Mişcarea, iunie 1925 (Anul 19, nr. 120-144)
1925-06-11 / nr. 128
. T) ♦ T ASUL XIX No. 128 4 Adevăratul şef al coaliţiei D. Vintilă Brătianu răspunzând nne! Interpelări a d lul N. [lorga, a relevat—în Cameră—ciudatul amertec de Idei Ce s’a produs intre partidul d lui Mania, cel al d-lul Iorga şi cel al d lul M’halathe, in urma aşa denumitei coaliţii ante. Ministrul de finanţe şi-a exprimat însă speranţa că în ce priveşte politica Comunisto-revoluţionară a grupului ţărănist, atuncea când se vor pune la discuţiune chestiuni de stat şi chestiuni naţionale, se va resimţi în sânul Coaliţiei influenţa Celor doi şefi cari au condus grupuri naţionale,—influienţa d-luiManea fostul conducător al partidului naţional din Ardeal şi aceea a d lui Iorga fostul şef al unui partid „care purta titlul de naţionalfst°. Această apreciere favorabilă Coaliţiei, din mijlocul căreia răsare frequent un spirit anarhic, n’a folosit insă suficient celor doi mari naţionalişti. D. Maniu de pildă n’a aşteptat decât prilejul ca să fie întrebat in Cameră de Către d. Constantin Toma cei cu „chestia Stere“ ca d-sa să ia cuvântul şi să se declare partizanul hotărât al fostului director al „Luminei". D sa a acuzat guvernul că „şantasează“ In cazul Stere, pentru a încerca să arunce asupra acestui Caz un văl al altorel— ca să nu zicem vălul nevinovăţiei. D. Iorga, ale cărei inconsequenţe variază de la ceas la ceas, a plâns in Cameră că nu este... bolşevic, dar îl poartă mereu In braţe pe dr. Lupu şi este gata să conceadă că activitatea d-lui Stere nu instituie un caz de trădare naţională. Nu reperăm aceste lucruri spre a dovedi Încurcătura de păreri ce există intre fracţiunile politice coalizate nici pentru a micşora căldura patriotică a d-lor Maniu şi Iorga, ci pentru a trage din această atitudine o concluzie care Întrucât va dezice speranţa exprimată de d. V. Brăilanu că se va resimţi mai mult influenţa naţionalistă decât cea „sui generis“ in fânul grupurilor coalizate. Trecând de partea d lor Stere şi Lupu, cei doi foşti şefi ai unor grupări „naţionale“ ci „naţionaliste" fac dovada că iu sânul opoziţiei unite se resimte mai mult influenţa internaţională a dor Stere şi Lupu. Sâ nu plângă d. Iorga, dar aşa e! Concepţiile comuniste revoluţionare sânt atât de pronunţate in acţiunea coaliţiei Încât cu toate veleităţile discrete sau făţişe ale d lui Iorga “sau chiar ale d-luî Mania de a fi şeful efectiv al acestei coaliţii, se resimte mai mult conducerea d-lui Stere, prin intermediul d-lui dr. Lupu. De aceea d. Mârzeacu a Întrebat pe d. Mania de ce nu pune pe d. Stere printre conducătorii coaliţiei, ştiut find că toată Conducerea este inspirată (nu vrem să spunem „dictată") de fostul director al „Luminei“ ! In ce priveşte şefia oficială a coaliţiei ca continuă a fi discutată intre dnli Maniu şi Iorga. La Craiova d. Iorga a precăt supărat că oamenii Coaliţiei l’au aplaudat mai mult pe d. Maniu decât pe d sa. D. Maniu la roadni de sile se vede de multe ori pus in mare inferioritate de d. Iorga in Calitate de şef conducător... Şi cam conducător oficial şi recunoscut al grupurilor coalizate nu există (d. Argetoianu nu vrea să fie ş! d-sa un conducător ?!) de aceea Coaliţia este efectiv condusă, în chip lăturalnic, de fostul director al „Luminei“. Este ideal mai mare înrâurirea d-lui Stere, decât aceea a dlor Maniu şi Iorga asupra coaliţiei. JUSTUS v Cutremurul de pământ din Dalmaţia - 263 CASE DSTRUSE SUTE DE MORŢI — Buc. — In Dalmaţia la regiunea Spilt s’a produs un cutremur de pământ Care a durat 6 secunde. Au fost distruse 623 case, cast numeroşi morţi. Guvernul Jago-Sîar a destinat suma 20 milioane dinar! pentru gratorarea 8iaktr®t fior. Reportaj politic le mason şi iun la şedinţa de Sâmbătă după amiază a Camerei, şeful nostru, dl. O. G. Mârzescu ministru al justiţiei, a pus in adevarata ei lumină directiva şi tactica de luptă a perfidului naţional. Dl. Iuliu Maniu şi politica partiddalăa au fost încadrate in două caracterizări pregnante care indică definitiv aportul pe care l’au adus şi T ar putea adune, la conducerea ţărei acest organism politic. Inconsecvenţă, antidinasticism, provocare pănă la obstrucţie şi violenţe dezordonate— iată la ce se poate reduce toate iniţiativele partidului care pretinde a fi reprezentantei fraţilor de peste muaţi. Cu na stegar cuvânt deci o politici negativă,de simpli critică, fără nici o tendinţă de a aduce o formulă pozitivă, o iniţiativă salutară in rezolvarea problemelor actualitiţei. Că dl. Gh. Mirzescu a sintetizat de minune aspiraţiile şi ideile conducătoare ale partidului concius de cel 100 al d-lui Maniu, nu se mai poate ludo nimeni din cei ce au urmărit activitatea organizaţiei politice de peste munţi. Inconsecvenţa d-lui Maniu a ajuns de notorietate publică—ceva aşa, ca şihipertrofia patologică a d lui Iorga. Dl. Mania a cercat toate combinaţiile posibile de când a venit in contact cu partidele noastre istorice. S’a arătat dispus să îmbrăţişeze toate „programele”, pănă şi pe acel al d-lui Stere şi Lupu. A pertractat pănă la satiraţie. In fiece săptămână dl. I. Mania se arată capabil si-și transporte dosarele dubaiul așa in orice altă casă nouă. Fragilitatea tuturor declaraţiilor sale s’a vădit intr’atâta încât atuneai azi na mai poate conta pe vre’o spusă a dial Mauu, firi si adauge imediat: „dar mâine,— oare ce va mai crede in această privinţă?”. D. Mids e azi un ilariant personaj, sub raportal seriozităţii, din politica noastră. Ia consevenţa flagrantă a atitudinei parlamentare a dini Mania apare in tot ridicolul ei când ne gândim cum a’a comportat partidul naţional in chestiunea recunoaştere! Constituţiei. După ce a afişat faţă de legiuirile întocmite de partidul liberal dispreţul cel mai expres, sub mentoratul d-lui Iorga a început s’o scalde, sfârşind prin a retracta toate declaraţiile îu acest sens. Antidinisticisraul d-lui Mania s’a vădit cu ocazia respectuasei atitudini faţă de Suva as!, cu ocazia abţinerei de a participa la serbările istorice ale incoronărei. Violenţele fără socoteală ale partidului naţional marchează că in lupta politică d. Mania nu poate avea aut rol decât al celui ce defaimi munca altuia, din pizmă, rea credinţi şi neputinţă. Mai ales sub acest ultim aspect partidul naţional deţine recordul faţă de toate celelalte formaţiuni politice. Dezbinat pe chestiuni religioase, fără o mână de fier care să suprime o cit de redută disciplină, cei o sută ai d-lui Maria nu se regăsesc decât pe terenul obstrucţiei, al regionalismului. Odată pentru totdeauna, Sâmbătă la Cameră, ministrul Iaşului a făcut procesul unui organism menit să nu aducă in viaţa noastră publică decât dezorientare. A fost desigur lu asentimentul tuturor celor ce văd just şi sunt de bună credinţă. R. P. Cum se răspunde la manevrele d-nului Gr. Filipescu CU PĂREREA ŞI AUTORITATEA UNOR OAMENI DE ONOARE Primim din partea d-lui G. G. Mârzescu spre publicare următoarele: Domnule Director, Binevoiţi, vă rog a insera la coloanele ziarului Dv. alăturata! proces-verbal ce d-nii M. Phereclogie şi general T. Râmniceanu, mi-au trimes Sâmbătă, 6 Iunie a. c. după ce Ie am încredinţat scrisoarea d-lui deputat Gr. Filipescu care In publicitate apare, in partea finală, in cuvinte ce nu există In textul original ce posed. Mnlţamlnda-vă pentru ospitalitate, vă rog să primiţi Domnule Director, Încrederea Înaltei mele consideraţiuni. Luci 8 Ianie 1925 G. G. MÂRZESCU „Dl George Mârzescu ne-a comunicat subsemnaţilor o scrisoare a d-lui Grigore N. Filipescu şi a cerut ca să-i dăm părerea noastră asupra consecinţelor ce trebuie să tragă după sine această scrisoare adresată d-sale de dl Filipescu. Din expunerea făcută de dlG. Mirzescu ne-am incredințat că n’a existat nici un diferend între d-sa și dl Filipescu. De altfel din chiar scrisoarea se vede lămurit că cuvântul de „canalie” este adresat d-lui Mârzeacu nu ca o apreciere a omului privat, ci ca o injurie adresată membrului guvernului, menţionându-se in scrisoare că ar fi fost repetat de trei ori la Cameră la adresa ministrului. Astfel fiind, părerea subsemnaţilor este că îdjaria nu atinge personal pe d. Marceica. Ea este Îndreptată contra ministrului membru al guvernului şi duci d. Mirzescu nefiind atins personal nu trebue si releveze acest cuvânt afcesător şi nu are de cerut doar o reparaţie. Este invedereat că injuriile adresate membrilor guvernului, în calitatea lor de membrii ai guvernului, nu intră la categoria celor prevăzute in codul de onoare. Intr’aitfel, faptele politice ar fi înlocuite cu provocări anatematice, provenind dela persoane ^nume pregătite pentru aceasta ceeace este inadmisibil. București 6 Iunie 1925. (*•) M. PHEREKYDE (ss) General RAMNICEANU JOI 11 IUNIB 1923 iikiiitMiTiFriin — Gtsâotirei rostită d@ d, efor O. hilf mogin — Ascultând cu reculegere serviciul divin’ oficiat cu înălţare, de către sfinţiile lor părintele Dirângă şi părintele Bijan cu ocaziunea solemnităţi de aci, în preajma acestui spital, pe care noi, ca Epitropi ai Casei Stelei Spiridon am venit să’l întărim, inzestrându 1 cu o clădire nouă, a cărei nevoe, pentru o funcţionare a lui mer buni, era de mult şi viu simţiţi, gândul nostru a tuturor, a evocat cu pietste şi cu recunoştinţă, memoria bunului şi vrednicului gospodar din acest orăşel, Dimitrie Borş, care in anul 1851-avit de atunci 74 snl—a lasst prin testament, aproape întregul său avat, sgoalsk pila mancă harnică şi cinstită, pentru Înfiinţarea in Târgul Frumos, a locaşului acesta de sănătate —Inaugurat in anul 1906 -şi care astăzi se află la plină activitate, spre folosul cel mai mare al auferinzilor nevoiaşi, de orice credinţă religioasă, din acest oraş şi judeţ. Fie amintirea acestui om de bine, cu suflet nobil şi iubitor de oameni is veci neuitată şi cinstită. Ooorată asistenţă, Epitropia Casei Sf lul Spiridon credincioasă veche şi bunei el tradiţii, de a întreţine şi de a lărgi, in toată misura mijloacelor budgetare de care dispune, instituţile de bine facere, create de avantaj pios şi altruist al generaţiilor trecute, şi încredinţate ingrijirel sale, având in vedere dificultatea aproape inextricabilă de a găsi şi lega de Interesele unui spital mic, de orişel da provincie, an medic de valoare, fără a-i asigura cel puţin un cămin omenesc şi demn—mai cu seamă pe aceste vremuri de cumplită criză de locuinţe,—după ce a rezolvit in modul cri mai satisfăcător această delicată problemă şi la spitalul „Fraţii Mihalscha” din Băc®ştl, şi la spitalul „Pulcheria Ghica” din Hirlău, simte astăzi o profundă mulţumire sufletească, punând prima peatră la temelia clădicei, ce a dispus să fie ridicată pe acest loc, pentru a adăposti viaţa privată a medicului primar a spitalului: Spătarul Dimitrie Borş din acest frig ! Şi cu toată modestia acestui eveniment, acesta! act de simplă şi bună gospodărie spitalicească, am socotit de bias, ca el să nu se îndeplinească, fără oarecare solemnitate, fiind dusă prin înfăptuirea acestei îmbunătăţiri, Epitropi® pune totodată şi o piatră mai mult, la Iaşi şi temelia acestui spital, a cărui putere binefăcătoare, va spori cu siguranţă simţitor, prin legăturile din ce în ce mai strânse, ce in mod firesc se vor stabili, intre viaţa complexă a spitalului şi viaţa de fiecare zi a medicului său Îngrijitor. Epitropia hrăneşte la adevăr, nădejdea temeinică, că asigurând medicului conducitor al spitaldsl şi in imediata lui apropiere condiţiuni plămite de trai şi de odihni, kitr’o locuinţă sănătoasă şi confortabilă, acessta ii va visa zilnic puterile sale de muncă, li va încălzi şi mai mult inima pentru bolnavii săi. Acestea sunt rosdele binecuvântate, pe care Epitropi® aşezămintelor Sf. Spiridon le aşteaptă, şi de care se va bucura pro- ] fund, in schimbai anevoioaselor străduinţi, pe care această casă le depune, in aceste zii« de neasămuite greutăţi materiale, pentru a da şi spitalului Dimitrie Borş, din sj cest oraş, tostă puterea de alinare a ssfe- I ricţelor omeneşti, care a fost la gândul gej neosului săn Întemeietor ! Aceste aunt simţi micrle şi speranţele, ia rare soi ata pus prima pitiri la temelia acestui viitor cămin, şi totodată, cu încrederea de pilat, că doamna midie primar, prin activitatea sa fecundă in spital, prin devotamentul şi dragostea ce ia va arăta suferinzilor adăpostiţi in el, va face si se confirme o dată mai muit, la cinstea domniei sale, vechea zicătoare românească : Omul sfinţeşte loeoi ! Planul clădire care se rădici, a fost elaborat de distinsul desenator şi conducător al serviciului technic al Case! , dl. P. Filipescu, şi prevede patru înciperi spaţioase şi luminoase, cu antreu şi atenansele trebuitoare. Nu ne îndoiro ta al. Filipescu, credincios hrgaiul şi devotatsiul sus trecut care ii leagă de mai bine de 25 de ani de sfânta noastră insuujie din Moldova, nu va afta nici de data aceasta, osteneala domniei sale, pentru a supraveghea cât de aproape lucrările de zidărie a noului local. Rigura pe d-nii antrepenori cărora a fost incredinţată executarea lor, Antonia şi Dantelinr, sâ le accelereze pe cât va fi cu putinţă, astfel ca cel mai târziu pe la Sft. Dumitru şi patern pune localul la dispoziţia d-nei medic primar. Ia numele Epitropie, exprim omagiile noastre de mulţumire, cucernicilor sisjitori ai altarului S. S. lor păr Cărângi şi păr. Bijîn, care ne a ajutat a aşeza piatra fundamentală, la temelia acestui viitor cămin, şi au dat binecuvântarea lor operei pornite astflzi aicea. Cu o satisfacţione deosebită am salutat prezenţa la această solemnitate a distinşilor reprezentanţi ai autor iuţilor locale În frunte cu harnicu! primar al târgului Frumos, dl. N. Andriescu, căruia ţin sâ-i exprim cordiale mulţumiri pentru buna primire ce ni s’a făcut aicea. Regretăm că multiplele domniei-sale preocupări de ordin general nu au iagiduit d-lor prefect a judeţului nostru, dl. Petru Fintinaru să fie şi d-sa printre noi la această modestă serbare a progresului pe care casa aşezămintelor Sf. Spiridon il realizează astăzi, aicea, in folosul acestui spital şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ne sunt cunoscute concepţiile domniei sale in privinţa operelor de asistenţă sociali, precum şi acţiunea susţinuta ce d-sa desfăşoară in mijlocul sănătoasei noastre populaţianl rurale, pentru a trezi In conştiinţa siteniior, simţimlntul, că lor de acum înainte le incumbă Îndatorirea imperioasă, să rişte cu oboiul lor, locaşurile de sănătate, create de credinţa strămoşească şi dragostea de aproapele, care a insufleţit pe marii proprietari moldoveni de altă dată; şi aceasta cu atât mai mult, cu cât pământurile lasate de dânşii Epitropiei, pentru întreţinerea acestor spitale, se afli astăzi, in deplina şi vecinica lor stăpânire, cu toate foloasee lor mănoase de astăzi, pe când cass Sft. Spiridon, In urma exproprierei şi faţă de greutăţiie nespus de mari ale vremurilor ce trăim, se afla aproape iremediabil sărăcini ! Constatăm cu mulţumire fapte care dervedesc, ci această acţiune a d-lui prefect de judeţ a fost roditoare deoarece apare din ce in ce mai apreciabilă o tendinţă din partea sătenilor de a lua ei Iniţiativele pe care le socotesc folositoare pentru interesele lor locale. Ei totuşi pentru aceasta au avut nevoie de Îndrumători, şi de sigur inspirate de sfaturile inţdepte ale unei administraţiuni Înţelepte, mai multe comuni din judeţ, au fleet ofrande pentru spitalul din Târgul- Faraos, şi mame , comasa Beznea a donat 1200 [Ici, B .tecsi 400, Cotnari 500, Bălceşti 1000, Scobniţi 200, Cepleniţa 800 şi Băeşti 1000 ,ei. Ca toată modicitatea acestor condolani, şi discreţianea cu care ele au fost oferite, Epitropia, apreciind in gradat cel mai inait, straţimântul care le-a dictat, se alinte fericită, că poate, cu prilejul aosemultăţei de astăzi, să exprime un public, dar prefect Flatînaru, precum şi comunelor donatoare, ceie mal vil muiţumrî, pentru aceste îmbucurătoare iniţiative, care fac totodată şi cea mal mare cinste d-lor primari respectivi. Am dori ca aceste iniţiaţivi să fie adoptate şi de celelalte comani din judeţ, formladu-se chiar comitete, la fel cu acele car! arată bisericile şi şcolile, şl car! sl DL. EFOR C. KlUMOULU * Sfiat! Plrleţi, Domnul» Primar, Omoreîă asistenţă,