Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)
1925-01-04 / nr. 3
ANUL XIX No. 3 LSII M :IJi ' 1 —HOi lSIl HI w 1^*® \ 1 &$E « * « « .. It ?»aCfE& si $mm&^ mjiik taflfL A#* ite$ $fe& S te smmbs ©—•« & % f §»*4 ». m SAMBATA 4 IANUARIE 1925 Potrivit nouei legi în vigoare, odată cu noul an începe noua activitate judecătorească, adică noul an judiciar, prin compunerea curţilor şi a tribunalelor prin tragere la sorţi. Nu vom privi în viitor depre trecut pentru a semnala opera renovatoare şi consolatoare a justiţiei. Actualul ministru al dreptăţii, d. O. C. Mârzescu, în cursul anului expirat, a înfăptuit o serie de reforme însemnate în ceea ce priveşte justiţia, în primul rând legea pentru unificarea judecătorească care a stabilit aceleaşi norme de judecare în provinciile desrobite ca şi în vechiul regat netezând astfel calea pentru bunul meri şi orânduiala justiţiei. Recentul examen pentru definitivat al magistraţilor a deschis o eră nouă pentru selecţionarea magistraţilor şi a elementelor cari o alcătuiesc. Această lege este numai o parte a reformei concepute de ministrul justiţiei, care va aduce, în actuala Sesiune parlamentară a doua şi ultima parte a organizărei judecătoreşti, printr’un alt proect de lege cu privire la alcătuirea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a tuturor celorlalte servicii pendinte de justiţie. In Cursul anului expirat s’au mai înfăptuit legi de dreptate socială, cum este în primul rând legea pentru stabilirea regimului chiriilor, care pentru trei an i—a stabilit raporturile dintre proprietari şi chiriaşi punându-se capăt, pentru acest interval, une! lupte care devenise o adevărată primejdie socială. Legea persoanelor juridice a asigurat compunerea asociaţiunilor stabilind un control direct din partea statului asupra condiţiunilor lor de fusciunare. Prin legea pentru dobândirea sau pierderea naţionalităţii s'a dat putinţă administraţiei ca să cunoască toate naţionalităţile şi confesiunele exstente în ţară, după realizarea unităţii naţionale şi totdată s'a reglementat condiţiunele în care se poate obţine cetăţenia română, potrivit textului nouei Constituţiuni. Alte două legi au fost înfiinţate pentru reglementarea drepturilor de a purta arme. Necesitatea acestor legi a fost imperioasă, având în vedere tulburările şi Comploturile ce s’au produs în ultimul timp la noi în ţară, prin cunoscutele agitaţiuni Comuniste sau fasciste, în afară de alte pfecte de legi cu caracter administrativ sau de organizare—cum sunt de pildă acele pentru înfiinţarea de nouă secţiuni de tribunale acolo unde se resimţia necera - anul expirat a adus prin persoana actualului ministru al justiţiei măsuri de purificare printre elementele magistraturei. Unii,spre mulţumirea generală, foarte puţini magistraţi, au fost destituiţi sau puşi în disponibilitate, motivat, pentru bunul mers al justiţiei şi Irodul prestigiu al corpului de magistraţi. Măsurile au fost severe, dar absolut necesare şi ele au fost apreciate în primul rând de corpul select şi doct al magistraţilor cari au văzut în ele solicitudinea deosebită a ministrului justiţiei pentru prestigiul magistratului. In sfârşit vorbind de anul judiciar expirat şi de activitatea rodnică desfăşurată de câtre d. G. G. Mârzescu la departamentul justiţiei, nu putem trece peste un fapt care interesează în mod special justiţia ieşană. E vorba de restaurarea palatului administrativ. Se ştie că de îndată ce a venit la ministerul justiţiei, d. Mârzescu a asigurat prin budgetul anului trecut, fondul necesar pentru restaurarea şi punerea în funcţiune a palatului administrativ din Işi. Lucrările au fost accelerate şi ministrul justiţiei s-a interesat de mersul lor şi le a vizitat de câte ori a fost prin Iaşi. Numai magistraţii şi funcţionarii justiţiei, ca şî publicul care freguenteaza Curţile şi tribunalele din Iaşi vor putea aprecia Însemnătatea acestei restaurări. Prin actul acesta d. Mâizescu a adus justiţiei din Iaşi şi din Moldova un imens şi real serviciu, despre care se va vorbi când palatul va fi terminat şi pus in stare de funcţionare. Pentru anul care începe ministrul justiţei anunţă altă refacere, între care cea dintâi va fi legea improviziunii. UN AN JUDWAR D. G. G. Mârzescu şi Juste a Reformele în jatfftla pa mil freest - Pirnikarea Magi »tratural. No«! praecfe. Ch#itfinei Palate ui ftdmMstratS^ dm las?. „Cultul Eroilor“ O LUCRARE COMEMORATIVA.— EUSTATIU D. FURTUNA „Cultul Eroilor“ este intitulat un volum la format mare tipărit in „Tipografia Mănăstirea Neamţ,“ si in care economul L. Furtună din Dorohoi cunoscutul scriitor şi director al revistei folcloristice „Tudor Panilie“ a adunat o serie de „cuvântari şi mărturii ale pomenirei din zile greis“. Volumul cuprinde o introducere explicativă, consacrată pomenirii zilei eroilor, versuri populare închinate vitejilor morţi pentru patrie, şi minatoarele cuvântări. Cuvântarea Arhiitandritului Visarion Puia rostita in ziua Înmormântării Regelui Carol pentru pomenirea Lui. Cuvântarea Mitropolitului Primat Miron Cristea, înhipată pentru magistraţii şi avocaţii din Poeşti, morţi pentru patrie. Vorbirea economului Nazarie la Înmormântarea unui ostaş. Pagini despre eroi din Mieterlink Birihou Regele Ferdinand, Regina Maria a României, I. C. Bratiana şi alţii. Alte cuvântărirostite de dr. D. Vasiliu- Gilaţi, economul I. Gotcu-Iaşi, dr. Corija Bicureşiî, econom loan Enescu Dorohoi, preoul P. Partenie, lt. Tiberiu Crudu, econom D. Furtună, d-na Harietta Gavrilescu Dorohoi, I. P. S. S, Mitropolitul Moldovei, general N. Petala, N. Bilan, dacon N. M. Popescu-Cotroceni, I. N. Şoricu,Fache Ionescu, lt. Gh. Ounescu, protoereai Clement Buntea-Focşeni, preotul N. Bâj,Daru, Ş. Mhedoni, cuvântarea d-lui ministru G. Gh. Mârzescu, rostită la desvelirea monumentului eroilor din Liteni. Lurarea economlul Furtuni este un pios omagiu, adus vitejilor morţi pentru patrie şi ea va contribui la sădirea nobilului sentiment la popor pentru „Guiţai Eroilor*. — Mâine seara ar® loc în saloanele „Jiky-Clubului“ concertat dat pentru „Făurea Saraeilor" de câtre adatff&biiiii tenor C. STROESCU „ado Gura&l doamnei Sofia Teodor$e&u profegoarl in socgeristor» Anul nou politic la Iaşi Telegrama cătră d. I. I. C. Brătianu Cu prilejul sărbătorilor şi al anului nou, dl. Const Crupenschi, vicepreşedintele organizaţiei naţional-liberale din oraşul şi judeţul Iaşi a trimis şefului partidului naţional-liberal, dlui I. I. C. Brăthanu, următoarea telegramă : «Organizaţia naţional-liberală din Iaşi cu adâncă recunoştinţă pentru energia şi patriotismul cu care conduceţi interesele mari ale neamului, aşezând puternic temelii trainice României întregite, strâns unită în jurul Domniei-Voastre, va asigură da acelaş devotament şi de acelaş necondiţionat concurs pemru a înfrunta cu succes greutăţile vremilor. Mândri de a face parte din organizaţia pe care o conduceţi, vă urăm din tot sufletul ani mulţi şi sănătate pentru desăvârşirea marii opere de consolidare şi de pace, căreia v-aţi închinat viaţa“. (ss) Vice-Preşedinte C. CRUPENSCH!. Telegrama cătră dl. O. Mârzescu „Membrii organizaţiei naţional liberale din Iaşi fericiţi de a avea în fruntea lor pe unu! din cei mai energici şi pricepuţi îndrumători în opera de consolidare naţională, de pace şi dreptate, cu nesfârşit devotament şi adâncă admiraţiune pentru munca Domniei-Voastre neobosită, se foloseşte de prilejul anului nou spre a vă ura multă sănătate şi viaţă Îndelungată, ca ţara să se bucure de puternicile şi strălucitele Dvs. însuşiri“. (ss) Vice Preşedinte C. CRUPENSCH!, liiăA ii Esirea repiral noilor C«§ sa vâ dt&emtai Ia Paris.— Ceia cuvenită României din despăgubiri. ~ Apsrsrea intereselor . șl drepturilor românești. Această problemă despre care guvernul cosiră s’a ocupat cu o deosebită grija, la arma hotărârilor adoptate îa conferința de la Span, se pane dia nou îa discuţie, astăzi, când Aliaţii se întrunesc din nou in conferinţa financiară spre a tea decizteai, in urma ptmerei îa aplicaţiune a planai Daves, şi ca rezultatele ocupaţie de! Ruhrnini. Miniatrul de Finanţe, dl. Vintuă Bătianu, care pleacă să participe la dezbaterile conferinţei financiare din Paris, a dat pentru presă urmatoarele rămariri: — „La programu! oficial al Conferinţei de le Paris, sunt chestiuni care sânt in deosebi legate de plasat Dawes, din care două sânt mai ales cele principale: ana se referă la repartizarea gamelor disponibile, rezultând d la ocupaţiunea Ruhrein şi cea de a dona, repartizarea pe anul 1926 a cotei tenare din planul Dawîs. „Ambele aceste probleme interesează şi România, care are drept ei la o cotă parte din despăgubirile germane chiar după cota atât de nedreaptă stabilită la Spaa. „Dar în afară de aceste chestiuni sânt şi altele care leg ne privesc direct, dar care indirect pot influenţa asupra stabilirea cotei noastre din despăgubiri. E vorba de acele chestiuni privitoare la cheltuelile pe care le reclamă alte state, fie drept cheltuiii de îmirţ pere a ocupaţiei în Ruhr, de chiar pentru despăgubirea pagubelor aduse de Germania supuşilor lor. Spre pildă, se ştie, câ Statele Unite, care au avut o atitudine rezervată faţă de tratatul din Versailles, au avut şi ele pagube cei germani, pe care azi le revendică pe baza colaborării lor la planul Dawes. „Modul de rezolvare a acestor chestiuni pot să scadă o parte din drepturile noastre. „Dar conferinţele actuale au importanţă şi din punctul de vedere eu ne găsim la o cotitură mare a aplicărei tratatelor sau mai bine zis, văzând cât de departe santem azi de roadele ce se aşteptau de la acele tratate şi de la aplicarea lor, este vădit câ se pregăteşte o nouă răfuire din care fiecare caută sâ tragă cât mai mult folos. României nu deosebi i s’a creat o situaţie grea, isvorâtă mai ales din înţelegerea dela Spa, situaţia care tinde să fie şi ma! Irgedlata pentru noi pentru modul cum se execună tratatele faţă de foştii duşmani. Primejdia pentru noi este ca toate sforţările şi sacrificiile pe care Ie facem prin propriile noastre forţe pentru consolidarea financiară a stătutei, să fie nu numai împiedecate dar chiar anulate prin bilanţul negativ, pe care moda de aplicare al acestor tratate caută să-l facă. Suntem in faţa acestui fapt extraordinar pe care opinia publici românească e bine să-l cunoască, pe când Comisia reparaţianilor nu a stabilit nici până azi cum trebuia de la început —şi cum s’a făcut ca Germania—cari sunt sumele de pistă dela ceilalţi foşti Inamici se fixază In schimb cari sunt sumele pe cari noi avem sâ Ie plătim aceloraşi foşţi Inamici, cerândn-ui-se în acelaş timp să facem plata imediat, pe când foştii vrăjmaşi sunt amânaţi ch’ar ca aceste sume necaaoshate pe 20, 30 şi chiar 60 de ani. Or, se ştie ce înseamnă o asemenea plată cu leul depreciat de azi. „Ca să caracterizez această stare defecturi, reproduc un răspuns pe care mi l'a dat anul dintre membrii Comisianei de reparaţiuni, căroia ii explicăm această extraordinară situaţie ce oi secreta şi căruia îi spuneam la acelaş timp, autorizat de guvernul român, că suntem şi vom fi solidari ca politica aplicarei sincere a tratatelor şi ca politica generală a aliaţilor natal! până acolo, unde nister cere sinuciderea noastră. „La declaraţiunea mea, acel membru din Comisia reparaţiilor ne răspundea cu multă sinceritate: trebue să plătiţi fiindcă foştii finamici nu plătesc nici anul şi, în cazul acesta, de unde vreţi să ne despâgubim aci dacă nici d-voastră na plătiţi?“ „Prin urmate, din cauza acestei situaţiuni şi a convingerei pe care o avem că problema reparaţ anilor întră tett’o faza nouă şi decisiva, nu puteam sa nu fim prezenţi la toate consfătuirile ce se vor face pentru apararea drepturilor noastre. „De antei sunt convins ca conştiinţa din ce in ce mai limpede şi a sacrificiilor făcute de România la razoul şi a rolului pe pe care i’a jucat in cursul războiului şi după război pentru menţinerea pâcii şi linişte in regiunile in care trăim, rolul important de factor politic pe care România îl poate avea la Orientul Europei, precum şi sforţările fără de nii na ajutor pe cari le-a fâcut pentru ridicarea ei, vor face pe Aliaţii noştri sâ dea o mai de aproape atenţiune griilor justificate ale statului român. SPECULUMULUI Preţurile fantastice ce aveu pretins de anii proprietari rurali pentru grâu, ea făcut cea mai deplină dovadă că acestor oameni le lipseşte nu numai simţei realităţi, dar chiar şi acel al omeniei. A cere 100 000 lei pentru un vagon de grâu, adică peste 100 de ori valoarea hd din timp normal este un adevarat atentat la viaţa oamenilor cinstiţi, cari se hrănesc din munca lor. Oricât de mare ar fi îndemnat de scumpete, el este de dour ori mai mic ca acel al grantei. Ultimele statistici arată că cel mai arcat articol este îmbrăcămintea care-i de 50 ori mai scumpă decât cea din timp normal. Stofele însă te aduc din ţări ca valută urcată; re cortul lor se mai adaugă, transportul, vama, câştigul unei act de intermediari, etc., pe când grâul este produs de pământul binecuvântat al acestei ţări, în care condiţiunile de muncă şi preţurile generale cu-s mai scumpe de cât de 30- 40 ori. Cum explică atunci anumiţi proprietari şi producători pretenţionile lor neomenoase. §. A se tolera o asemenea situaţie, ar însemna a lipsi de pâine populaţia oraşelor. De aceia ca drept cuvânt are promis ca o consecinţă justă şi noima,urale,la intervenţia guvernului fixându-se preţul vagonului de grâu la 95 000 kk E. Şeful d-lui INSOA Cotică Fauri O Cotică Faur, cunosutul mysoglu, car« combate la Ca.aţie pe vOkigole «» u dmn b.rou, a ieşit, da sărbători, cu un nun .fct4 pontic pe piaţa. „Şefiii" cars iotr’adevăr este cel mal înalt barbat din Târgul laşumf, pubeia.z .aei prin sussuri puble, feruti ca şi v.de uump.e inprmat, indiferent da Ilaritatea ce o povoat.1 isprava „proteaului-verbai* dem Luitur, semnătură cu ut-Ut de „şef ai partidumi oaţiunat” fpe «.are a doua si a abandonat-vi sau adeptul in măsură primiri la Centru... la ravaşui apărut Ieri aub semnaturi, Hrl titulatura, „setui* d-lui Costigâ Faur se portrctc.sâ el lusUfl: Sunt un „om mart foarte mait, ca b*rbi mare*, etc. Așa se des, ne nou. „stf* al cthupei luiberiene, Iar lumea—Ghiar ia figurat I)-— fave r«fio.tti: —»Da, e într’adevâr long, cel mal lung, lurgsi..!*. l.r ca o dovadă^ a mentailtiţii sale, şeful Imputa d-lui N. QaDinâu ca şi-a perdut memoria, pentru a-Şl păstră tm»tca. Cinsta—este un punct de urtmă, pentru un bărbit pontic Înalt, lung, şi şef ai cunoscstttint myecgin domnul Cotită Faur I... TIT. COI Gil Sili 8ANCIL 0R SI COflPţKATiVlLOR — Ratei stolului fa mspamllas, O g **tas?om m<şc0rtt ooopa* tis e. P'9pag**da eooporoil&lâ.  te th situai. Mâne ss deschide la Bucureşti congresul general al băncilor populare, cooperativelor de producţie şi consum, aleobştii* ior şl cooperativelor agricole și al federalelor. Congresul va dura trei zile In care timp se vor desbate urmatoarele chestiuni, 1. Rotele atei ai în cooperație: a) în situația actuală a mişcării cooperativa, poate cooperaţia sâ se lipsească de sprijinul statului ? b) Actuala formulă de colaborare a statului, prin deligaţii săi, ca reprezentanţii mişcării cooperative, in acţiunea de sprijinire, îndrumare şi control a cooperaţiei trebue menţinuta aaa revizuită ? c) Pentru directivele generale asupra sprijinului moral şi financiar, pentru îndrumarea, desvoltarea şi extinderea cooperaţiei, nu ar fi utilă crearea anal Consiliu suuperior al cooperaţiei, ca reprezentarea organizaţiilor coopeative şi colaborarea personalităţilor de mare competinţa şi autoritate cooperatista ? 2. Organizarea mişcării cooperative: a) Care sa fie minimum de membrii cu care cooperativa să se poată constitui și funcționa și care să fie maximum de capital individual ne se poate admite într’o cooperativa ? b) Cooperativele pot să lucreze fi ca nesocietari ? c) Dată fiind necesitatea unificări dispozițiilor legale privitoare la cooperativa actuala separaţiune a obştiilor şi cooperativelor agricole trebue menţinută ? d) Dispoziţiunile excepţionale din legea băncilor populare, relative la constituirea şi controlul obştilor, trebuesc menţinute ? e) Ce Instituţiuni cooperative agricole sunt necesare pentru organizarea agricultorilor în vederea îmbunătăţire! şi progresatei agriculture! ? 1) Arendările şi cumpărările de pământ se pot face şi prin alte organizaţia cooperativa în afară de obştine de arendare şi cumpărare constituite în mod special ? Al donilea grad. a) Cere sânt modificările de adus actualei organizaţiani a federalelor ? b) Trebue că se menţină actuala sistem