Mişcarea, octombrie 1925 (Anul 19, nr. 222-247)
1925-10-14 / nr. 233
Telegrama către d. ministru V. Brâtianu D. G. Mârzescu ministrul justiţ’el a adresat erl următoarea telegramă d-lul V. Brătianu ministru de finanţe, la Bucureşti: . LD-lulIVlNTILA BRÂTIANU ministru de finanţe • Bucureşti% B *8 : BS8 pf La^ solemnitatea de er! a inaugurarei părţel Justiţie! din Palatul Administrativ din Iaşi gândul meu statornic a fost la da, cu concursul că ruia am putut desăvârşi această operă pentru Justiţie şi pentru Iaşi. Inaugurarea a fost un prilej de Caldă manifestare a Iaşului pentru Suverani. Dinastie şi opera creatoare a guvernului din care facem parte. Primeşte recunoscătoarele mde mulţumiri. MÂRZESCU NOUL PALAT. LE JUSTiflE Şi ADMlNiSTRATiV, INAULURAT ERI IN PREZENŢA SUVERANILOR Regele şi inaugurarea Palatului de Justiţie Discursul rostit la solemnitatea inaugurărei Ca cea mei vie deCarte am venit împreună cu Regina ?î Pilocopii Moştenitori spre a prealda la Inacgstarea noului Palat al Justiţiei ridicat pe Iacol unde a fost vechea Curte Domnească. Este o clădire măreaţă, care face cinste a celor ce au înălţat-o şi care va servi ca vrednică şi largă aşezare întregului corp judecătoresc din Iaşi. Sunteţi chemaţi acum să daţi vieaţă acestui frumos palat şi, prin activitatea Domniilor voastre, a treia putere a statului, să şi aibă aici un adevărat templu, la a căra! slujitori, mulţimea să păşească cu deplină încredere ş! unde ceî însetaţi de dreptate să-şl găsească mângâierea şi haCul pentru păsurie lor. Dreptate, bună administraţie fi Culturi, acute sunt cerinţele poporuîu’. Mai ales In eeeite timpuri de mari prefaceri, mult poate contribui puterea judecătorească pentru asigurarea temeliilor sănătoase aie statului, dacă ea este pătrunsă de luata datorie ce are să ţină Cumpăna dreaptă în lupta de Interese şi de patimi, având pururea înainte ţinta apărărei Intereselor superioare obşteşti. Consider cam fericit augur pentru spiritul dreptăţel Care trebuie să vă Inspire In judecăţile Domaliior Vostire, aici In acest nou palat şi jaidltist, că tevaluarea acestei măreţe clădiri coincide Ca noua reformă judecătorească. Nu Mă Indoesc că Magstratum leşină împreună în baroul de avocaţi, din gutul cărora avem atâţia bărbaţi vrednici şi luminaţi, ca şi Întreaga magistratură remâtă, sunt conştienţi de marea lor răspundere şi căutând unii ce a fost maî înainte, sub alte legi, şî sub altă stăpânire dar unind toţi Impreună ştiinţa şi experinţa lor, cu silinţele lor, vor căuta din răsputeri a ajunge printr'o înţeleaptă armonizare a deosebitelor legiuiri, la acea unitate de jurisprudenţă nedespărţită de ideia datat unitar Ce este şi trebue să fie România din zilele noastre. Mulţumiada-vă din tot sufletul, în numele Reginei, al Meu şî al Familiei Mele, pentru sentimentele de Credinţă şî devotament ce N arâtaţi, fac Cele mal Calde urări ca maghtratura roaână, Conştientă de Imita el menire, să fie mereu pildă de Integritate, de nepărtinire şi de dreptate. Salutul Primarului de Iaşi — D. C. TOMA A ÎNTÂMPINAT LA SOSIREA IN GARĂ PE MS. REGELE CU URMĂTOAREA CUVÂNTARE : MAJESTATE ! Ieşenii vă îa tâmp?Bă cu nestrălautită credinţi şi vă urează cu caldă dragoste : „Bice a»i! venit*. Venirea M- V. în mijl eul sostiu reaminteşte că aici îa Iaşi aţi închinat cele mal grele şi înălţătoare clipe pe afara Patriei şi aţi înscris cele mal glorioase pagini In istoria neamului. Fericiţi ci păşiţi din nou pSmâatul acestui oraş pentru a prezida la înfiprirea eseia din cele mai dra seamă reverdciri ale sale,—cu îaaufeţire strigăm : — Trăiască M. S. Rgele, Trăisacă M S. Reg’na Trăiască AA. LL. Regale. MIŞCAREA Această eflore aceită a cugetice! Juridice, îşi are orginea profundă îa însuşi «Biletul poporului Român, în care te află adânc sădit sentimentul dreptăţel. Din acest sentiment atât de scump poporulul nostru, derivă şi sentimentul da ordinele care a dat dovadă la toate timpurile. Dacă privim intervalul de timp ce începe da la mnirra principatelor şi până In altele noastre, vedea d isstitaţia msgistratarel a propStst conta eu. Principiei inamovibilii!tel recssioscnt faci de pe atunci pestrn fratta Carte de Cuate, a fost extins treptat şi la celelalte instanţe judecătoreşti, astfel că acum Jetiţia este împărţită pe toata treptele trarhlei federătoreşd de judecători isamovibili. Riscipial inamovietittlil este aeata ridicat la îaăiţlsea uaal pnnipia contiutsţionxl şi înseris In noua conctitaţie. Asest« misari legicative garantează indiperdict« de c»rambae să se bucure la decitoril pentru a fi putea îndeplini !□ desăvârşit spirit de a da dreptatea cel»! care o are. Mígstratura adânc pbrazsă de interesat seprrior al Jssutld îji îndeplineşte cu abatţie datoria ce o are către ţară. Prin auionarea ei, Imitrâa*ă colaborare tu baroni, a creîat o bjgată vi*ţâ jartdlsă, 1caplrată de sit'.meatul de dre nate şl ech!etate, şi tUisuila ca tf ţel pdiuse şl tdâncă ştiinţă de către ieşita Curte de Casaţie, clădeşte zi cu zi iaspsneiorul roomet al Jurtspiudenţd Ro^tue, contrisula 1« o paşnice dezvoltare sociali. L ga prin care la timpul din urmă, s'a cessvârşi criticarea organisirel Jadicătoreşti is e prlmsil p*s de făcut pcnru unificarea îatrrgd legslaţlusl civile, care va fi an polemic factor pentru inebegarea safktelei aaţiocal. Ideia naţională este «seit care ne dă cea nul vie şi mare recoapare, psntra Întărirea acestei idei ne constcrâtfl toata pster.* no«s r* sufletească, şi suntem incredinţi că o putem păstra neştirbldl prin râspandtrea Culture! prin, străduire răită ideaim de Jaatiţie cu devotamentul adânc pentru distse şi cu cridista la Dumnezeu. Astăzi se impiinesc 11 anl de la proclamarea Maiestăţii Voastre ca Regs al României, şi aceasă ti mare pentru întregul nostru nem, Migistratură din Moldova eats fericită de a aduce Mskstiţilor Voastre închinare respectuală şi prinosul recuoştinţii sale şi strigă cu însufleţire : Treiaaea M. M. L. L. Regale şi Regisa Trăiască Alteţele Lor Rigaie Trăisdi Familia Regală Cuvântul Justiţiei din Moldova — La ImwQMMm PalatuM de Justiţie — Dlsenrsil d-I«l Al. Vo» lime hl — Prim Preşedintele Curţii da Apt I Sire, laaltă Doamnă, An treGct aproape deal decenii de tind ft’* eoacepet idei* didire! palatsiel de jaitiţie, Lucririle Iscepite ptnîru laaitarea palatsiei nade jastiția trt bala ai şi epnie esvântel snst oprite de Isbacnirea msreîal risbof. Ritbols!cnpiiade tests «uirgilie Katlanei, şi palatel rămâne aderasteat, cate leiS destinat pasira a servi nevoile armatei, care era chemit să apere dreptul nistracel mai sfânt După Ifitheerea răsbeiulul biruitor purtat cu mari sacrificii, rtfscerea polatnisl apărea la o problessă dia ce la ce mai grea da des legat. Când d. Ch. Miraescu, en alei fia ai Iaşului, ia conducerea departs înec.tekl Ji®. Milel, îmbrăţişează es căldură ideea resiaafirii, idea pe care o urmăreşte cu o putere de voinjl vredaîci de admirat, şi obţicând coacarauî gavrinulsi, «taagem ca dorinţa mag’atratarei si fie fadepiiniă, ca instaiiile judecătoreşti din Iaşi să postă să diatriba« Justiţia Inti’ca măreţ monument de artă, densa de înalta misiune ce au a o iadepției şi care se adaogă la bogăţia artistică a oraşalei nostru. MsUsiăţiia Voastre au binevoit a ai’sta Impreusă cu AA. LI. Regile la sărbătoarea îşiisgFarăfd palstalul de Justiţie, pe locul esde 19 iaaiţi străvechea reşedinţă a Domnitorilor Moldovei. Înalta atenţiona a MaksUtlior Voastre pentru JiSiltle, ar® pentru latreeg* magistratură, șl in dfoiăril pentru mag'stratera d la Moldcvj, o covârşitoare fcssanitate. Maiestate* Voastră care a avat să hotărască de destinere tftrel noastre ie Împrejurările ette mal grele, a condss o spre cel mai iuă tltor moment al existenţei sale istorice, unirea tuturor românilor sub sceptrul celei mai glorioase Domni). Maiestatea Voastră pararea preocupat de ideea de dreptate. Şi a Îndreptat gândul spre acea clasă socială care ia lupta hotărâtoare, deşi de toţi fiii ţărei, ţi-a jertfit, cu o sublimă abeargare: sângele pentru patrie, 11 a proclamat Împroprietărirea ţăranilor, astfel ca pliâatul scump al ţarei să revină acelora ce-i muncesc de veacuri şi cari de veacuri 21 apără cu sacrificiul vieţii lor. Maiestatea Voastră a dat puilnţa pătarei ţări beţii să-ţi dezvolte cu mai multă vigoare frumoasele însuşiri ale rasei, astfel ca viterel nostru sa fie asigurat prin o iargă selecţiune a valorilor, eare va avea de reîuitat de a duce, prin o dezvoltera treptată , formarea celei mai depline şi tmisrată conştiinţă naţională, condiţia nenîespărţită a anul stat puternic. Iajd este un oraş de tradiţie culta ai, i.eita este caracterul său distractiv, şi rosul slu eshsral a trecut neasemănat de Îs stregirea ţărei Moldovei prin aalrea ca 3*8srsbte. Din acest caracter specific csiria!ee desprind* ş! o tradiţie de cuitură s ridică, Ştiinţa dreptulu! a foit cercetată ca mulf * 1* noi, ş! pentr« a ni privi ‘ Ca cât privim acest impacător edificia iachineî Dreptului, adică libertăţel temperată pi ia justiţie, tu cât îaţertgea* raalblnâ K«r£® Însîmnătate pe care o înflţişează sărbătorirea de azi, la veh! ş! iispărtite timpuri, Jasilţia era o divinitate, pretoriu! ! tdeciţel un sinctsar, magistratura un siserdoţia. E mult de atunci... Aatări jasiiţia eolauiţiune de stat şi maglitriţii simplii exprrţi techsici care aplici goraşele de drept. Drept! îassşi nefited dscât o discipisnă. Totsrşi roîuî justiţiei îa visţa socială e iş« da tovârşitor, mlsksea acsatsia atât de Înaltă ş! de delicată, îaclt funcţiasea pe care e chemată a o îndeplini nu se poate concepe fără o mare autoritate, şi msd ales firi un prestigiu chiar egal cu acel pe care-l avea în societăţile teocratice. Dar api î.dl raa'ţ'neii e aşa, că perstigiu! acesta cere neapart elemente sensibile. Îndeobşte de astfel, Dreptul e dominat de de formalismul materiei indispensabil realizării sale. Găsi după cum cugetarea, voinţa, sentimentul cer o expresie seaerală pe care o dă cuvântul, guitul, mlarea, tot ap vei.iţa tradusă la actul juridic cere o formă concretă, vizibilă care să-l asigure forţă- Pentru a rămânea la lanţimea ta csre e aşezată crin firea lucrurilor, Justiţia reclamă neapărat un formalism impresionist un ritual aparte, o măreţie ktrucâtva rel sfioasă care ci paie ia evidenţă forţa mwală o uită f» farţa ^iterlgîp. Aufîipteje tribunalelor sunt loîtrani,—tribali să fie solemne. Cavâats! jadecă pi e cuvânt de adevăr,—tribae «I fie cuvânt de adevăr* Ia săille asdess isaparte dreptatea. împricinaţii trebse să îatre ca acelaş sentiment da reculegere şi cu acelaş respect cu care pî’ac prigal bisericii E bite in oraşul acesta, cere a fost câadva scaan dosnesc şi latre ahicrlie ei rula ska pi frecat cele n il îs portante acte ale Isoriei noastre contimporane, de câteva deces!! adevărurile acestea psreau citate. Din casta î aspre j arărilor neprielnice, justiţii a trebuit sa sefera strâmtorări şi lipsa* rl csre a'ass psstst avea Ioc fără o darereroasă dinsloire atât a issili&titi c&t ţl a operei saIe. Şi dacă îs aceste condiţii prestig ui lesdeţtei a pătat iscăit stivat, acesta se datoreşte stiminţil şi sentimiia’al da datorie a îuturor slujitorilor el. Arfei desăvârşirea acesta! măreţ edificiu espătă la judecata noastră o însemnătate deosebită, atât pentru«ă pane capăt acestei stări de lacratl, care peste puterea voinţelor noastre a’a prelungit mai mult decât trebete, cât mal *kts pentru ci exprimă o griji stămi toace şi demnă de toată recunoştinţa, pentru înaltele interese ale justiţiei ceiace echivalează cu &spaas p sutra armonia socială. Asum privind edificiel acesta, *1 cărui aspect plin de armenia şi de eligia să exprimă o concepţie artistici de care putem fi mândri,—îmi pare că găsesc în existenţa ei o semnificaţie simbolică. Noul Palat nu e numai clădt, cum se ştie, pe ruinele a două vechi palate domneşti, ci pe an loc îa care s’au mai păstrat urme de pe vremea primelor aşzări romane. Altfel mo- Esmfista, acesta închinat cu deosebire justiţiei, se ridică pa ruinele vechilor noastre aşezăminte, ca şi cum justiţia însăşi ar stărui să fi întindă rădăcinile în straturile adânci ale trecutului nostru istoric. Peste lucrul acesta, spiritul nostru nu poate trece in Indiferenţă. Ati când laşul a redevenit capitală şi centru al Moldovei întregite, e o fericită că poate oferi noroadelor hsahabete şi bacovisele mărturia kplului că în RomSak cea nouă şi Mire, ideia de dreptate, hrănită din toate saferisţiie trecutului, ft înconjurată de strălucirea pe care trebuie e’o aibă înh’an stat civilzat. Vorbesc în sumele asul corp care şi-ar. putea skge ca devică cuvintele :libertate, drept, progres". Vorbesc îatr’aa loc unde se va împărţi dreptatea şi unde trebse aă ae spule adevărul, numai adevărul. M! aşi impsta ca o visă daci n’aş spune, ia legătură cu preocupările ca stăpânesc in acest* momente spiritul nostru,—gisdul meu întreg. taai departe In treeut, ne reamlntim de acel cărturari a căror chipuri sunt vii in au- Metele noastre, a căror opere au ridicat ştiinţa dreptului la înălţimea ştiinţei occidentale, şi a căror cugetare lu acânteeul de geniu sa integrează in conştiinţa universal a dreptului. Baroni leşan şi noul palat al justiţiei DISCURSUL D-LUI E HEROVANU DECANUL BAROULUI DIN IAŞI D, EUGEN HEROVANU Dteana! Biroulu X