Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)

1925-01-28 / nr. 20

ANUL XIX No. 20 r fi NI31 n­ Cu sau fără asentimentul d-lui N. Iorga, care absentează din ţară, d. I Mania a stabilit o înţelegere cu d. C. Argetoianu în vederea unei fu­ziuni. Tratativele au avansat departe de tot şi dacă în ultimul moment nu se va ivi vre­un fapt nou ca eie să în­ceapă d’acapo, vom putea afirma că această fuziune e fapt cert. In preajma fuziune! Insa, d. I. Ma­­niu lansează un apel „cătră partide* Ie de opoziţie“, apel în care preşe­dintele partidului naţional român, (ti­tulatură care e gata să dispară în neant, din cauza fuziune!!) cheamă partidele de opoziţie la o acţiune Co­mună—(mai exact la o fuziune)—pe baza unor puncte pe care le înşiră la acest apel cu caracter de program politic. Apelul începe cu această frază: „De 6 ani viaţa politică a Româ­niei .Întregită prezintă icoana unui zbucium de pasiuni, fără progres şi fără cristalizare“. Dacă d. Maria se gândeşte la ac­ţiunea desfăşurată de partidele de opoziţie, cuvintele­­ sale corespund absolut realităţii. Intr’adevăr de şase ani de zile grupările din opoziţie se sbot intr’o criză morală necunoscu­tă încă în anaieic vieţii politice şi de şasă ani aceste partide n'au a­­dus nici Cel mai mic aport pentru progresul ţării. Dacă insă d. Maniu Crede că a vi­zat prin această introducere opera înfăptuită de guvernul şi partidul li­beral pentru refacerea statului, ii o­­punem realitatea întregei acţiuni crea­toare. Care a dat până astăzi prime­le roade binefăcătoare: unitatea sta­tului, nouile reforme politico-sociale, Consolidarea financiară şi economică, restabi­lrea creditului în afară, rapor­turile amicale Cu toate statele cu care am încheiat sau nu diverse tra­tate, şi acţiunea pentru pacea gene­rală, care a fost recunoscută şi a­­preciată in conferinţele diplomatice internationale. Acesta este adevărul ce se dega­­jază din primele cuvinte ale apelului d­lui Maniu—pentru opoziţie şi pen­tru guvern. D. Maniu vorbeşte de „lipsa de orientare clară“ şi de „dezechilibrul politic".­­ Dar cine altul oglindeşte această dezagregare morala decât grupările din opoziţie ? In chipul acesta toată critica gu­­vernărei, se întoarce împotriva gru­părilor din opoziţie, şi însăşi apelul acesta al d-lui Maniu care chiama opoziţia în jurul d-sale, denotă hao­sul şi desorientarea acelora cami de trei ani n’au fost macar in stare să stabilească intre ei o acţiune unitară de opoziţie. O altă parte a apelului este atât de sforăitoare încât cetindu­­ avem uneori impresia că cetim o pagină satirică de-a lui Caragiale: „partid despotic şi înăbuşitor“ „monopolul politic asupra României“ „interesele Superioare ale ţarei“ şi în cele din urmă adorabila isbucnire „in faţa a­­cestui pericol suprem opoziţia are datoria să reacţioneze", iată terme­nii drastici şi bombastici pe care d. Man­u le serveşte drept argumente logice corespunzătoare situaţiei de azi şi greutăţilor prin care statul ro ■ mân este silit să ma­i treacă, ca o consecinţă a conflagraţiunei mondia­le şi a crizei europene. Asupra celor zece puncte care formează programul de guvernământ, ne rezervăm dreptul de a vorbi ul­terior. Constatăm însă că imediat după punctul al zecelea, urmează înştiinţarea că titulatura viitoare a partidului în numele căruia a lansat acest apel, va fi alta. Ica va suna „Partida­ Naţional Ţârănesc“ sau va avea altă emblemă, cura se va de­cide în urmă de cătră aceia Cari vor răspunde acestei chemări... PAVIAN note „MOŞNENII“ — Dramă In 3 acte de Sandu Te­leajen Noua lucrare dramatică a artistului nos­tru scriitor Sandu Telea­jen, a cârd pre­mieri are loc mâine Marţi 27 cor. pre­zintă un deosebit interes, pentru acei care urmăresc evoluţia dramaturgiei noastre o­­riginale. Judecând fragmentul publicat In imnul „Compedia“ şi subiectul lămurit de amor in intervituol acordat aceluiaş ziar, putem spune că „Moşnenii“ pun nu numai­­ o problemă, dar ne dezvâlue o lăture din­­ viaţa citei mai interesante clase sociale ro­mâneşti : clasa „răzeşilor“, care în Mun­tenia poartă num­le de „moşneni“. Dăm şi noi pe scurt subiectul premierii de Marţi: Un proces care ţine de vr’o treizeci de an! a împărţit neam­ul moşnenilor Lupoeni de pe Teles­­en In două tabere care se vrăjmăşie de moarte. Şerban Lupoianu care s’a ridicat ciocoi peste verii iul lum­­­da ie ca japca răzeşia străbună şi moş­nenii sărăciţi de Şerban: Popa Dumitru Lupoianu-Orbul, litere Lupoianu, Năşea şi Preda Bârteanul, Barba şi Mituiţă Brateş. Au rămas la tribunal pe Şerban şi acum au termen de prezentat acte la Casaţie. Pe lângă un avocat mare din Bucureşti care le susţine procesul, moşnenii şi-au ri­dicat avocat şi pe Mateiaş tei­torul lui Stroe. Ia ziua când aşteaptă anumite lă­muriri pentru proces Insa, cade peste su­fletele acestor oameni, trâznetul vad veşti pe care nu o pot crede. Mateiaş al lor a venit de la B­ocăreşti la trăsura cu fetele lui Şerban şi-a intrat In casa acestui duş­man al lor. Aprig Stroe, tatul vrea sa-şi împuşte feciorul. Moşnenii il liniştesc şi pornesc la biserică unde-i cheamă clopo­tele de vecernie. Vine şi Mateiaş acasă a­­ducând explicarea faptei lui. S’a logodit de curând cu Mia fata lui Şerbac şi vrea astfel să stingă duşmănia am neamul lor. Atunci Popa Dumitru Lapoiaan-O­bul li a­­runca un blestem înfricoşat. Bâtrânul nu poate pricepe ca acel pe care-l crescuseră toţi să le fie susţinător al luptei lor cu ciocoiul, să-l vânau azi. Sfârşit de puteri Popa Dumitru cade încremenit de durere şi îuigerat de o zguduire nervoasă care peste câte­va ceasuri are sa-i vedea ve­derile. Dar logodna lui Matelaş ca fata lui Şir­ben lasese numai o cursa pregătită de cel din clasă verilor lui. Mm care-i iubeşte cu adevărat pe Matelaş ii dezvălue lucrul, li roagă să plece amândoi in viaţă, singuri, departe de bătrânii lor care sunt prea mait căzuţi la ghiar de util. Mateiaş insă după o clipă de ezitare, hotărăşte să nu părăsească lupta. El are sa-l i­npace cu orice preţ. Chiar furând un zapis găsit de curând de moşneni şi menit să le de acestora la Ca­saţie, câştigul procesului. Durerea izvorâtă din fapta lui Mateiaş, aduce in ochii popii Dumitru lumina pier­dută dintr’o spaimă grea. Moşnenii iau a­­cest lucru drept au semn dumnezeesc şi se pregătesc de plecare la acea noapte pentru proces. Mateiaş vine In mijiocii! şi le vor­beşte de’mpărare. E alungat de tată-său şi toţi ceilalţi, iar peste câteva momente, e surprins de Stroe la acte şi pe Intunerec, luându-l drept un hoţ, Stroe îşi omoară copilul. Interpretarea are In fruntea ei pe d-nii N. Radu-Demetrescu, V. Boldescu, I. Profir, St. Morcovescu-Teleaj­an (autorul), Bruno Braeschy, C. Szva, I. Doroscan, C. Proto­­popescu, C. Mihailescu, d-nele N. Profir, Amiy Braeschy și d­reie Margareta Ba­jiu și J. Ionac. Pentru gospodăria sătenilor TM la alattva hate di căită d. Pt Fântâmîru pn fetişi­­adefanii D. P. Fântârsin prefectul judeţului a luat una din cele mai frumoase şi folosi­toare hotărâri şi anume: examinând bud­getele comunelor rurale, a înscria în fie­care din aceste budgete câte o sumă de 1600 lei, care va servi drept cheltuieli pen­tru ca doi trei gospodari din fie­care co­mună să poată vizita gospodăriile ţărăneşti din Ardeal. Scopul acestor călătorii este ca ţăranul nostru din judeţ să cunoască la primul rând ţinuturile Ardealului şi in acelaş timp să vadă starea gospodăriei ţăranului nos­­tru din Ardeal care Intr’adevâr* poate fi admirată şi dată pretutindeni ca pildă. Vizitând’satele din Ardeal, sătenii noştri vor înţelege mai bine cât de folositoare este nu numai gospodăria rurală propriu zisă, dar şi industria casnică, atât de dec­­voitată ,printre ţartcii ardeleni. Ei vor ve­dea cât de frumoase sânt toate acele lu­cruri făcute din Iernai­ne de pildă, la casa ţăranului şi vor iubilc-*? -Si e de folosi­toare această mică industrie pentru adevă­ratul gospodar.­­ Sătenii din judeţul nostru vor mai vedea cu câtă grijă se cresc la satele din Ardeal vitele şi păsările şi la fine cât de bogata este Întreaga gospodărie a ţăranului tran­silvănean. Ia Înţelesul acesta Iniţiativa luată­ de ci­tii d. P. Fâmânara prefectul judeţului este bine venită, căci ea tinde a Îndruma ţără­nimea din judeţ pe calea bună și folosi­toare a gospodăriei rurale. ECOURI Sărbătorirea patriarhului scenei române, a maestrului C. Nottara, a avut loc la tea­trul naţional din Bu­car­eşti ia­r prezenţa Fa­miliei Regale. M. S. Regele a înmânat maestrului placa de „mare ofţer al Coroanei“ iar primarul Capitalei i-a făcut cunoscut­ că oraşul Bu­cureşti li donează un teren pentru constru­irea unei case. Au rostit cuvântări omagiale d-nii Al. Demetriad, Valjean, C. Teodorian, E. Fz­­gjre, C. Tanase, R. Vrables­u, Ivanovici, St. Braborescu, Csruwy și Goldenburg,— cărora a răspuns maestrul Sărbătorii. * Al douilea volum al d lui H­­anlelevl J intitulat „Alte­ încercări critice și filosof.ee“ apar­ut In editura „Cartea Romanească“ ca­pi iade trei studii u.a 1 asupra u.tm­itor lu­crări aie Iul Rjmaiu Kolunj, an studiu a­­supra „poeziei ohineze“, un studio asupra operei fun.d­ulul germaa bpeig.cr relativ la „Agonia O.Jjeomiul* şi o serie de inte­resante observaţiuni cu privire la „reforma invaţamântului la noi“. Noul număr al bizarului „Lumea“ pu­blică studii referitoare la „Criticul literar şi artistic* datorite d-lor M. Sadoveanu, G. Tupârceaua, T. Argheel, M. Sevasîos, A. Hîiter, C­il­a Cazimir, D. Karaabat. O scrisoare inedita prin care F. Dos­­toie­­schi îşi povesteşte viaţa infernală din ocnele stocriene.* Dl. prof. I. Simionescu publică la serie „Cunoştinţe Folositoare“, un stud.u intitulat „Moldova“ in care descrie pe înţelesul po­porului pământul Moldovei cu toate bogă­ţiile lui.* „Moşnenii“ noua lucrare dramatică a d-lui Sanda Teleajen se reprezintă mâine seară pe scena teatrului nostru. Cunoscut fiind talentul autorului din lu­crările sale anterioare şi dragostea sa pen­tru trecutul poporului nostru, putem prezice an frumos succes „Moşnenilor“ săi. Lovitura din CILUI Bac.—Ia urma uad lovituri mili­tare, gute nai din Ch.HI a demilio­­nat. Un răspuns ad-lui Harriot Bac.—DJ. Herriot răspunz&nd Ian Bikod s’a pronunțat pentru supri­marea ambalasi­aeia Vulcan. MERCURI 28 IANUARIE 1925 mm Iul Mut Curat ” expumr® a d-l»i Const. Toma Sâmbătă după amează membrii comisi­­unil­or primare s’au întrunit in şedinţa ex­­tra-ordinară, sub preşedenţia d-lui Const. Toma, primarul ora­şului, la ordinea zilei fiind discuţia şi votarea budgetului comu­nal pe exerciţiul anului 1925. Dl Const. Toma, luând cuvântul, spune că în fiecare an, cu prilejul discuţiei şi vo­­tărei budgetului, este obiceiul de a se a­­răta întrebuinţările resurselor budgetare. Întrucât legea mă obliga­ţi întrucât sunt trei ani de conducere, sunt dator—spune dl Toma—a face o comparaţiune a actua­lului bidget, cu acela din anii precedenţi, pentru a arăta că situaţiunea budgetară co­munala nu este deficitară—cum ar susţine unii cari nu cunosc situaţiunea—ci din con ■ tra merge din an in an cu excedente tot mai mari. SITUATIA FINANCI­ARA IN TRECUT Santem astăzi la alcătuirea celui de al treilea budget. Cel dintâi, acela din anul 1922 23 a fost alcătuit de comisiunea In­terimari anterioară. Budgetele din anii 1923-24 şi 1924-25 au fost alcătuite de actuala com­isiane interimară. Din fericire II facem tot noi şi pe cel din 1925 26, pe care am credinţa că 1 vom pune in apli­care tot noi Budgetul comunal pe exerciţiul financiar 1922 23 se elfra la venituri 19,183.000 iei, iar la cheltueli 19,125.000 iei. Aceasta era situat­a Haautara U­rcuire« noa»t­a in con­ducerea Comunei. Faţă de seu upesee cres­cândă a materiaimul şi maind de lacra, mijloacele erau insuficiente. Se simţea ab­solută necesitate­a sporirii acestor mijloace şi In aceasta direcţie ne-au Îndreptat pre­ocupările noastre. Pentru aceasta In primul rând am res­­tabiilt drepturile com­­unale, operă desă­vârşită numai de noi. Şi la aceasta nădăj­duim să ajungem la resultatul de a echi­libra drepturile tuturor cetăţenilor in mod egal. O altă mitură a fost sporirea şi exten­siunea taxelor comunale, şi in sfârşit con­­tribuţia benevolă a cetaţiuilor pentru refa­cerea străzilor, care da anual 5 milioane. Noi am sporit, cu aceste mijloace, resur­sele financiare şi in budgetul pe exerciţiul 1923- 24—budgetul iato­mit numai pe 6 luni—am mărit budgetul cu sută la sută, având la venituri şi cheltueli suma de 45 milioane. In 1923 am avut an excedent de peste un milion, care a fost trecut la budgetul pe exerciţiul anului 1924. Deci budgetul Întocmit a corespuns realităţii şi a dat chiar un excedent destul de apreciabil. Budgetul pe exerciţiul anului financiar 1924- 25 a atins la venituri cifra de lei 58,179,000 iar la cheltueli 58,131,000 Iei. Din bilanţul pe exerciţiul anului 1924 25 s-a avut in vedere resuitateie dela 1 ianu­arie până la 31 Decembrie 1924. Venitu­rile de drept constatate sunt de 64 823 000 lei, ori noi am prevăzut numai suma de 58 milioane. Avem deci la venituri un plus de 6 milioane. Până la 31 Decembrie 1924 s’au Încasat 45 milioane, armâna ca r­estul­­ sl se încaseze plnă la finele Iul Iunie a.c. I ■ Nu se poate vorbi deci de budgetele de­­­ fîcîtare, de­oarece din an In an avem ex­cedente din ce in ce mei apreciabile. ACTIVITATEA EDI­LITARA DE PANA ACUM. Cred luaţii—spune dl Const. Toma—a mai arăta activitatea edhitar? pe exerciţiul anului 1924, de oarece am stat aceasta intr’o şedinţă din treeut. S’ar putea adău­ga doar câteva străzi cari a­u mai fost re­făcute de atunci. Ar fi poate necesar să reamintesc, pen­tru rămar­rea şi edificarea cetăţenilor, ceia­­ce se face de către Administraţia comu­nală. Ch­si­unea mai mare care a preocupat Ajmimairat­a Co­munală a fost refacerea MîâZ iOf şi s.aua‘narea lor. Cai s’a viieiMt pentru aceasta? Unii sic s’a Cnevuit 10 milioane care ne-au foSt arie de Stat, şi că Comana n’a făcut nmic Realitatea este insa ca total alta. Trecup să arătăm cetăţenilor ce s’a făcut, ce s’a construit. In 1923 s’au executat 74 000 m. p., iar In 1924 10­.0­0 m. p.. la total noi am refăcut el consir­i. 181.000 m. p. la care se adauga sl .&au*.nizftrl In întindere ae peste 4 k mmetri. Pentru a­­cestea s’a cheltuit N23 sum­a ac 21 mi­lioane lei, iar 1924 suma de 42 milioane lei, deci na tatat de 63 milioane iei. S’a realizat d^ci o opeta care nu ae putea face cu «.ele 10 milioane date de Sut. La comnîpu^ia Sutului, dată ca des­­pâgudire ae rasbun, s’au adăugat sumele adunate de noi, prin sacrificiile orășenilor. Este adevarat—spune d. Toma,—că sta­tul ne datoreşte foarte mult. D. G. Marzescu ca ministru de interna la 1919 a stăruit şi prntr’un jurnal al consiliului de mluiştri s’a aprobat a se a­­corda laţului, dcs^«gub.rl pentru retacole. A o­b­ţinut atunci suma de 4 mluoane, care a fo­ i utilizata de celelaite comis iuni ante­rioare. Regret ca celelalte guvernări n’aU respectat «v.ci ju.nal ai Consulului de mi­niștri pentru rcUcerea lașului. BUDGETUL PE 1925 Budgetele anterioare alcătuite de noi, au dat excedente de peste no milion in 1923, de 6 milioane in 1924. Ucd o­dge­­tele alcătuite au intricut v.u muu prevală­rile noastre dând ix.tdcme mari. Bazaţi pe aceste experienţe, 8p. j.uiţi pe mijloacele pe care Ajumnlstraţia Comunal ă aciuaia le-a creat, am Întocmit cu­getul pe 1925, care se tfrează la venitu.­i cu 65.000.173 lei, î­i ia cheltueli 64.988.135 lei, vauil ua ex.caeut de 72.038 iei. m gene.ai c­ui getul se prezua astfel: ne spr.jinim pc Vvn.turi. Prevederile noas­tre sunt lasă sap realitate la venituri, căci veniturile pe cxa.itul anului 1925, vor fi ca mait mai ma.i. afirmaaa aceasta m* bazeas pe dreptunc consiste in 1924 si pe reorganizarea serviciilor ne incas­­e. Noua lege a on­rior ne realizează dela imobile, au venit cu mult mai mare. ,Deși nu s’a legiferat încă vadul comercial, noi l’am­ respectat, dar e­chiabil este ca comer­cianții să plătească o chirie echivalenta cu de 40 ori chiria din 1916, echivalentul leului aur. Noi n’am speculat ca celulji proprietari care cer chirii de 100, sau 150 ori chiria din 1916. Deasemenea hotărârea dvs. de a se a­­plica contoare de apă la întreprinderile in­dust­iile, ne reauizează o diferenţă de 2 milioane lei. In ceace priveşte chef­velele, griji noas­tră, ia alcătuirea actualului bungoi a fost de a menţine cheltuelile in cadrul vechilor budgete. lziailzante funcţionarilor, recu­nosc, sânt insuficiente. Nu avem putinţa de a le plati cat trebuie. Regret mult fap­tul de a nu putea să repet gestul tăcut anul trecut, pentru a majora salariile. Dar o ameliorare s’a adus prin inserierea In budget a sporului legal de 30 la sută. Coeltvelele pe cât a fost posibil au fost menţinute cele din anu! trecut, Ia ceiace priveşte materialele şl mâna de lucru, ele au fost prevăzute In noul budget In con­formitate cu preţurile zllei. ENITATEA IAŞULUI *­I

Next