1 giuiiri peiliSc®. Nft|l0Rfiil#diUZimfiilffl CORiiUfi dt Ludg^deif mr rmmmmm si pfieybl DüWif, fi dâ£fâş@Mâ o vlutaniC etmpatali Irapoiriyi soslaili Kor. O SOLEMNITATE PIOASA Parastasul pentru CONST. MANCIU Asi amtemțâ, la orele 10 fam. *’« oficiul m- saraba pmtra pomenirea rear* tatami puf&d de pomii C. Marina. Parnafacul s’a oficist I® Btasrlid Talpalmi, din Infftettea Prtfetin ni da Podite. Ssrvtetul rsiteloe a fost oficiat ds Părintele Tmtom, iar raepuneatire au fost dats di corul bi mied Taipalarl. După temimuă smteUhi religios, PĂRINTELE TlNCOZÂ, a rută m p-ttunut și morlașal ăcehi Bimtsî C. Marina a fost răpit dm mifiOmi uoika, de o mână cnmimlă, ăc un IfmOBstknt, a turni faptă mt-#l smU guat nai ftante. R t&ă opal meritele a*fam. atei proftet C. Mancini, și dupănge momim atât de impara a tai C. Mamin, ean ar fi fost încă atât ds folositor țării. Aa luat pam la această tristă eokmmtatâ pe lângă familia C. Manciu, â-nîl P. Fănlânura, ș?&f&tiai fadifami, C. Tomna primamii orașului, Oh. Szobai, Ptâriță, T. Zapa și l 3 iuta* ofatori ds printri, X nr fon Era&iidit, amator, Osmld Ricosíted d« patai, dr. A'Ji&mam Qo»tQ*%*v, ptofsao* mi Ssf.bm (D vj), Stautsaa magistrat, Goosmțu ^«tsaoski și Mastmasau, Miter Mamteanu, Mhu P&pmtul, 1. Gx'p, Sita, Lazar T$&d9res&B, Dmitriu directorul pefceiur&i da puntite, L mml. t și Qé®ss mapmt&Fi da potițte, S fit a§ c&miul pell/teM&sif, mmp&itm d& 8e*g*mp @urommdsmțit lor și alte mmeroma p& som#. Un inumani atuufa literat sl artistic, pthtm cunoașterea »lui iname a lui Anatole F.anut die apura hi Jsan Jatq.es Bwaaaoa fostul $$eitt»r al ma elai imrui jrumex. CarUtt e istliniată mAnatole Franse tn pan.oaiUh* fi te gUtesw șl prin Ubrădlue noastre. Pj'smica amire a. H Sanwevlet sl m. D. puha uspia iui Panait Istrati,—interstanta si litsimciira mb toate mponmtiC, tontinaâ la «Adevărul Literar* de ani găs im m răspuns d*t „Vi,tis Romanesti* s. semnat Al. Claadian, ears ta ap&rarta d-tai Same- Urlet. Dh textil acestui răspans ea şi din notiţa îadaettotialâ a ziaru sst literar, se poate attdeee lean* că dr. Al. Ciandian ears susține pe dr. SunteUvtef, ns e dttăi îtsuși d. Ssuleienei Vorba cântecului din opintă: „Certsrin e F.undor Si Floridat e Csisstmn* Doi scriitor franceul, Louis Gear dt tana și Gillot da Satx, es fost pr.m artă* Aeacemia France*a pantru comedia lor îi versuri da La Fontain*. O întrebire în Cimeră: Ce este sfandardliire. Principiile noului proeet Un Inspectorul regional la laș! De câ’e.a zile seflm pdn ziare sr.leale rffiriîoars ia prceoSar ee a,; aici^eate de sssisisteinl teduatrldl, r«-?eritor la etaniLrdita^a celarlaler. te sedtate de Ieri a Csae/ei, ea domn de paia* * îâ!r.b«s bases ta inUiarială iaci pri etand.4rd z«ra &e îjitaSrge ersarea aast mo^ogol psHî'H tx^inu c«re»r«lor. A ritpnsu io a:*a.-tâ is;Sî#bar» a, m’aSstrs de fizari*. «seiC « arasst ci atsadsrdie^res teîiffisă ck$ta»a ceretieLr, a?g .sizarea tfîi sauoitaai $1 n^arec io , ca poaibinti te« ds % *» emue wa.asic depocestiior. * PrseMnl ates«dîrdiaaîel aa a toai deliatitlv afabilit; ia reda^iarea Jaf Jaerttza o coaiif Ues da a^eda ^tl sab p Cf«din te jaielatralsl de ratort, edică si d-lal stlaU tr« deleditatria sl c&tirtt. P.5#5tsl aiasdjird:â£re! caprinde ia «rfialsarl fsae ais sraRă.Oîre.’e prtucipl!ec^* semite I Sjapal xtasdad aS.1l, esta a.i«la ds a erate te teter^asi pe f«c joafidl caitsril s) ceasertaiil da cere .ie o gene de tipări te- IsCjioaet®, ca sj .torai cărora ai paieta «a«tte e ps gcletela de export eoacareaja celsrlabe țlrl p.cd .autoare, Cslurcarei p.trtid^er ds ce;este coafarea tlpefiicratsbllae, «a («ea de o eossisiiue aapsrloaifi ds etsadardLare, prîa orgaseia ac!«, «tigaie i^dreptițil» ci , iibsrea® csrtifiects ds atilficsre sstnhe .Centr eate de retpecție^e", care până la Issarieraa îa fite, f&c dovadă fi feti ds ten). Idrsp fadedla ds sfasdardîzsre si da ta*ste»tare tot p*tea emis* wa aste si* ma!icspra cercetator te»file ae a-esas□ea ca dbcafe. S «udsrdeSe afids e pot fi aiodiflctte Li cort trmttcts ca a*anre ma ete.e, n*zn' prla des'Sî î?gcf, da. îa ansa nas! raport ei »tels.riior de »g'tcgiteiâ si itd »iile, aprobat ds eoaslitei da maistri. Astsproscî®! drttrmtsâp.si specUte de cor», ale spante feji el spach. g.iai ros ds soseai, sa variajajt.s *«i as greutate, tsanute, spec, etc.; glalg-bsade loaasiS, ides. Ls fel pe ( orensb »a e, Dorombea f«x $ dfo.e ds G*i) ; dzai (ia lisiărie, ds far. j); ovă veî, #ocars. Claditeisrea im «c va fac« te nici an caz imixai ps b ai ds g e e. ComiaHaea «aperijera da »ta^dirdteare ea patea ai&b l. «Arga t de eaa»(e te por* tarhe ee ia abercare, pe am «erir&beis s»ri sr fi d« calitate mai bani deci: cel mai •«pe.ljr ataadatd staOlt di &&tepro®cî. Sasreprtederila di ten«g.zin.-(a « se eatelor vor tecitioca ca animat a misiei.relat da ted&a.re $l co®e l, l.r. arma avi« Biter fia?d'febi.e ale Cainrtii ar da ceta#.|, Ccin.saaea asps.iaa.A ds atandardisari îsi vi craii SsdiOi casual la Brâ^s. la stată țara sa vor ele.t l^portaass regia* ea.e. Peana M aida »a »£ va sîcSs aa teapsetaraî re gia&ai ;a tesi. AattpraectHi va fi supsa aprobirel consiiisiQi de tatei; ri care îi va da forma deflotivâ. FRONT CONTRA BOIOLVISMULUi Pytsl Ifilugranulâ sfr&Iu^, d-S $imim Ch.»n*lii;rMfl m pimm teri Ii Fdils sl ia Rama la scopul da « Sii8 ys tftî mal meii raportării« distira Ație|i fi n Iiis»p« @ confri-oLnilvâ smpst.rtwâ puiiSteei lni^rna|to»aiis a eORisiBlfuior rufi tm prin pm* paginda iar teieriiipaiaiU ama- Rinfg &rd n^u în asaieia &«rapiita» Strisosraa iul ZlnavLw, a cSNl puiamkliasa a'e cav^dif, a mnn o griji dius«Ulii nauf^f guvern brisanls, cans conafatS prsrnv J dln Mcaslal acpunl anat hiss« R.fszul gyv^nuslsil inghs n4 ie ratifica «mrAuriiă l»ihs«asa cu Rusia sirb gbV^rituS Macdoasi^, mnm fimsi as«tm ds h^iârirea en&igiei a gbtv«mulal unglsa d* ] a puua cipai propag :«n^i Isfer- ] Kteti8M3iiS8 mm o pSirita* Va ) «Uter feipiinia btfbnicâ. W. Uumbărteio f$i proprne îl j convingă sm nrM H rraii fi Nf i iinufiti cb ii la Bliiiaiint #l ®ci-1 tei aJiipi ii o &div£-1 r«tă comra-oten-tiva pentru r«- i priiosrea tuturor acften«ter in- j lirnailoitsia m mm»%uv an«h.s. | Ci&forLs d-lui ChimbiriilA pro- Stcas.a g iji ia Noisova. mpm-1 ta«|li SttVi«tttor rbsastr« pnts ac- \ tluasa m o dsstafOira, daistr-1 m.ită & sslldariiiifl i stai^lOf j «tsr&pstn^ fa(9 ds ifontul batea*! vis, car* daci ny &’d r®««cit! puta stum, e epm#pi ti amm m fapt constat. m legiteri enpro@8t§fs vîzsii i dmi ttitiRbiNsia m sim»|i gsliil fefislai ii Angffs i r^pi si R-jsi® ssuvlsiki. Fspt^l ii tonului Tn eirst guvárnyl a&visik i fe distil mm dsai note, pi esi! te-i trinifs gavzrnuul bnianis prima prin csrss Sus votb fsa tiu r&fuxul Ang tel da a rauf«.« trstekis, sl suctinda prin mm m vorbă (te astrisossf&is isi Zinovi w. Assam nota su provasul rupiu a »ng!o eOvl*thS. R»das«ersl filpioesl't isi tel ,W Airainiisr Sezrtte* seri#, in r&dp^nsul, care &® va da p& cat«ae gutfttin m trtsstrv .isi« T i an*4f tioifiiat £8 ni fia raises r«te|iu* nitd dipiomatiaU Vnira Anglia fi Runa pur S iUU sa Is di^uz.(la tel R k W ky p«f aperlMfl ftfisl. AJi Hassten «.namb^nai», ministrul ds axksrn , «An fi &proap® Imrmgtíi e®om»r, au iun pe amtefi pfi sfss". SONET Ce tristă-! existenţa omenească,.... Şi singuri noi, cât ne-o mai intristăm ! Umpleţi de’nsetoşare alergam Dupâ o vizitine nebunească. Ne place totdeauna sa visăm La ce nu poate să se’ndepinească, Ce tristă-i existenţa omenească,... Şi singuri noi, cât ne-o mai întristăm ! Vom fi mai fericiţi în neştiinţă Neîncercând vreun fel de străduinţă A intelectualelor puteri? Ori poate pentru oameni, fericirea Se află în supremele dureri! Ca la martiri ce-aşteapta mântuirea !?... IONEL FR. BOTEZ 0 nmhe«nspSra|le T.i Estet Bus,Dia honica u ănmță că ! Mssi Iul Afenby a îssumț .t gh- I fmma englez ca o nouă compimtz I fe*a pus ta cam îa Eg pi, cănim : gsurdului și maira a?mmt iilor ) 6M&*Zl. S’au li at întina mimfi poUt 4* miști.