Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)
1925-01-28 / nr. 20
ANUL XIX No. 20 r fi NI31 n Cu sau fără asentimentul d-lui N. Iorga, care absentează din ţară, d. I Mania a stabilit o înţelegere cu d. C. Argetoianu în vederea unei fuziuni. Tratativele au avansat departe de tot şi dacă în ultimul moment nu se va ivi vreun fapt nou ca eie să înceapă d’acapo, vom putea afirma că această fuziune e fapt cert. In preajma fuziune! Insa, d. I. Maniu lansează un apel „cătră partide* Ie de opoziţie“, apel în care preşedintele partidului naţional român, (titulatură care e gata să dispară în neant, din cauza fuziune!!) cheamă partidele de opoziţie la o acţiune Comună—(mai exact la o fuziune)—pe baza unor puncte pe care le înşiră la acest apel cu caracter de program politic. Apelul începe cu această frază: „De 6 ani viaţa politică a României .Întregită prezintă icoana unui zbucium de pasiuni, fără progres şi fără cristalizare“. Dacă d. Maria se gândeşte la acţiunea desfăşurată de partidele de opoziţie, cuvintele sale corespund absolut realităţii. Intr’adevăr de şase ani de zile grupările din opoziţie se sbot intr’o criză morală necunoscută încă în anaieic vieţii politice şi de şasă ani aceste partide n'au adus nici Cel mai mic aport pentru progresul ţării. Dacă insă d. Maniu Crede că a vizat prin această introducere opera înfăptuită de guvernul şi partidul liberal pentru refacerea statului, ii opunem realitatea întregei acţiuni creatoare. Care a dat până astăzi primele roade binefăcătoare: unitatea statului, nouile reforme politico-sociale, Consolidarea financiară şi economică, restabilrea creditului în afară, raporturile amicale Cu toate statele cu care am încheiat sau nu diverse tratate, şi acţiunea pentru pacea generală, care a fost recunoscută şi apreciată in conferinţele diplomatice internationale. Acesta este adevărul ce se degajază din primele cuvinte ale apelului dlui Maniu—pentru opoziţie şi pentru guvern. D. Maniu vorbeşte de „lipsa de orientare clară“ şi de „dezechilibrul politic". Dar cine altul oglindeşte această dezagregare morala decât grupările din opoziţie ? In chipul acesta toată critica guvernărei, se întoarce împotriva grupărilor din opoziţie, şi însăşi apelul acesta al d-lui Maniu care chiama opoziţia în jurul d-sale, denotă haosul şi desorientarea acelora cami de trei ani n’au fost macar in stare să stabilească intre ei o acţiune unitară de opoziţie. O altă parte a apelului este atât de sforăitoare încât cetindu avem uneori impresia că cetim o pagină satirică de-a lui Caragiale: „partid despotic şi înăbuşitor“ „monopolul politic asupra României“ „interesele Superioare ale ţarei“ şi în cele din urmă adorabila isbucnire „in faţa acestui pericol suprem opoziţia are datoria să reacţioneze", iată termenii drastici şi bombastici pe care d. Manu le serveşte drept argumente logice corespunzătoare situaţiei de azi şi greutăţilor prin care statul ro ■ mân este silit să mai treacă, ca o consecinţă a conflagraţiunei mondiale şi a crizei europene. Asupra celor zece puncte care formează programul de guvernământ, ne rezervăm dreptul de a vorbi ulterior. Constatăm însă că imediat după punctul al zecelea, urmează înştiinţarea că titulatura viitoare a partidului în numele căruia a lansat acest apel, va fi alta. Ica va suna „Partida Naţional Ţârănesc“ sau va avea altă emblemă, cura se va decide în urmă de cătră aceia Cari vor răspunde acestei chemări... PAVIAN note „MOŞNENII“ — Dramă In 3 acte de Sandu Teleajen Noua lucrare dramatică a artistului nostru scriitor Sandu Teleajen, a cârd premieri are loc mâine Marţi 27 cor. prezintă un deosebit interes, pentru acei care urmăresc evoluţia dramaturgiei noastre originale. Judecând fragmentul publicat In imnul „Compedia“ şi subiectul lămurit de amor in intervituol acordat aceluiaş ziar, putem spune că „Moşnenii“ pun nu numai o problemă, dar ne dezvâlue o lăture din viaţa citei mai interesante clase sociale româneşti : clasa „răzeşilor“, care în Muntenia poartă numle de „moşneni“. Dăm şi noi pe scurt subiectul premierii de Marţi: Un proces care ţine de vr’o treizeci de an! a împărţit neamul moşnenilor Lupoeni de pe Telesen In două tabere care se vrăjmăşie de moarte. Şerban Lupoianu care s’a ridicat ciocoi peste verii iul lumda ie ca japca răzeşia străbună şi moşnenii sărăciţi de Şerban: Popa Dumitru Lupoianu-Orbul, litere Lupoianu, Năşea şi Preda Bârteanul, Barba şi Mituiţă Brateş. Au rămas la tribunal pe Şerban şi acum au termen de prezentat acte la Casaţie. Pe lângă un avocat mare din Bucureşti care le susţine procesul, moşnenii şi-au ridicat avocat şi pe Mateiaş teitorul lui Stroe. Ia ziua când aşteaptă anumite lămuriri pentru proces Insa, cade peste sufletele acestor oameni, trâznetul vad veşti pe care nu o pot crede. Mateiaş al lor a venit de la Bocăreşti la trăsura cu fetele lui Şerban şi-a intrat In casa acestui duşman al lor. Aprig Stroe, tatul vrea sa-şi împuşte feciorul. Moşnenii il liniştesc şi pornesc la biserică unde-i cheamă clopotele de vecernie. Vine şi Mateiaş acasă aducând explicarea faptei lui. S’a logodit de curând cu Mia fata lui Şerbac şi vrea astfel să stingă duşmănia am neamul lor. Atunci Popa Dumitru Lapoiaan-Obul li arunca un blestem înfricoşat. Bâtrânul nu poate pricepe ca acel pe care-l crescuseră toţi să le fie susţinător al luptei lor cu ciocoiul, să-l vânau azi. Sfârşit de puteri Popa Dumitru cade încremenit de durere şi îuigerat de o zguduire nervoasă care peste câteva ceasuri are sa-i vedea vederile. Dar logodna lui Matelaş ca fata lui Şirben lasese numai o cursa pregătită de cel din clasă verilor lui. Mm care-i iubeşte cu adevărat pe Matelaş ii dezvălue lucrul, li roagă să plece amândoi in viaţă, singuri, departe de bătrânii lor care sunt prea mait căzuţi la ghiar de util. Mateiaş insă după o clipă de ezitare, hotărăşte să nu părăsească lupta. El are sa-l inpace cu orice preţ. Chiar furând un zapis găsit de curând de moşneni şi menit să le de acestora la Casaţie, câştigul procesului. Durerea izvorâtă din fapta lui Mateiaş, aduce in ochii popii Dumitru lumina pierdută dintr’o spaimă grea. Moşnenii iau acest lucru drept au semn dumnezeesc şi se pregătesc de plecare la acea noapte pentru proces. Mateiaş vine In mijiocii! şi le vorbeşte de’mpărare. E alungat de tată-său şi toţi ceilalţi, iar peste câteva momente, e surprins de Stroe la acte şi pe Intunerec, luându-l drept un hoţ, Stroe îşi omoară copilul. Interpretarea are In fruntea ei pe d-nii N. Radu-Demetrescu, V. Boldescu, I. Profir, St. Morcovescu-Teleajan (autorul), Bruno Braeschy, C. Szva, I. Doroscan, C. Protopopescu, C. Mihailescu, d-nele N. Profir, Amiy Braeschy și dreie Margareta Bajiu și J. Ionac. Pentru gospodăria sătenilor TM la alattva hate di căită d. Pt Fântâmîru pn fetişiadefanii D. P. Fântârsin prefectul judeţului a luat una din cele mai frumoase şi folositoare hotărâri şi anume: examinând budgetele comunelor rurale, a înscria în fiecare din aceste budgete câte o sumă de 1600 lei, care va servi drept cheltuieli pentru ca doi trei gospodari din fiecare comună să poată vizita gospodăriile ţărăneşti din Ardeal. Scopul acestor călătorii este ca ţăranul nostru din judeţ să cunoască la primul rând ţinuturile Ardealului şi in acelaş timp să vadă starea gospodăriei ţăranului nostru din Ardeal care Intr’adevâr* poate fi admirată şi dată pretutindeni ca pildă. Vizitând’satele din Ardeal, sătenii noştri vor înţelege mai bine cât de folositoare este nu numai gospodăria rurală propriu zisă, dar şi industria casnică, atât de decvoitată ,printre ţartcii ardeleni. Ei vor vedea cât de frumoase sânt toate acele lucruri făcute din Iernaine de pildă, la casa ţăranului şi vor iubilc-*? -Si e de folositoare această mică industrie pentru adevăratul gospodar. Sătenii din judeţul nostru vor mai vedea cu câtă grijă se cresc la satele din Ardeal vitele şi păsările şi la fine cât de bogata este Întreaga gospodărie a ţăranului transilvănean. Ia Înţelesul acesta Iniţiativa luată de citii d. P. Fâmânara prefectul judeţului este bine venită, căci ea tinde a Îndruma ţărănimea din judeţ pe calea bună și folositoare a gospodăriei rurale. ECOURI Sărbătorirea patriarhului scenei române, a maestrului C. Nottara, a avut loc la teatrul naţional din Bucareşti iar prezenţa Familiei Regale. M. S. Regele a înmânat maestrului placa de „mare ofţer al Coroanei“ iar primarul Capitalei i-a făcut cunoscut că oraşul Bucureşti li donează un teren pentru construirea unei case. Au rostit cuvântări omagiale d-nii Al. Demetriad, Valjean, C. Teodorian, E. Fzgjre, C. Tanase, R. Vrablesu, Ivanovici, St. Braborescu, Csruwy și Goldenburg,— cărora a răspuns maestrul Sărbătorii. * Al douilea volum al d lui Hanlelevl J intitulat „Alte încercări critice și filosof.ee“ aparut In editura „Cartea Romanească“ capi iade trei studii u.a 1 asupra u.tmitor lucrări aie Iul Rjmaiu Kolunj, an studiu asupra „poeziei ohineze“, un studio asupra operei fun.dulul germaa bpeig.cr relativ la „Agonia O.Jjeomiul* şi o serie de interesante observaţiuni cu privire la „reforma invaţamântului la noi“. Noul număr al bizarului „Lumea“ publică studii referitoare la „Criticul literar şi artistic* datorite d-lor M. Sadoveanu, G. Tupârceaua, T. Argheel, M. Sevasîos, A. Hîiter, Cila Cazimir, D. Karaabat. O scrisoare inedita prin care F. Dostoieschi îşi povesteşte viaţa infernală din ocnele stocriene.* Dl. prof. I. Simionescu publică la serie „Cunoştinţe Folositoare“, un stud.u intitulat „Moldova“ in care descrie pe înţelesul poporului pământul Moldovei cu toate bogăţiile lui.* „Moşnenii“ noua lucrare dramatică a d-lui Sanda Teleajen se reprezintă mâine seară pe scena teatrului nostru. Cunoscut fiind talentul autorului din lucrările sale anterioare şi dragostea sa pentru trecutul poporului nostru, putem prezice an frumos succes „Moşnenilor“ săi. Lovitura din CILUI Bac.—Ia urma uad lovituri militare, gute nai din Ch.HI a demilionat. Un răspuns ad-lui Harriot Bac.—DJ. Herriot răspunz&nd Ian Bikod s’a pronunțat pentru suprimarea ambalasiaeia Vulcan. MERCURI 28 IANUARIE 1925 mm Iul Mut Curat ” expumr® a d-l»i Const. Toma Sâmbătă după amează membrii comisiunilor primare s’au întrunit in şedinţa extra-ordinară, sub preşedenţia d-lui Const. Toma, primarul oraşului, la ordinea zilei fiind discuţia şi votarea budgetului comunal pe exerciţiul anului 1925. Dl Const. Toma, luând cuvântul, spune că în fiecare an, cu prilejul discuţiei şi votărei budgetului, este obiceiul de a se arăta întrebuinţările resurselor budgetare. Întrucât legea mă obligaţi întrucât sunt trei ani de conducere, sunt dator—spune dl Toma—a face o comparaţiune a actualului bidget, cu acela din anii precedenţi, pentru a arăta că situaţiunea budgetară comunala nu este deficitară—cum ar susţine unii cari nu cunosc situaţiunea—ci din con ■ tra merge din an in an cu excedente tot mai mari. SITUATIA FINANCIARA IN TRECUT Santem astăzi la alcătuirea celui de al treilea budget. Cel dintâi, acela din anul 1922 23 a fost alcătuit de comisiunea Interimari anterioară. Budgetele din anii 1923-24 şi 1924-25 au fost alcătuite de actuala comisiane interimară. Din fericire II facem tot noi şi pe cel din 1925 26, pe care am credinţa că 1 vom pune in aplicare tot noi Budgetul comunal pe exerciţiul financiar 1922 23 se elfra la venituri 19,183.000 iei, iar la cheltueli 19,125.000 iei. Aceasta era situata Haautara Urcuire« noa»ta in conducerea Comunei. Faţă de seu upesee crescândă a materiaimul şi maind de lacra, mijloacele erau insuficiente. Se simţea absolută necesitatea sporirii acestor mijloace şi In aceasta direcţie ne-au Îndreptat preocupările noastre. Pentru aceasta In primul rând am restabiilt drepturile comunale, operă desăvârşită numai de noi. Şi la aceasta nădăjduim să ajungem la resultatul de a echilibra drepturile tuturor cetăţenilor in mod egal. O altă mitură a fost sporirea şi extensiunea taxelor comunale, şi in sfârşit contribuţia benevolă a cetaţiuilor pentru refacerea străzilor, care da anual 5 milioane. Noi am sporit, cu aceste mijloace, resursele financiare şi in budgetul pe exerciţiul 1923- 24—budgetul iatomit numai pe 6 luni—am mărit budgetul cu sută la sută, având la venituri şi cheltueli suma de 45 milioane. In 1923 am avut an excedent de peste un milion, care a fost trecut la budgetul pe exerciţiul anului 1924. Deci budgetul Întocmit a corespuns realităţii şi a dat chiar un excedent destul de apreciabil. Budgetul pe exerciţiul anului financiar 1924- 25 a atins la venituri cifra de lei 58,179,000 iar la cheltueli 58,131,000 Iei. Din bilanţul pe exerciţiul anului 1924 25 s-a avut in vedere resuitateie dela 1 ianuarie până la 31 Decembrie 1924. Veniturile de drept constatate sunt de 64 823 000 lei, ori noi am prevăzut numai suma de 58 milioane. Avem deci la venituri un plus de 6 milioane. Până la 31 Decembrie 1924 s’au Încasat 45 milioane, armâna ca restul sl se încaseze plnă la finele Iul Iunie a.c. I ■ Nu se poate vorbi deci de budgetele de fîcîtare, deoarece din an In an avem excedente din ce in ce mei apreciabile. ACTIVITATEA EDILITARA DE PANA ACUM. Cred luaţii—spune dl Const. Toma—a mai arăta activitatea edhitar? pe exerciţiul anului 1924, de oarece am stat aceasta intr’o şedinţă din treeut. S’ar putea adăuga doar câteva străzi cari au mai fost refăcute de atunci. Ar fi poate necesar să reamintesc, pentru rămarrea şi edificarea cetăţenilor, ceiace se face de către Administraţia comunală. Chsiunea mai mare care a preocupat Ajmimairata Comunală a fost refacerea MîâZ iOf şi s.aua‘narea lor. Cai s’a viieiMt pentru aceasta? Unii sic s’a Cnevuit 10 milioane care ne-au foSt arie de Stat, şi că Comana n’a făcut nmic Realitatea este insa ca total alta. Trecup să arătăm cetăţenilor ce s’a făcut, ce s’a construit. In 1923 s’au executat 74 000 m. p., iar In 1924 10.00 m. p.. la total noi am refăcut el consiri. 181.000 m. p. la care se adauga sl .&au*.nizftrl In întindere ae peste 4 k mmetri. Pentru acestea s’a cheltuit N23 suma ac 21 milioane lei, iar 1924 suma de 42 milioane lei, deci na tatat de 63 milioane iei. S’a realizat d^ci o opeta care nu ae putea face cu «.ele 10 milioane date de Sut. La comnîpu^ia Sutului, dată ca despâgudire ae rasbun, s’au adăugat sumele adunate de noi, prin sacrificiile orășenilor. Este adevarat—spune d. Toma,—că statul ne datoreşte foarte mult. D. G. Marzescu ca ministru de interna la 1919 a stăruit şi prntr’un jurnal al consiliului de mluiştri s’a aprobat a se acorda laţului, dcs^«gub.rl pentru retacole. A obţinut atunci suma de 4 mluoane, care a fo i utilizata de celelaite comis iuni anterioare. Regret ca celelalte guvernări n’aU respectat «v.ci ju.nal ai Consulului de miniștri pentru rcUcerea lașului. BUDGETUL PE 1925 Budgetele anterioare alcătuite de noi, au dat excedente de peste no milion in 1923, de 6 milioane in 1924. Ucd odgetele alcătuite au intricut v.u muu prevalările noastre dând ix.tdcme mari. Bazaţi pe aceste experienţe, 8p. j.uiţi pe mijloacele pe care Ajumnlstraţia Comunal ă aciuaia le-a creat, am Întocmit cugetul pe 1925, care se tfrează la venitu.i cu 65.000.173 lei, îi ia cheltueli 64.988.135 lei, vauil ua ex.caeut de 72.038 iei. m gene.ai cui getul se prezua astfel: ne spr.jinim pc Vvn.turi. Prevederile noastre sunt lasă sap realitate la venituri, căci veniturile pe cxa.itul anului 1925, vor fi ca mait mai ma.i. afirmaaa aceasta m* bazeas pe dreptunc consiste in 1924 si pe reorganizarea serviciilor ne incase. Noua lege a onrior ne realizează dela imobile, au venit cu mult mai mare. ,Deși nu s’a legiferat încă vadul comercial, noi l’am respectat, dar echiabil este ca comercianții să plătească o chirie echivalenta cu de 40 ori chiria din 1916, echivalentul leului aur. Noi n’am speculat ca celulji proprietari care cer chirii de 100, sau 150 ori chiria din 1916. Deasemenea hotărârea dvs. de a se aplica contoare de apă la întreprinderile industiile, ne reauizează o diferenţă de 2 milioane lei. In ceace priveşte chefvelele, griji noastră, ia alcătuirea actualului bungoi a fost de a menţine cheltuelile in cadrul vechilor budgete. lziailzante funcţionarilor, recunosc, sânt insuficiente. Nu avem putinţa de a le plati cat trebuie. Regret mult faptul de a nu putea să repet gestul tăcut anul trecut, pentru a majora salariile. Dar o ameliorare s’a adus prin inserierea In budget a sporului legal de 30 la sută. Coeltvelele pe cât a fost posibil au fost menţinute cele din anu! trecut, Ia ceiace priveşte materialele şl mâna de lucru, ele au fost prevăzute In noul budget In conformitate cu preţurile zllei. ENITATEA IAŞULUI *I