Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)

1925-01-04 / nr. 3

ANUL XIX No. 3 LSI­I M :­I­J­i ' 1 —HOi lSIl HI w 1^*® \ 1 &$E « * « « .. It ?»aCfE& si $mm&^ mjiik taflfL A#* ite$ $fe& S te smmbs ©—­•« & % f §»*4 ». m SAMBATA 4 IANUARIE 1925 Potrivit nouei legi în vigoare, o­­dată cu noul an începe noua activi­tate judecătorească, adică noul an judiciar, prin compunerea curţilor şi a tribunalelor prin tragere la sorţi. Nu vom privi în viitor d­­epre trecut pentru a semnala opera reno­vatoare şi consolatoare a justiţiei. Actualul ministru al dreptăţii, d. O. C. Mârzescu, în cursul anului expirat, a înfăptuit o serie de re­forme însemnate în ceea ce priveşte justiţia, în primul rând legea pentru unifi­carea judecătorească care a stabilit aceleaşi norme de judecare în pro­vinciile desrobite ca şi în vechiul re­gat netezând astfel calea pentru bu­nul meri şi orânduiala justiţiei. Recentul examen pentru definitivat al magistraţilor a deschis o eră nouă pentru selecţionarea magistraţilor şi a elementelor cari o alcătuiesc. Această lege este numai o parte a reformei concepute de ministrul justiţiei, care va aduce, în actuala Sesiune parlamentară a doua şi ulti­ma parte a organizărei judecătoreşti, printr’un alt proect de lege cu pri­vire la alcătuirea şi funcţionarea in­stanţelor judecătoreşti şi a tuturor celorlalte servicii pendinte de justi­ţie. In Cursul anului expirat s’au mai înfăptuit legi de dreptate socială, cum este în primul rând legea pen­tru stabilirea regimului chiriilor, ca­re pentru trei an­ i—a stabilit rapor­turile dintre proprietari şi chiriaşi punându-se capăt, pentru acest in­terval, une! lupte care devenise o adevărată primejdie socială. Legea persoanelor juridice a asi­gurat compunerea asociaţiunilor sta­bilind un control direct din partea statului asupra condiţiunilor lor de fusciunare. Prin legea pentru dobândirea sau pierderea naţionalităţii s'a dat putin­ţă administraţiei ca să cunoască toa­te naţionalităţile şi confesiunele ex­s­­tente în ţară, după realizarea unită­ţii naţionale şi totdată s'a reglemen­tat condiţiunele în care se poate ob­ţine cetăţenia română, potrivit tex­tului nouei Constituţiuni. Alte două legi au fost înfiinţate pentru reglementarea drepturilor de a purta arme. Necesitatea acestor legi a fost imperioasă, având în ve­dere tulburările şi Comploturile ce s’au produs în ultimul timp la noi în ţară, prin cunoscutele agitaţiuni Comuniste sau fasciste, în afară de alte p­fecte de legi cu caracter administrativ sau de or­ganizare—­cum sunt de pildă acele pentru înfiinţarea de nouă secţiuni de tribunale acolo unde se resimţia ne­­cera - anul expirat a adus prin per­soana actualului ministru al justiţiei măsuri de purificare printre elemen­tele magistraturei. Unii,­­spre mul­ţumirea generală, foarte puţini ma­gistraţi, au fost destituiţi sau puşi în disponibilitate, motivat, pentru bu­nul mers al justiţiei şi Irodul pres­tigiu al corpului de magistraţi. Mă­surile au fost severe, dar absolut necesare şi ele au fost apreciate în primul rând de corpul select şi doct al magistraţilor cari au văzut în ele solicitudinea deosebită a ministrului justiţiei pentru prestigiul magistra­tului. In sfârşit vorbind de anul judiciar expirat şi de activitatea rodnică des­făşurată de câtre d. G. G. Mârzes­cu la departamentul justiţiei, nu pu­tem trece peste un fapt care inte­resează în mod special justiţia ie­­şană. E vorba de restaurarea pala­tului administrativ. Se ştie că de îndată ce a venit la ministerul justiţiei, d. Mârzescu a asigurat prin budgetul anului tre­cut, fondul necesar pentru restaura­rea şi punerea în funcţiune a pala­tului administrativ din Işi. Lucrările au fost accelerate şi ministrul justiţiei s-a interesat de mersul lor şi le a vizitat de câte ori a fost prin Iaşi. Numai magis­traţii şi funcţionarii justiţiei, ca şî publicul care freguenteaza Curţile şi tribunalele din Iaşi vor putea a­­precia Însemnătatea acestei restaurări. Prin actul acesta d. Mâizescu a adus­­ justiţiei din Iaşi şi din Moldo­va un imens şi real serviciu, despre care se va vorbi când palatul va fi terminat şi pus in stare de func­ţionare. Pentru anul care începe ministrul justiţei anunţă altă refacere, între care cea dintâi va fi legea improvi­ziunii. UN AN JUDWAR D. G. G. Mârzescu şi Juste a Reformele în jatfftla pa mil freest - Pirnik­area Magi »trat­ural. No«! praecfe. Ch#itfinei Pala­te ui ftdmMstratS^ dm las?. „Cultul Eroilor“ O LUCRARE COMEMORATIVA.­— EUS­­TATIU D. FURTUNA „Cultul Eroilor“ este intitulat un volum la format mare tipărit in „Tipografia Mă­năstirea Neamţ,“ si in care economul L­. Furtună din Dorohoi cunoscutul scriitor şi director al revistei folcloristice „Tudor Pan­­ilie“ a adunat o serie de „cuvântari şi măr­turii ale pomenirei din zile greis“. Volumul cuprinde o introducere explica­tivă, consacrată pomenirii zilei eroilor, ver­suri populare închinate vitejilor morţi pen­­tru patrie, şi minatoarele cuvântări. Cuvântarea Ar­hiitandritului Visarion Puia rostita in ziua Înmormântării Regelui Carol pentru pomenirea Lui. Cuvântarea Mitropolitului Primat Miron Cristea, înhipată pentru magistraţii şi a­­vocaţii din P­oeşti, morţi pentru patrie. Vorbirea economului Nazarie la Înmor­mântarea unui ostaş. Pagini despre eroi din Mieterlin­k Bir­­ihou Regele Ferdinand, Regina Maria a României, I. C. Bratiana şi alţii. Alte cuvântări­­rostite de dr. D. Vasiliu- Gilaţi, economul I. Gotcu-Iaşi, dr. Corija Bicureşiî, econom loan Enescu Dorohoi, preo­ul P. Partenie, lt. Tiberiu Crudu, e­­conom D. Furtună, d-na H­arietta Gavri­­lescu Doroh­oi, I. P. S. S, Mitropolitul Mol­dovei, general N. Petala, N. Bilan, d­acon N. M. Popescu-Cotroceni, I. N. Şoricu,­­Fache Ionescu, lt. Gh. Ounescu, protoereai Clement Buntea-Focşeni, preotul N. Bâj,­­Daru, Ş. M­hed­oni, cuvântarea d-lui mi­nistru G. Gh. Mârzescu, rostită la desveli­­rea monumentului eroilor din Liteni. Lu­rarea econom­­lul Furtuni este un pios omagiu, adus vitejilor morţi pentru patrie şi ea va contribui la sădirea nobilului sen­timent la popor pentru „Guiţai Eroilor*. — Mâine seara ar® loc în saloa­nele „J­ik­y-Clubului“ concertat dat pentru „Făurea Saraeilor" de câtre adatff&biiiii tenor C. STROESCU „a­do Gura&l doamnei Sofia Teodor$e&u profegoarl in socgeristor» Anul nou politic la Iaşi Telegrama cătră d. I. I. C. Brătianu Cu prilejul sărbătorilor şi al anului nou, dl. Const Crupenschi, vice­preşedintele organizaţiei naţional-liberale din oraşul şi judeţul Iaşi a trimis şefului partidului naţiona­l-liberal, d­lui I. I. C. Brăthanu, următoarea te­legramă : «Organizaţia naţional-liberală din Iaşi cu adâncă recunoştinţă pentru energia şi patriotismul cu care conduceţi interesele mari ale neamului, aşe­zând puternic temelii trainice României întregite,­­ strâns unită în jurul Domniei-Voastre, va asigură da acelaş devotament şi de acelaş necondi­ţionat concurs pemru a înfrunta cu succes greutăţile vremilor. Mândri de a face parte din organizaţia pe care o conduceţi, vă urăm din tot sufletul ani mulţi şi sănătate pentru desăvârşirea marii opere de consolidare şi de pace, căreia v-aţi închinat viaţa“. (ss) Vice-Preşedinte C. CRUPENSCH!. Telegrama cătră dl. O. Mârzescu „Membrii organizaţiei naţional liberale din Iaşi fericiţi de a avea în fruntea lor pe unu! din cei mai energici şi pricepuţi îndrumători în opera de consolidare naţională, de pace şi dreptate, cu nesfârşit devotament şi adâncă admiraţiune pentru munca Domniei-Voastre neobosită, se foloseşte de prilejul anului nou spre a vă ura multă sănătate şi viaţă Îndelungată, ca ţara să se bucure de puternicile şi strălucitele Dvs. însuşiri“. (ss) Vice Preşedinte C. CRUPENSCH!, liiăA ii Esirea repiral noilor C«§ sa vâ dt&emtai Ia Paris.— Ceia cuvenită Româ­niei din despăgubiri. ~ Apsrsrea intereselor . șl drepturilor românești. Această problemă despre care guvernul cosiră s’a ocupat cu o deosebită grija, la arma hotărârilor adoptate îa conferința de la Span, se pane dia nou îa discuţie, as­tăzi, când Aliaţii se întrunesc din nou in conferinţa financiară spre a tea decizteai, in urma ptmerei îa aplicaţiune a planai Daves, şi ca rezultatele ocupaţie de! Ruhr­nini. Miniatrul de Finanţe, dl. Vintuă B­ătianu, care pleacă să participe la dezbaterile con­ferinţei financiare din Paris, a dat pentru presă urmatoarele rămariri: — „La programu! oficial al Conferinţei de le Paris, sunt chestiuni care sânt in de­osebi legate de plasat Dawes, din care două sânt mai ales cele principale: ana se re­feră la repartizarea gamelor disponibile, re­zultând d la ocupaţiunea Ruhr­ein­ şi cea de a dona, repartizarea pe anul 1926 a cotei tenare din planul Dawîs. „Ambele aceste probleme interesează şi România, care are drept ei la o cotă parte din despăgubirile germane chiar după cota atât de ne­dreaptă stabilită la Spaa. „Dar în afară de aceste chestiuni sânt şi al­tele care leg ne privesc direct, dar care indirect pot influenţa asupra stabilirea cotei noastre din despăgubiri. E vorba de acele chestiuni privitoare la cheltuelile pe care le reclamă alte state, fie drept cheltuiii de îmirţ­ pere a ocupaţiei în Ruhr, de chiar pentru des­păgubirea pagubelor aduse de Germania supuşilor lor. Spre pildă, se ştie, câ Statele­ Unite, care au avut o atitudine rezervată faţă de tratatul din Versailles, au avut şi ele pagube ce­i germani, pe care azi le revendică pe baza colaborării lor la planul Dawes. „Modul de rezolvare a acestor chestiuni pot să scadă o parte din drepturile noastre. „Dar conferinţele actuale au importanţă şi din punctul de vedere eu ne găsim la o cotitură mare a apli­cărei tratatelor sau mai bine zis, văzând cât de departe santem azi de roadele ce se aşteptau de la acele tra­tate şi de la aplicarea lor, este vădit câ se pregăteşte o nouă răfuire din care fiecare caută sâ tragă cât mai mult folos. României nu deosebi i s’a cre­at o situ­aţie grea, isvorâtă mai ales din înţelegerea dela Spa, situaţia care tinde să fie şi ma! Irg­edlata pentru noi pentru modul cum se execună tratatele faţă de foştii duşmani. Primejdia pentru noi este ca toate sfor­ţă­rile şi sacrificiile pe care Ie facem prin propriile noastre forţe pentru consolidarea financiară a stătutei, să fie nu numai îm­piedecate dar chiar anulate prin bilanţul ne­gativ, pe care moda­ de aplicare al aces­tor tratate caută să-l facă. Suntem in faţa acestui fapt extraordinar pe care opinia pu­blici românească e bine să-l cunoască, pe când Comisia reparaţianilor nu a stabi­lit nici până azi cum trebuia de la început —şi cum s’a făcut ca Germania—cari sunt sumele de pistă dela ceilalţi foşti Inamici­ se fix­ază In schimb cari sunt sumele pe cari noi avem sâ Ie plătim aceloraşi foşţi Inamici, cerândn-ui-se în acelaş timp să facem plata imediat, pe când foştii vrăj­maşi sunt amânaţi ch’ar ca aceste sume necaaoshate pe 20, 30 şi chiar 60 de ani. Or, se ştie ce înseamnă o asemenea plată cu leul depreciat de azi. „Ca să caracterizez această stare defe­­cturi, reproduc un răspuns pe care mi l'a dat anul dintre membrii Comisianei de re­­paraţiuni, căroia ii explicăm această extra­ordinară situaţie ce oi se­creta şi căruia îi spuneam la acelaş timp, autorizat de guver­nul român, că suntem şi vom fi solidari ca politica aplicarei sincere a tratatelor şi ca politica generală a aliaţilor natal! până acolo, unde ni­ster cere sinuciderea noa­stră. „La declaraţiunea mea, acel membru din Comisia reparaţiilor ne răspundea cu multă sinceritate: trebue să plătiţi fiindcă foştii fi­namici nu plătesc nici anul şi, în cazul a­­cesta, de unde vreţi să ne despâgubim aci dacă nici d-voastră na plătiţi?“ „Prin urmate, din cauza acestei situa­­ţiuni şi a con­vingerei pe care o avem că problema reparaţ anilor întră tett’o faza no­uă şi decisiva, nu puteam sa nu fim pre­zenţi la toate consfătuirile ce se vor face pentru apararea drepturilor noastre. „De antei sunt convins ca conştiinţa din ce in ce mai limpede şi a sacrificiilor fă­cute de România la raz­oul şi a rol­ului pe pe care i’a jucat in cursul războiului şi după război pentru menţinerea pâcii şi li­nişte­ in regiunile in care trăim, rolul im­portant de factor politic pe care România îl poate avea la Orientul Europei, precum şi sforţările fără de nii na ajutor pe cari le-a fâcut pentru ridicarea ei, vor face pe Aliaţii noştri sâ dea o mai de aproape aten­ţiune grii­lor justificate ale statului român. SPECULUMULUI Preţurile fantastice ce aveu pretins de anii proprietari rurali pentru grâu, ea fă­cut cea mai deplină dovadă că acestor oa­meni le lipseşte nu numai simţei realităţi, dar chiar şi acel al omeniei. A cere 1­00 000 lei pentru un vagon de grâu, adică peste 100 de ori valoarea h­d din timp normal este un adevarat atentat la viaţa oamenilor cinstiţi, cari se hrănesc din munca lor. Ori­cât de mare ar fi îndemnat de scum­pete, el este de dour ori mai mic ca acel al grantei. Ultimele statistici arată că cel mai arcat articol este îmbrăcămintea care-i de 50 ori mai scumpă de­cât cea din timp normal. Stofele însă te aduc din ţări ca valută urcată; re cortul lor se mai adaugă, tran­sportul, vama, câştigul unei ac­­t de inter­mediari, etc., pe când grâul este produs de pământul bine­cuvântat al acestei ţări, în care condiţiunile de muncă şi preţurile ge­nerale cu-s mai scumpe de cât de 30- 40 ori. Cum explică atunci anumiţi proprietari şi producători pretenţionile lor neomenoase. §. A se tolera o asemenea situaţie, ar în­semna a lipsi de pâine populaţia oraşelor. De aceia ca drept cuvânt are promis ca o consecinţă justă şi noim­a,urale,la inter­venţia guvernului fixându-se preţul vago­nului de grâu la 95 000 kk E. Şeful d-lui IN­S­OA Cotică Fauri O Cotică Faur, cunos­utul mysoglu, car« combate la Ca.aţie pe vOkigole «» u dmn b.rou, a ieşit, da sărbători, cu un nun .fct4 pontic pe piaţa. „Şefiii" cars iotr’adevăr este cel mal înalt bar­bat din Târgul laşumf, pubeia.z .aei prin s­ussuri pub­le, feruti ca­ şi v.de uump.e in­­prm­at, indiferent da Ilaritatea ce o p­ovoat.1 isprava „prot­eaului-verbai* dem Luitur, sem­nătură cu ut-Ut de „şef ai partidumi oaţiunat” fpe «.are a doua si a abandonat-vi sau adeptul in măsură primiri la Centru... la ravaşui apărut Ieri aub semnaturi, Hrl titulatura, „setui* d-lui Costigâ Faur se por­­trctc.sâ el lusUfl: Sunt un „om mart foarte mait, ca b*rbi mare*, etc. Așa se des, ne nou. „stf* al cthupei luiberiene, Iar lumea—Ghiar ia figurat I)-— fave r«fio.tti: —»Da, e într’adevâr long, cel mal lung, lurgsi..!*. l.r ca o dovadă^ a mentailtiţii sale, şeful Imputa d-lui N. QaDinâu ca şi-a perdut me­moria, pentru a-Şl păstră tm»tca. Cinsta—este un punct de urtmă, pentru un bărbit pontic Înalt, lung, şi şef ai cunoscstttint myecgin domnul Cotită Faur I... TIT. COI Gil Sili 8ANCIL 0R SI COflPţKATiVlLOR — Ratei stolului fa mspamllas, O g **tas?om m<şc0rtt ooopa* tis e. P'9pag**da eooporoil&lâ.  te th situai. Mâne ss deschide la Bucureşti congre­sul general al băncilor populare, coopera­tivelor de producţie şi consum, ale­­obştii* ior şl cooperativelor agricole și al federa­lelor. Congresul va dura trei zile In care timp se vor desbate urmatoarele chestiuni­, 1. Rotel­e atei ai în cooperație: a) în si­tuația actuală a mişcării cooperativa, poate cooperaţia sâ se lipsească de sprijinul sta­­tului ? b) Actuala formulă de colaborare a sta­tului, prin deligaţii săi, ca reprezentanţii mişcării cooperative, in acţiunea de spriji­nire, îndrumare şi control a cooperaţiei tre­bue menţinuta aaa revizuită ? c) Pentru directivele generale asupra sprijinului moral şi financiar, pentru îndru­marea, des­vol­tarea şi extinderea coopera­ţiei, nu ar fi utilă crearea anal Consiliu suu­perior al cooperaţiei, ca reprezentarea or­ganizaţiilor coope­ative şi colaborarea per­sonalităţilor de mare competinţa şi autori­tate co­operatista ? 2. Organizarea mişcării cooperative: a) Care sa fie minimum de membrii­ cu care cooperativa să se poată constitui și func­ționa și care să fie maximum de capital individual ne se poate admite într’o coo­­perativa ? b) Cooperativele pot să lucreze fi ca nesocietari ? c) Dată fiind necesitatea unificări dispo­zițiilor legale privitoare la cooperativa ac­tuala separaţiune a obştiilor şi cooperative­lor agricole trebue menţinută ? d) Dispoziţiunile excepţionale din legea băncilor populare, relative la constituirea şi controlul obşt­ilor, trebuesc menţinute ? e) Ce Instituţiuni cooperative agricole sunt necesare pentru organizarea agricul­torilor în vederea îmbunătăţire! şi progre­­satei agriculture! ? 1) Arendările şi cumpărările de pământ se pot face şi prin alte organizaţia­ coo­perativa în afară de obştin­e de arendare şi cumpărare constituite în mod special ? Al donilea grad. a) Cere sânt modifică­rile de adus actualei organizaţiani a fede­ralelor ? b) Trebue că se menţină actuala­ sistem

Next