Mişcarea, ianuarie 1925 (Anul 19, nr. 2-23)
1925-01-15 / nr. 10
ANUL XIX No. 10 1 m&smssmt* * * $ as I ■Ammmwm1m m&Vm. fg /ţswNmii& I mmcsm.$g > ^ f ■ • I » psöacfs* $& fa » ~...____ %s I mmton» Wmm tM» % % ' I Ssşl Iw tp&#§. 1 ***2^*» ... £• f $ p~4» m - I teşsae^ $*§? fett miäße m ip£fcm& I ^ § aBSBSHW® ' ' :‘- v --v$ ,* 8&£N tşpw^y^'^^migcawaBa Primejdia politicei internaţionale Documentele găsite la Zagreb, cu prilejul arestărei lui Rădici, învederează incăodatâ cât este de primejdioasă politica comunistă internaţională. Precum se vede legătura lui Rădici, — ca şi a doctorului Lupa de la noi, — cu organizaţiile sovietice au avut un scop bine determinat. Ea avea să producă o lovitură de stat ln Iugoslavia, pentru a se întrona regimul sovietic, sub orice altă denumire. Acţiunea aceasta a fost demascată, şi planul infernal înlăturat din timp. Avem şi noi, în mijlocul nostru, un Rădici comunist, în dubioasa persoană a doctorului Lupu. E drept că până In prezent nu s’au descoperit acte şi documente ca acelea aflate la Zagreb, dar nu e mai puţin adevărat că Radici-ul nostru, doctorul Lupu, a dus şi susţinut o politică internaţională cu totul opusă Intereselor statului român. E suficient să amintim călătoria dorului Lupu în America şi campania de ponegrire pe care a dus-o acolo împotriva ţărei, a regimului, a oamenilor politici şi a întregei stări politico-sociale de la noi, pentru a demonstra cât de periculoasă este politica şi acţiunea acestui ţărănist „sui generis“. Dar nu numai călătoria şi campania anti-naţională din America ilustrează Internaţionalismul doctorului Lupu. Să nu uităm strânsele lui legături cu doctorul Rakovskî, agitator sovietic împotriva unităţii noastre naţionale. Să nu uităm legăturile doctorului Lupu cu ţărăniştii comunişti din Bulgaria, vizitele sale făcute lui Rădici, la Zagreb. Să nu uităm legâturile sale directe cu şefii comunişti din Rusia şi acea celebră telegramă pe care i-a trimis-o Smirnov a cărei autenticitate a fost dovedită in Camera Deputaţilor—telegramă prin care se face dovada relaţiundor Ce există între internaţionala sovietică şi partidul ţărănist de subt direcţia d-lor Lupu Mihalache. Acest internaţionalism politic, subversiv şi anarhic, face parte din programul sovietelor de la Moscova şi împotriva lui s’a produs o reacţiune in toată Europa... Anglia mai întăi, în urmă Franţa, şi apoi toate statele europene, au luat măsuri de reprimare şi de exterminare a otrăvîrei Comuniste revoluţionară. Un curent puternic străbate astăzi întreaga Europa împotriva comunismului. Din cauza acestei periculoase propagande internaţionale, care ameninţă siguranţa interioară a statelor, s’au anulat acorduri şi convenţiuni interesante cu Rusia sovietică şi s’au refuzat’ reluarea ori cari raporturi. Reprezentanţii partidului ţărănist, dela noi, in cuvântările pe cari le-au rostit in Parlament, in chiar actuala sesiune, au afirmat, fără înconjur, necesitatea federalizărei internaţionale a tuturor partidelor ţărăniste. Cu alte cuvinte, gruparea d-lor Mihalache-Lupu este şi astăzi gata să facă un pact Internaţional cu ţără- niştii sovietici din Rusia, cu ţărăniştii fiul Rădici, cu cei din Bulgaria, pentru a seconda astfel acţiunea Celei de a treia internaţionale, împotriva Căruia se opun formal toate statele europene. Şi este inexplicablă pentru noi atitudinea pe care a avut-o la un moment dat dr. I. Maniu in Cameră. Când ascultând expunerea făcută de cătră d. Mârzescu asupra primejdiilor ce prezintă aceste internaţionale revoluţionare, a întrebat dacă Ligi Naţiunilor nu este şi ca o atare internaţională N’am vrea să Credem Că şeful grupărei ardeleneşti a fost convins mai mult de doctorul Lupu decât putea sa convingă personalităţile politice mondiale din apusul Europei. Dar astăzi iar se vorbeşte de eventualitatea fuziune! dintre d. Maniu şi doctorul Lupu şi în faţa acestei probleme—numai când se discută posibilitatea unei atari fuziuni! singurul judecător şi arbitru rămâne conştiinţa morală şi naţională a întregului neam românesc. JUSTUS UNITATEA noastră naţională CUM A INTREVAZUT’OL GAMBETTA In colecţiunea „Oameni Celebri* editată de „Cultura Naţională* a apărat un stadiu asupra marelei republican francez Leon Gambetta, datorit d-lui Tudor Teodorescu-Banişte. Autorul utilizat şi cele mai însemnate istorre pentru a putea reînvia întreaga epocă şi activitatea politică strălucită a lui Gimbetta, pe care ni-l prezintă în cele mai caracteristice faze, ca tânăr plin de avânt în timpul studiilor universitare, ca avocat şi orator strălucit, ca luptător democrat şi creator al republicei franceze. Lectura acestei studiu este interesantă şi animatorie, căci trecem în revistă evenimente politice care au făcut epocă şi cunoaştem biografia uneia din cele mai strălucite personalităţi politice franceze din secolul trecut. Deosebit de important este capitolul consacrat României, pe care Gambetta a vizitat o în anul 1867 aducând prinţului Nicolae Băescu o scrisoare de recomandaţiune din partea lui Thiers Sind câtva timp in ţara noastră, Gimbetta, a cercetat şi a profondat problema naţională, românească. Intr’o corespondenţă cu amicul seu Rome, el scrie următoarele : „Ungurii sunt cei cari fac să nască chestiunea românească prin violenţa guvernării lor. Este şovinismul rasei maghiare care crează această chestiune românească. Este cu neputinţă să ne închipuim o evoluţie oarecare a chesiunii Orientului, fără să fim siliţi să ţinem socoteală de România, ameninţată din orice război oriental fie de o invaziune rusă, dacă Austria păstrează neutralitatea, fie de o ocupaţia ne austro-ungară. Chestiunea românească este deci un element constitutiv al chestiunii orientale*. Acestea le scria Gambetta la Iunie 1875, iar cu un an în urmă, la 1876, el adresează aceluiași prietin o altă scrisoare, îa care între altele, spune: „imi închipui în Estul Europei o schimbare de frontiere care să permită revoirea tuturor românilor în regatul României*. Gambetta pătrunsese de pe atancea problema naţională a Romîniei şi vedea imperioasa necesitate de unire a românilor din toate ţinuturile româneşti, subjugate, într’un slogar stat românesc. Marele republican a fost în două rânduri prin România,—dar numai la Bucureşti,— căci din cele cuprinse în biografia respectivă nu putem afla dacă a vizitat şi principatul Moldovei. Lucrarea d-lui T. Teodoresnu-Branişte, bine documentată şi frumos scrisă, este recomandată din punctul de vedere literar şi politic. ARALD. Consilii tis miniştri Boc. Astăz’se ţine un important paslim de miniştri ?S ab preşdinţia d-luin Briniaau, fost în tcniscoa îa Capitală. I Nevoile Unversităţii ieşene Senatul universitar din Iaşi se întruneşte astăzi pentru a se ocupa de mai multe chestiuni importante. Intre altele senatul va lua la discuţiune chestiunea redactărei definitive a memoriului ce trebuie înaintat ministerui de instrucţie, în care se vor expune toate nevoile imperioase ale universităţii ieşene ca ea să râspundă, şi numeroasa freqvenţa de astăzi, tuturor cerinţelor. Acest memoriu se redactează în vederea proectatului împrumut cultural prin Liga Naţiunilor, despre care ne am mai ocupat în numerile anterioare ale ziarului. * Evident că Universitatea ieşană reclamă astăzi înterioare îmbunătăţiri ca ea să facă faţă tuturor cerinţelor culture româneşti. Universitatea ieşană are nevoie de unele catedre nouă pentru complectarea întregului învăţământ universitar. Ea are nevoie de laboratoare şi de alte importante îmbunătăţiri, pe care fiecare facultate respectivă le va indica prin memoriul vizat. Universitatea ieşană trebuie să fie pusă la nivelul Celei din Bucureşti, nu numai din interesul complectarii şiunificării învăţământului universitar, dar şi pentru faptul că la porţile ei bat astăzi un număr covârşitor de studenţi, din toată Moldova, din Basrabia şi din Bucovîna. Prin urmare Instituţiunea Culturală din Iaşi se expune a fi cel puţin pusă pe acelaş pictor de legalitate cu Cea din Bucueşti—dîn interesul superior al învăţământului universitar şi al Intensificărei culture naţionale. Guvernul cunoaşte toate imprejurările şi toate nevoile universitâţei ieşene. In scopul de a le putea satisface se proedează împrumutul cultural şi în acelaş scop senatul universitar va discuta astăzi memoriul respectiv. Pe chestiuni de cultură noi nu vom face nici un soi de politică. Vom susţine interesul universitâţei ieşene care, de altfel, sunt susţinute la Centru de către ministrul laşului şi al Moldovei dr. G. G Mârzescu şi de câtre toţi parlamentarii laşului şi ai ţinuturilor Învecinate. CONFERINŢA FINANCIARA DIN PARIS FflDTESm MMI SI Simpl mm . Pesimism sau optimism ? Romania şi riportul exprdltor.-Intervenţienea gs-lui Vintil! Britisfiu,-Satisfacţia obpnută Ziarele noastre ocupându-se de desbaterile conferinţei financiare din Paris, afirmă că dl. Vintilă Britianu, ministrul de finanţe este sceptic în ceia ce priveşte sporirea cotei fixată pentru România is Spa. Evident că din momentul în care această cotă nu a fost sporită, orice optimism ar fi deplasat. Cu atât mai mult cu cât conferinţa de la Paris, precum se anunţă, nu va avea puterea de a soluţiona în chip definitiv problema reparaţiunilor şi repartizarea cotelor, care sunt rezervate unei alte conferinţe. * * * II ce priveşte însă apărarea intereselor naţionale ale României, semnalăm protestul adresat conferinţei de către Miniştrii de Finanţe ai României şi Iugoslaviei, protest îndreptat împotriva unor concluzii cuprinse în raportul experţilor. Dr. Vintilă Brătianu a făcut în sânul comitetului de experţi observaţiuni cu privire la despăgubirile cuvenie României, din partea fostelor ţări iaamice, exceptând Germania, cerând în acela timp sporirea cotei fixate la Spa. In legătură cu protestul României, unele ziare de la noi au dat o greşiţi interpretaţiune acestui protest împotriva pasagiului din raportul experților. S’a spus anume că în această parte a raportului s’ar fi arătat că Romănia ocupă mai multe teritorii din fosta monarhie aritro-ungară de cât i s’ar fi cuvenit. Această versiune este insă, cu totul falsă şi suntem autorizaţi a-i da cea mai categorică desminţire. In realitate iată ce s’a petrecut: Experţii administrativi al conferinţei de la Paris au introdus în raportul prezintat în ziua doua a conferinţei un paragraf in care se exprimă regretul că Romănia n’a iscălit convenţia de la Insbruck. Se ştie că această convenţie privea repartiţia datoriei fostei monarhii austro ungare asupra statelor succesoire in special in ceea ce priveşte titlurile deţinute de statele aliate. România a refuzat să iscălească această convenţie până când nu se va fixa şi cifra reparaţiunilor datorite de Austria şi Ungaria şi la care Romănia are dreptul. Această chestiune neintrând, insă la competinţa experţilor administrativi şi nefiind nici la ordinea zilei, delegaţia românească a intervenit, cu drept cuvânt pe lângă dl. Clementei ministrul de finanţe al Franţei, protestând contra Introducerei neobişnuite a acestui paragraf. D. preşedinte al conferinţei a dat deplină dreptate delegaţiei române şi spre a şi manifesta simpatia faţă de România a propus chiar în şedinţa plenară suprimarea acestui paragraf ceea ce s’a admis in unammitate. IAŞUL ARTISTIC INIŢIATIVA PICTO-ifil După cum am anunţat, pictorul Octav Bincilă,—căruia ieşenii i-au făcut o atât de caldă primire în cele două expoziţii din anul acesta,—a luat una din cele mai frumoase Iniţiative. A convins pe colegi sei, profesori la şcoala de Bere-Arte, ca împreună să fică în Mai, anul acesta, o expoziţie colectivă, la care ar urma să-şi expuie lucrările tocmai aceia cari formează tinerele talente cari frecmentează şi absolvă cursurile şcoalei de arte frumoase dinşi. Ar urma astfel ca să cunoaştem, mai bin parte, activitatea artistică a actelor îndrumători şi cultivatori al frumosului cari de ani de zile nu s’au mai manifestat în public şi cari, precum ştim, au totuşi la activul lor lucrări valoroase cari, expuse, ar contribui la desvoltarea gustului artistic pietre ieşeni. Şcoala de Bdie-Ata din Iaşi, ori ce s’ar spune, a stat întotdeauna în fruntea mişcărilor artistice din ţară? O scurtă privire retrospectivă ne arată că această şcoală a avut o serie de maeştri cu reputaţie stabilită în Istoria artelor. De asemenea Ble- Artele noastre au dat o serie numeroasă de talente cam astăzi, plecate din mijlocul aostra, sânt definitiv consacrate. JOI 15 JANUARE 1925 ,Pictorul Băncilă luând Iniţiativa acestei expoziţii colective a profesorilor şcoalei, înţelege să imprime o activitate artistică mai pronunţată. De la răsboi va face situaţiunea s’a schimbat enorm de rănit, în ceea ce priveşte artele frumoase la Iaşi. De unde mai înainte un pictor sau un sculptor risca să se aleagă cu.. cheltuelile necesare expoziţiei, din cauza lipsei de amstori, astăzi ieşenii urmăresc cu interes atari expoziţi, şi sunt cumpărători de picturi şi sculpturi. Faptul acesta îi denotă numeroasele expoziţii de artă pe cari le-am avut în anii din urmă, şi concursul pe care publicul nostru l-a dat tuturor expozanţilor, aproape fără excepţie Dar au expus pănă acum numai talentele tinere (cu 2—3 excepţii) abia în formaţiune, care totuşi au găsit încurajarea ieşenilor. Pentru crearea unui curent artistic cu adevarat, pentru desvobtra gustului artistic în public, pentru stimularea tinerelor talente şi pentru afirmaţianea activităţii artistice a profesorilor şcoalei de Bele Arte din Iaşi, pictorul Octav Băncii a plăsmuit expoziţia colectivă a maeştrilor G. Popovici directorul şcoalei, V. Costin, I Cosmovici, I. Mateescu, A. D. Atanasiu şi însuşi iniţiatorul, Octav Bincilă. Ideea este salutară şi aşteptăm realizarea ei. NOTE UZ Di CWtftt Anul acesta se împlinesc patru secole de la naşterea lui Luiz de Cimoens. Spania şi Portugalia plănuesc o glorificare dintre cele mai fastuoase şi cu drept cuvânt. Epopeia „Lusiadelor* e plină de frumuseţi, care fragmentate ar fi demne şi de pana unul Homer. Amintind Eieida mirelui Virgilio, ea celebrează expediţia lui Vasco de Goma şi gloria naţiunei portugheze. Ajuns pe coastele Zinguebarului, Vasco—eroul, povesteşte regelui acelei ţări ca mulţumire pentru minunata ospitalitate, istoria poetică a Portugaliei, evenimentele actuale ale Europei şi detalii geograficofanteziste a voiajului său. Apariţia uriaşului Adamastor şi ameninţările geniului Furtunilor, sunt două din cele mai emoţionante episoade. Dar cu toate că subiectul Luisadelor este atât de măreţ şi naţional, el n’a fost însă revelat la justa-i valoare pe timpul vieţţi poetului. Traiul acestuia a fost plin de supărări şi suferinţe. Neluat în seamă de ai săi, pleacă în India, după ce-şi pierduse luptând pentru patrie, un ochi la asediul Ceutei. Aici, retrasesm mai bine zis exilat (la Micso) el compune gecko-i epopeie—şi chiar astăzi, localnicii araţi vizitatorilor o grotă solitară în afara oraşului, unde Camaens venea să scrie şi să mediteze. Reîntoarcerea în patrie nu i-a fost inel fericită. Regele Sebastian căruia îi închinase opera, îi fixează o pensie ce-l lasă măritor de foame, dând fără să ştie o nuanţă profetică acestor cuvinte spuse de poet la cântul X: „Ura mea va fi mai mait celebră decât fercită*. IONEL Fr. BOTEZ Iii! 3 * t* «li* a a acts. — Comis’unea instituită de Primărie, pentru a stud’a şi refera asupra schimbării numirilor unor străzi, s’a întrunit ori după amiază la Primărie,^ sub preşidenţia d-lui C. Toma, primarul oraşului. Comisiunea şi-a terminat lucrările şi a alcătuit un raport care va fi supus aprobării într’o şedinţă a consiliului comunal. — Astăzi după amiază se întruneşte la Primărie comisiunea însărcinată cu alcătuirea budgetului Comunei pe anul în curs, pentru a termina ultimele lucrări. — Astăzi începe la prefectura de judeţ examenul oral al candidaţilor pentru funcţiunile administrative. Examinarea se face în serii de câte zece candidaţi, de o comisiane prezidată de cătră d. P. Finiooanu prefectul judeţului . Membrii comisianei interimare au fost convocaţi pentru astăzi după amiază la orele 5, în şedinţă ordinară, care se va ţine sub preşidenţii d lul C. Toma, primarii oraf alui. Delegaţii morilor din localitate au prezentat eri Serviciului Aprovizionării, au memoriu, relativ la aplicarea noului regim al fâiei şi pâinei, care va intra în vigoare pe ziua de 16 iauarie a. c.