Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)

1925-01-15 / nr. 10

ANUL XIX No. 10 1 m&smssmt* * * $ as I ■Ammmwm1m m&Vm. fg /ţswNmii& I mmcsm.$g > ^ f ■ • I » psöacfs* $& fa » ~...____ %s I mmton» Wmm tM» % % ' I Ssşl Iw tp&#§. 1 ***2^*» ... £• f $ p~4» m - I teşsae^ $*§? fett miäße m ip£fcm& I ^ § aBSBSHW® ' ' :‘- v --v$ ,* 8&£N tşpw^y^'^^migcawaBa Primejdia politicei internaţionale Documentele găsite la Zagreb, cu prilejul arestărei lui Rădici, învede­rează incăodatâ cât este de primej­dioasă politica comunistă internaţio­nală. Precum se vede legătura lui Ră­dici, — ca şi a doctorului Lupa de la noi, — cu organizaţiile sovietice au avut un scop bine determinat. Ea avea să producă o lovitură de stat ln Iugo­slavia, pentru a se în­trona regimul sovietic, sub orice al­tă denumire. Acţiunea aceasta a fost demascată, şi planul infernal în­lăturat din timp. Avem şi noi, în mijlocul nostru, un Rădici comunist, în dubioasa per­soană a doctorului Lupu. E drept că până In prezent nu s’au descoperit acte şi documente ca acelea aflate la Zagreb, dar nu e mai puţin ade­vărat că Radici-ul nostru, doctorul Lupu, a dus şi susţinut o politică internaţională cu totul opusă Intere­selor statului român. E suficient să amintim călătoria d­­orului Lupu în America şi cam­pania de ponegrire pe care a dus-o acolo împotriva ţărei, a regimului, a oamenilor politici şi a întregei stări politico-sociale de la noi, pentru a de­monstra cât de periculoasă este po­litica şi acţiunea acestui ţărănist „sui generis“. Dar nu numai călătoria şi cam­pania anti-naţională din America ilus­trează Internaţionalismul doctorului Lupu. Să nu uităm strânsele lui le­gături cu doctorul Rakovskî, agita­­tor sovietic împotriva unităţii noastre naţionale. Să nu uităm legăturile doc­torului Lupu cu ţărăniştii comunişti din Bulgaria, vizitele sale făcute lui Rădici, la Zagreb. Să nu uităm le­gâturile sale directe cu şefii comu­nişti din Rusia şi acea celebră tele­gramă pe care i-a trimis-o Smirnov a cărei autenticitate a fost dovedi­tă in Camera Deputaţilor—telegra­mă prin care se face dovada rela­­ţiundor Ce există între internaţiona­la sovietică şi partidul ţărănist de subt direcţia d-lor Lupu­ Mihalache. Acest internaţionalism politic, sub­versiv şi anarhic, face parte din pro­gramul sovietelor de la Moscova şi împotriva lui s’a produs o reacţiune in toată Europa... Anglia mai întăi, în urmă Franţa, şi apoi toate sta­tele europene, au luat măsuri de re­primare şi de exterminare a otrăvî­­rei Comuniste revoluţionară. Un curent puternic străbate astă­zi întreaga Europa împotriva comu­nismului. Din cauza acestei pericu­loase propagande internaţionale, care ameninţă siguranţa interioară a sta­telor, s’au anulat acorduri şi con­venţiuni interesante cu Rusia sovie­tică şi s’au refuzat’ reluarea ori­ cari raporturi. Reprezentanţii partidului ţărănist, dela noi, in cuvântările pe cari le-au rostit in Parlament, in chiar actuala sesiune, au afirmat, fără înconjur, necesitatea federalizărei internaţio­nale a tuturor partidelor ţărăniste. Cu alte cuvinte, gruparea d-lor Mi­­halache-Lupu este şi astăzi gata să facă un pact Internaţional cu ţără-­­ niştii sovietici din Rusia, cu ţărăniştii f­iul Rădici, cu cei din Bulgaria, pen­tru a seconda astfel acţiunea Celei de a treia internaţionale, împotriva Căruia se opun formal toate state­le europene. Şi este inexplicab­lă pentru noi a­­titudinea pe care a avut-o la un moment dat dr. I. Maniu in Cameră. Când ascultând expunerea făcută de cătră d. Mârzescu asupra primejdii­lor ce prezintă aceste internaţionale revoluţionare, a întrebat dacă Ligi Naţiunilor nu este şi ca o atare in­ternaţională N’am vrea să Credem Că şeful grupărei ardeleneşti a fost convins mai mult de doctorul Lupu decât putea sa­­ convingă personalităţile politice mondiale din apusul Europei. Dar astăzi iar se vorbeşte de even­tualitatea fuziune! dintre d. Maniu şi doctorul Lupu şi în faţa acestei probleme—numai când se discută posibilitatea unei atari fuziuni! sin­gurul judecător şi arbitru rămâne con­ştiinţa morală şi naţională a întregu­lui neam românesc. JUSTUS UNITATEA noastră naţională CUM A INTREVAZUT’O­L GAMBETTA In colecţiunea „Oameni Celebri* editată de „Cultura Naţională* a apărat un stadiu asupra marelei republican francez Leon Gam­be­tta, datorit d-lui Tudor Teodorescu-B­a­­nişte. Autorul utilizat şi cele mai însemnate istorre pentru a putea reînvia întreaga e­­pocă şi activitatea politică strălucită a lui Gimbetta, pe care ni-l prezintă în cele mai caracteristice faze, ca tânăr plin de avânt în timpul studiilor universitare, ca avocat şi orator strălucit, ca luptător democrat şi creator al republicei franceze. Lectura acestei studiu este interesantă şi animatorie, căci trecem în revistă eveni­mente politice care au făcut epocă şi cu­noaştem biografia uneia din cele mai stră­lucite personalităţi politice franceze din secolul trecut. Deosebit de important este capitolul con­sacrat României, pe care Gambetta a vi­zitat o în anul 1867 aducând prinţului Ni­­colae B­ăescu o scrisoare de recomandaţiune din partea lui Thiers Sind câtva timp in ţara noastră, Gim­­betta, a cercetat şi a profondat problema naţională, românească. Intr’o corespondenţă cu amicul seu Rome, el scrie următoarele : „Ungurii sunt cei cari fac să nască ches­tiunea românească prin violenţa guvernării lor. Este şovinis­mul rasei maghiare care crează această chestiune românească. Este cu neputinţă să ne închipuim o evoluţie oa­recare a chesiunii Orientului, fără să fim siliţi să ţinem socoteală de România, ame­ninţată din orice război­ oriental fie de o invaziune rusă, dacă Austria păstrează ne­utralitatea, fie de o ocupaţia ne austro-un­­gară. Chestiunea românească este deci un element constitutiv al chestiunii orientale*. Acestea le scria Gambetta la Iunie 1875, iar cu un an în urmă, la 1876, el adresează aceluiași prietin o altă scrisoare, îa care între altele, spune: „imi închipui în Estul Europei o schim­bare de frontiere care să permită revoirea tuturor românilor în regatul României*. Gambetta pătrunsese de pe atancea prob­lema naţională a Romîniei şi vedea imperioasa necesitate de unire a românilor din toate ţinuturile româneşti, subjugate, într’un slogar stat românesc. Marele republican a fost în două rânduri prin România,—dar numai la Bucureşti,— căci din cele cuprinse în biografia respec­tivă nu putem afla dacă a vizitat şi prin­cipatul Moldovei. Lucrarea d-lui T. Teodoresnu-Branişte, bine documentată şi frumos scrisă, este re­comandată din punctul de vedere literar şi politic. ARALD. Consilii tis miniştri Boc. Astăz’se ţi­ne un important paslim de miniştri ?S ab preşdinţia d-lui­­­n­­ Briniaau, fost în tcni­scoa îa Capitală. I Nevoile Un­ver­sităţii ieşene Senatul universitar din Iaşi se în­truneşte astăzi pentru a se ocupa de mai multe chestiuni importante. Intre altele senatul va lua la discu­­ţiune chestiunea redactărei definiti­ve a memoriului ce trebuie înaintat ministeru­­i de instrucţie, în care se vor expune toate nevoile imperioase ale universităţii ieşene ca ea să râs­pundă, şi numeroasa freqvenţa de astăzi, tuturor cerinţelor. Acest memoriu se redactează în vederea proectatului împrumut cul­tural prin Liga Naţiunilor, despre care ne am mai ocupat în numerile anterioare ale ziarului. * Evident că Universitatea ieşană reclamă astăzi înterioare îmbunătă­ţiri ca ea să facă faţă tuturor ce­rinţelor culture­ româneşti. Universitatea ieşană are nevoie de unele catedre nouă pentru complec­­tarea întregului învăţământ univers­i­tar. Ea are nevoie de laboratoare şi de alte importante îmbunătăţiri, pe care fiecare facultate respectivă le va indica prin memoriul vizat. Universitatea ieşană trebuie să fie pusă la nivelul Celei din Bucu­reşti, nu numai din interesul com­­plectarii şi­­unificării învăţământului universitar,­ dar şi pentru faptul că la porţile ei bat astăzi un număr covârşitor de studenţi, din toată Moldova, din Bas­rabia şi din Bu­covîna. Prin urmare Instituţiunea Culturală din Iaşi se expune a fi cel puţin pu­să pe acelaş pictor de legalitate cu Cea din Bucu­eşti—dîn interesul su­perior al învăţământului universitar şi al Intensificărei culture­ naţionale. Guvernul cunoaşte toate impreju­rările şi toate nevoile universitâţei ieşene. In scopul de a le putea sa­tisface se proed­ează împrumutul cultural şi în acelaş scop senatul u­­niversitar va discuta astăzi memo­riul respectiv. Pe chestiuni de cultură noi nu vom face nici un soi de politică. Vom susţine interesul universitâţei ieşene care, de altfel, sunt susţinute la Centru de către ministrul laşului şi al Moldovei dr. G. G Mârzescu şi de câtre toţi parlamentarii laşului şi ai ţinuturilor Învecinate. CONFERINŢA FINANCIARA DIN PARIS FflDTESm MMI SI Simpl mm . Pesimism sau optimism ? Romania şi riportul exprdltor.-Intervenţienea gs-lui Vintil! Britisfiu,-Satisfacţia obpnută Ziarele noastre ocupându-se de desba­­terile conferinţei financiare din Paris, afir­mă că dl. Vintilă Britianu, ministrul de finanţe este sceptic în ceia ce priveşte spo­rirea cotei fixată pentru România is Spa. Evident că din momentul în care aceas­­tă cotă­ nu a fost sporită, orice optimism ar fi deplasat. Cu atât mai mult cu cât conferinţa de la Paris, precum se anunţă, nu va avea puterea de a soluţiona în chip definitiv problema reparaţiunilor şi repar­tizarea cotelor, care sunt rezervate unei alte conferinţe. *­­ * * II ce priveşte însă apărarea intereselor naţionale ale României, semnalăm protestul adresat conferinţei de către Miniştrii de Finanţe ai României şi Iugoslaviei, protest îndreptat împotriva unor concluzii cuprinse în raportul experţilor. Dr. Vintilă Brătianu a făcut în sânul co­mitetului de experţi observaţiuni cu privire la despăgubirile cuveni­e României, din partea fostelor ţări iaamice, exceptând Germania, cerând în acela­ timp sporirea cotei fixate la Spa. In legătură cu protestul României, unele ziare de la noi au d­at o greşiţi interpre­­taţiune acestui protest împotriva pasagiului din raportul experților. S’a spus anume că în această parte a raportului s’ar fi arătat că Romănia ocupă mai multe teritorii din fosta monarhie ari­­tro-ungară de cât i s’ar fi cuvenit. Această versiune este insă, cu totul fal­să şi suntem autorizaţi a-i da cea mai cate­gorică desminţire. In realitate iată ce s’a petrecut: Experţii administrativi al conferinţei de la Paris au introdus în raportul prezintat în ziua doua a conferinţei un paragraf in care se exprimă regretul că Romănia n’a iscălit convenţia de la Insbruck. Se ştie că această convenţie privea re­partiţia datoriei fostei monarhii austro un­gare asupra statelor succesoire in special in ceea ce priveşte titlurile deţinute de statele aliate. România a refuzat să iscălească această convenţie până când nu se va fixa şi cifra re­para­ţi­unilor datorite de Austria şi Ungaria şi la care Romănia are dreptul. Această chestiune neintrând, insă la com­­petinţa experţilor administrativi şi nefiind nici la ordinea zilei, delegaţia românească a intervenit,­­ cu drept cuvânt pe lângă dl. Clementei ministrul de finanţe al Fran­ţei, protestând contra Introducerei neobiş­nuite a acestui paragraf. D. preşedinte al conferinţei a dat deplină dreptate delegaţiei române şi spre a şi manifesta simpatia faţă de România a pro­pus chiar în şedinţa plenară suprimarea acestui paragraf ceea ce s’a admis in una­­mm­itate. IAŞUL ARTISTIC INIŢIATIVA PICTO-­ifil După­ cum am anunţat, pictorul Octav Bincilă,—căruia ieşenii i-au făcut o atât de caldă primire în cele două expoziţii din anul acesta,—a luat una din cele mai fru­moase Iniţiative. A convins pe colegi sei, profesori la şcoala de Bere-Arte, ca împreună să fică în Mai, anul acesta, o expoziţie colectivă, la care ar urma să-şi expuie lucrările toc­mai aceia cari formează tinerele talente cari fre­c­mentează şi absol­vă cursurile şcoa­­lei de arte frumoase din­­şi. Ar urma astfel ca să cunoaştem, mai b­­in parte, activitatea artistică a actelor în­drumători şi cultivatori al frumosului cari de ani de zile nu s’au mai manifestat în public şi cari, precum ştim, au totuşi la activul lor lucrări valoroase cari, expuse, ar contribui la desvoltarea gustului artistic p­ietre ieşeni. Şcoala de Bdie-A­ta din Iaşi, ori ce s’ar spune, a stat întotdeauna în fruntea miş­cărilor artistice din ţară? O scurtă privire retrospectivă ne arată că această şcoală a avut o serie de maeştri cu reputaţie stabi­lită în Istoria artelor. De asemenea B­le- Artele noastre au dat o serie numeroasă de talente cam­ astăzi, plecate din mijlocul a­ostra, sânt defini­tiv consacrate. JOI 15 JANUARE 1925 ,Pictorul Băncilă luând Iniţiativa acestei expoziţii colective a profesorilor şcoalei, în­ţelege să imprime o activitate artistică mai pronunţată. De la răsboi va face situaţiu­­nea s’a schimbat enorm de rănit, în ceea ce priveşte artele frumoase la Iaşi. De unde mai înainte un pictor sau un sculptor risca să se aleagă cu.. cheltuelile necesare expo­ziţiei, din cauza lipsei de amstori, astăzi ieşenii urmăresc cu interes atari expoziţ­i, şi sunt cumpărători de picturi şi sculpturi. Faptul acesta îi denotă numeroasele ex­poziţii de artă pe cari le-am avut în anii din urmă, şi concursul pe care publicul nostru l-a dat tuturor expozanţilor, aproa­pe fără excepţie­ Dar au expus pănă acum numai talen­tele tinere (cu 2—3 excepţii) abia în for­maţiune, care totuşi au găsit încurajarea ieşenilor. Pentru crearea unui curent artis­tic cu adevarat, pentru desvobtr­a gustu­lui artistic în public, pentru stimularea ti­nerelor talente şi pentru afirmaţianea acti­vităţii artistice a profesorilor şcoalei de Bele Arte din Iaşi, pictorul Octav Băncii­ a plăsmuit expoziţia colectivă a maeştrilor G. Popovici directorul şcoalei, V. Costin, I Cosmovici, I. Mateescu, A. D. Atanasiu şi însuşi iniţiatorul, Octav Bincilă. Ideea este salutară şi aşteptăm realiza­rea ei. NOTE UZ Di CWtftt Anul acesta se împlinesc patru secole de la naşterea lui Luiz de Cimoens. Spania şi Portugalia plănuesc o glorifi­care dintre cele mai fastuoase şi cu drept cuvânt. Epopeia „Lusiadelor* e plină de frumuseţi, care fragmentate ar fi demne şi de pana unul Homer. Amintind Eieida mi­relui Virgilio, ea celebrează expediţia lui Vasco de Goma şi gloria naţiunei portu­gheze. Aj­uns pe coastele Zinguebarului, Vasco—eroul, povesteşte regelui acelei ţări ca mulţumire pentru minunata ospitalitate, istoria poetică a Portugaliei, evenimentele actuale ale Europei şi detalii geografico­­fanteziste a voiajului său. Apariţia uriaşului Adamastor şi amenin­ţările geniului Furtunilor, sunt două din cele mai emoţionante episoade. Dar cu toate că subiectul Luisadelor este atât de măreţ şi naţional, el n’a fost însă revelat la justa-i valoare pe timpul vieţţi poetului. Traiul acestuia a fost plin de supărări şi suferinţe. Ne­luat în seamă de ai săi, pleacă în India, după ce-şi pierduse lup­tând pentru patrie, un ochi la asediul Ceut­­ei. Aici, retras­esm m­ai bine zis exilat (la Micso) el compune gecko-i epopeie—şi chiar astăzi, localnicii araţi vizitatorilor o grotă solitară în afara oraşului, unde Ca­­maens venea să scrie şi să mediteze. Re­întoarcerea în patrie nu i-a fost inel feri­cită. Regele Sebastian căruia îi închinase opera, îi fixează o pensie ce-l lasă mări­tor de foame, dând fără să ştie o nuanţă profetică acestor cuvinte spuse de poet la cântul X: „Ura mea va fi mai mait cele­bră de­cât fer­cită*. IONEL Fr. BOTEZ Iii! 3 * t* «li* a a acts. — Comis’unea instituită de Primărie, pen­tru a stud’a şi refera asupra schimbării nu­mirilor unor străzi, s’a întrunit ori după amiază la Primărie,^ sub preşidenţia d-lui C. Tom­a, primarul oraşului. Comisiunea şi-a terminat lucrările şi a alcătuit un raport care va fi supus apro­bării într’o şedinţă a consiliului comunal. — Astăzi după amiază se întruneşte la Primărie comisiunea însărcinată cu alcă­tuirea budgetului Comunei pe anul în curs, pentru a termina ultimele lucrări. — Astăzi începe la prefectura de judeţ examenul oral al candidaţilor pentru func­­ţiunile administrative. Examinarea se face în serii de câte zece candidaţi, de o comisiane prezidată de că­tră d. P. Finiooanu prefectul judeţului . Membrii comisianei interimare au fost convocaţi pentru astăzi după amiază la orele 5, în şedinţă ordinară, care se va ţine sub preşidenţii d lul C. Tom­a, prima­rii­ ora­f alui.­­ Delegaţii morilor din localitate au prezentat eri Servi­ciului Aprovizionării, au memoriu, relativ la aplicarea noului regim al fâi­­ei şi pâinei, care va intra în vigoare pe ziua de 16 iauarie a. c.

Next