Mişcarea, octombrie 1925 (Anul 19, nr. 222-247)

1925-10-14 / nr. 233

Telegrama către d. ministru V. Brâtianu D. G. Mârzescu ministrul justiţ’el a adresat erl următoarea telegramă d-lul V. Brătianu ministru de finanţe, la Bucureşti: . LD-lulIVlNTILA BRÂTIANU ministru de finanţe • Bucureşti% B *8 : BS8 pf La^ solemnitatea de er! a inaugurarei părţel Justiţie! din Palatul Admi­nistrativ din Iaşi gândul meu statornic a fost la d­­a, cu concursul că ruia am putut desăvârşi această operă pentru Justiţie şi pentru Iaşi. Inaugurarea a fost un prilej de Caldă manifestare a Iaşului pentru Su­verani. Dinastie şi opera creatoare a guvernului din care facem parte. Primeşte recunoscătoarele mde mulţumiri. MÂRZESCU NOUL PALAT. LE JUSTiflE Şi ADMlNiSTRATiV, INAULURAT ERI IN PREZENŢA SUVERANILOR Regele şi inaugurarea Palatului de Justiţie Discursul rostit la solemnitatea inaugurărei Ca cea mei vie deCarte am venit împreună cu Regina ?î Pilocopii Moştenitori spre a prealda la Inacgstarea noului Palat al Justiţiei ri­­dicat pe Iacol unde a fost vechea Curte Domnească. Este o clădire mă­reaţă, care face cinste a celor ce au înălţat-o şi care va servi ca vrednică şi largă aşezare întregului corp judecătoresc din Iaşi. Sunteţi chemaţi acum să daţi vieaţă acestui frumos palat şi, prin ac­tivitatea Domniilor voastre, a treia putere a statului, să şi aibă aici un adevărat templu, la a căra! slujitori, mulţimea să păşească cu deplină în­credere ş! unde ceî însetaţi de dreptate să-şl găsească mângâierea şi haCul pentru păsurie lor. Dreptate, bună administraţie fi Culturi, acute sunt cerinţele poporuîu’. Mai ales In eeeite timpuri de mari prefaceri, mult poate contribui puterea judecătorească pentru asigurarea temeliilor sănătoase aie statului, dacă ea este pătrunsă de luata datorie ce are­ să ţină Cumpăna dreaptă în lupta de Interese şi de patimi, având pururea înainte ţinta apărărei Intereselor superioare obşteşti. Consider ca­­m fericit augur pentru spiritul dreptăţel Care trebuie să vă Inspire In judecăţile Domaliior Vostire, aici In acest nou palat şi jai­­dltist, că tevaluarea acestei măreţe clădiri coincide Ca noua reformă jude­cătorească. Nu Mă Indoesc că Mag­stratum leşină împreună în baroul de avo­caţi, din gutul cărora avem atâţia bărbaţi vrednici şi luminaţi, ca şi În­treaga magistratură remâtă, sunt conştienţi de marea lor răspundere şi că­ut­ând unii ce a fost maî înainte, sub alte legi, şî sub altă stăpânire dar unind toţi Impreună ştiinţa şi experinţa lor, cu silinţele lor, vor căuta din răsputeri a ajunge printr'o înţeleaptă armonizare a deosebitelor legiuiri, la acea unitate de jurisprudenţă nedespărţită de ideia da­­tat unitar Ce este şi trebue să fie România din zilele noastre. Mulţumiada-vă din tot sufletul, în numele Reginei, al Meu şî al Fa­miliei Mele, pentru sentimentele de Credinţă şî devotament ce N­ arâtaţi, fac Cele mal Calde urări ca magh­tratura roaână, Conştientă de Imita el menire, să fie mereu pildă de Integritate, de nepăr­tinire şi de dreptate. Salutul Primarului de Iaşi — D. C. TOMA A ÎNTÂM­PINAT LA SOSIREA IN GARĂ PE M­S. REGELE CU URMĂTOAREA CUVÂNTARE : MAJESTATE ! Ieşenii vă îa tâmp?Bă cu nestrălautită credinţi şi vă urează cu caldă dragoste : „Bice a»i! venit*. Venirea M- V. în mijl e­ul sostiu rea­minteşte că aici îa Iaşi a­ţi închinat cele mal grele şi înălţătoare clipe pe afara­ Patriei şi aţi înscris cele mal glorioase pa­gini In istoria neamului. Fericiţi ci păşiţi din nou pSmâatul ace­stui oraş pentru a prezida la înfip­rirea eseia din cele mai dra seamă reverdciri ale sale,—cu îaauf­eţire strigăm : — Trăiască M. S. R­gele, Trăisacă M S. Reg’na Trăiască AA. LL. Regale. MIŞCAREA Această eflore aceită a cugetice! Juridice, îşi are orginea profundă îa însuşi «Biletul poporului Român, în care te află adânc sădit sentimentul dreptăţel. Din acest sen­timent atât de scump poporulul nostru, de­rivă şi sentimentu­l da ordine­­le care a dat dovadă la toate timpurile. Dacă privim intervalul de timp ce înce­pe da la mnirra principatelor şi până In al­tele noastre, vedea d­ isstitaţia msgistra­­tarel a propStst conta eu. Principiei inamo­vibilii!­tel recssioscnt faci de pe atunci pestrn fratta Carte de Cuate, a fost extins trep­tat şi la celelalte instanţe judecătoreşti, astfel că acum J­etiţia este împărţită pe toata treptele trarhlei federătoreşd de ju­decători isamovibili. Riscipial inamovietit­­tl­il este aeata ridicat la îaăiţlsea uaal pnn­ipia contiutsţionxl şi înseris In noua conctitaţie. Asest« misari legicative garan­tează indiperdict« de c»ra­­mbae să se bucure la decitoril pentru a fi putea înde­plini !□ desăvârşit spirit de a da dreptatea cel»! care o are. Míg­stratura adânc pb­razsă de intere­sat seprrior al Jssu­tld îji îndeplineşte cu aba­t­ţie datoria ce o are către ţară. Prin auionarea ei, Im­itrâa*ă colaborare tu ba­roni, a creîat o bjgată vi*ţâ jartdlsă, 1c­­aplrată de s­­it'.meatul de dre nate şl ech!­­­etate, şi tUisuila ca tf ţel pdiuse şl tdâncă ştiinţă de către ieşita Curte de Casaţie, clădeşte zi cu zi iaspsneiorul roomet al Jurtspi­udenţd Ro^tue, con­trisula 1« o paş­nice dezvoltare sociali. L g­a prin care la timpul din urmă, s'a cessvârşi criticarea organisirel Jadicăto­­reşti is e prlmsil p*s de făcut pcnru unifi­­carea îatrrgd legslaţlusl civile, care va fi an polemic factor pentru inebegarea safk­­telei aaţiocal. Ideia naţională este «seit care ne dă cea nul vie şi mare­­ recoapa­­re, psntra Întărirea acestei idei ne const­­crâtfl toata pster.* no«s r* sufletească, şi suntem incredinţ­­i că o putem păstra neş­­tirbldl prin râspandtrea Culture! prin, stră­­duire răită ideaim de Jaatiţie cu devota­mentul adânc pentru dists­e şi cu cridista la Dumnezeu. Astăzi se impiinesc 11 anl de la procla­marea Maiestăţii Voastre ca Regs al României, şi aceas­ă ti mare pentru întregul nos­tru nem, Migistratură din Moldova eats fericită de a aduce Mskstiţilor Voastre în­chinare respectuală şi prinosul recuoştinţii sale şi strigă cu însufleţire : Treiaaea M. M. L. L. Regale şi Regisa Trăiască Alteţele Lor Rigaie Trăisdi Familia Regală Cuvântul Justiţiei din Moldova — La ImwQMMm PalatuM de Justiţie — Dlsenrsil d-I«l Al. Vo» lime hl — Prim Preşedintele Curţii da Apt I Sire, laaltă Doamnă, An treGct aproape deal decenii de tind ft’* eoacepet idei* didire! palatsiel de jai­­tiţie, Lucririle Iscepite ptnîru laaitarea pa­­latsiei nade jastiția trt bala ai­ şi epnie es­­vântel snst oprite de Isbacnirea msreîal risbof. Ritbols!­cnpiiade tests «uirgilie Katla­nei, şi palatel rămâne aderasteat, cate leiS destinat pasira a servi nevoile armatei, ca­re era chem­it să apere dreptul nistracel mai sfânt După Ifitheerea răsbeiulul biruitor purtat cu mari sacrificii, rtfscerea polatnisl apă­rea la o problessă dia ce la ce mai grea da des legat. Când d. Ch. Miraescu, en alei fia ai Iaşului, ia conducerea departs înec.tekl Ji®. Milel, îmbrăţişează es căldură ideea resiaa­­firii, idea pe care o urmăreşte cu o pu­tere de voinjl vredaîci de admirat, şi obţi­­când coacarauî gavrinulsi, «taagem ca do­rinţa mag’atratarei si fie fadepiini­ă, ca in­­staiiile judecătoreşti din Iaşi să postă să diatriba« Justiţia Inti’ca măreţ monument de artă, densa de înalta misiune ce au a o iadepției şi care se adaogă la bogăţia ar­tistică a oraşalei nostru. MsUsiăţiia Voastre au binevoit a ai’sta Impreusă cu AA. LI. Regi­le la sărbătoa­rea îşiisgFarăfd palstalul de Justiţie, pe lo­cul esde 19 iaaiţi străvechea reşedinţă a Domnitorilor Moldovei. Înalta atenţiona a MaksUtlior Voastre pentru JiSiltle, ar® pentru latreeg* magis­tratură, șl in dfoiăril pentru mag'stratera d la Moldcvj, o covârşitoare fcssanitate. Maiestate* Voastră care a avat să ho­tărască de de­stinere tftrel noastre ie Împre­jurările ette mal grele, a condss o spre cel mai iuă tltor moment al existenţei sale is­torice, unirea tuturor românilor sub scep­trul celei mai glorioase Domni). Maiestatea Voastră pararea preocupat de ideea de dreptate. Şi a Îndreptat gândul spre acea clasă socială ca­re ia lupta ho­tărâtoare, deşi de toţi fiii ţărei, ţi-a jertfit, cu o sublimă abeargare: sângele pentru pa­trie, 11 a proclamat Împroprietărirea ţărani­lor, astfel ca pliâatul scump al ţarei să revină acelora ce-i muncesc de veacuri şi cari de veacuri 21 apără cu sacrificiul vie­­ţii lor. Maiestatea Voastră a dat puilnţa pătarei ţări beţii să-ţi dezvolte cu mai multă vi­goare frumoasele însuşiri ale rasei, astfel ca v­iterel nostru sa fie asigurat prin o iargă selecţiune a valorilor, eare va avea de reîuitat de a duce, prin o dezvoltera treptată , formarea celei mai depline şi tmisrată conştiinţă naţională, condiţia nenî­­­espărţită a anul stat puternic. Ia­jd­ este un oraş de tradiţie culta ai­, i.eita este caracterul său distractiv, şi ros­ul slu esh­sral a trecut neasemănat de Îs stregirea ţărei Moldovei prin aalrea ca 3*8srsbte. Din acest caracter specific csi­ria!­ee desprind* ş! o tradiţie de cuitură s ridică, Ştiinţa dreptulu! a foit cercetată ca mul­­f * 1* noi, ş! pentr« a ni privi ‘ Ca cât privim acest impacător edificia iachineî Dreptului, adică libertăţel tempe­rată pi ia justiţie, tu cât îaţertgea* raalblnâ K«r£® Însîmnătate pe care o înflţişează sărbătorirea de azi, la ve­h! ş! i­ispărtite timpuri, Jasilţia era o divinitate, pretoriu! ! tdeciţel un sinc­­tsar, magistratura un siserdoţia. E mult de atunci... Aatări jasiiţia eolauiţiune de stat şi maglitriţii simplii exprrţi techsici care aplici goraşele de drept. Drep­t! îassşi ne­­fited dscât o discipisnă. Totsrşi roîuî justiţiei îa visţa socială e iş« da tovârşitor, mlsksea acsatsia atât de Înaltă ş! de delicată, îaclt funcţiasea pe care e chemată a o îndeplini nu se poate con­cepe fără o mare autoritate, şi msd ales firi un prestigiu chiar egal cu acel pe care-l avea în societăţile teocratice. Dar api î.dl raa'ţ'neii e aşa, că perstigiu! acesta cere neapa­rt elemente sensibile. Îndeobşte de astfel, Dreptul e dominat de de formalismul materiei indispensabil rea­lizării sale. Găsi după cum cugetarea, vo­in­ţa, sentimentul cer o expresie sea­er­ală pe care o dă cuvântul, guitul, ml­­area, tot ap vei.iţa tradusă la actul juridic cere o formă concretă, vizibilă care să-l asigu­re for­ţă- Pentru a rămânea la lan­ţimea ta csre e aşezată crin firea lucrurilor, Justiţia reclamă neapărat un formalism impresio­nist un ritual aparte, o măreţie ktrucât­va rel sfioasă care ci paie ia evidenţă forţa mwală o uită f» farţa ^iterlgîp. Aufîipteje tribunalelor sunt loîtrani,—tribali să fie solemne. Cavâats! jadecă pi e cuvânt de adevăr,—tribae «I fie cuvânt de adevăr* Ia săille asde­ss isaparte dreptatea. împri­cinaţii trebse să îatre ca acelaş sentiment da reculegere şi cu acelaş respect cu care pî’­ac prigal bisericii E bite in oraşul acesta, cere a fost câad­­va scaan dosnesc şi latre ahicrlie ei rula ska pi frecat cele n il îs portante acte ale Is­oriei noastre contimporane,­­ de câteva deces!! adevărurile acestea psreau citate. Din casta î aspre j arări­lor neprielnice, justi­ţii a trebuit sa sefera strâmtorări şi lipsa* rl csre a'ass psstst avea Ioc fără o darere­­roasă dinsl­oire atât a issili&titi c&t ţl a operei saIe. Şi dacă îs aceste condiţii pres­­tig ui lesd­eţtei a pătat iscă­it stivat, ace­­sta se datoreşte stim­inţil şi sentimiia’al da datorie a îuturor slujitorilor el. Arfei desăvârşirea acesta! măreţ edificiu espătă la judecata noastră o însemnătate deosebită, atât pentru«­ă pane capăt acestei stări de lacratl, care peste puterea voinţelor noastre a’a prelungit mai mult decât tre­­bete, cât mal *kts pentru ci exprimă o griji stămi toace şi demnă de toată recu­noştinţa, pentru înaltele interese ale justiţiei ceiace echivalează cu &­spaas p sutra ar­monia socială. Asum privind edificiel acesta, *1 cărui aspect plin de armenia şi de eligia să ex­primă o concepţie artistici de care putem fi mândri,­—îmi pare că găsesc în existen­ţa ei o semnificaţie simbolică. Noul Palat nu e numai clădt, cum se ştie, pe ruinele a două vechi palate domneşti, ci pe an loc îa care s’au mai păstrat urme de pe vre­mea primelor aş­zări romane. Altfel mo- Esmfista, acesta închinat cu deosebire jus­tiţiei, se ridică pa ruinele vechilor noastre aşezăminte, ca şi cum justiţia însăşi ar stă­rui să fi întindă rădăcinile în straturile a­­dânci ale trecutului nostru istoric. Peste lu­crul acesta, spiritul nostru nu poate trece in Indiferenţă. Ati când laşul a redevenit capitală şi centru al Moldovei întregite, e o fericită că poate oferi noroadelor hsah­­a­bete şi bacovisele mărturia kplului că în RomSak cea nouă şi Mire, ideia de dreptate, hrănită din toate saferisţiie tre­­cutului, ft înconjurată de strălucirea pe care trebuie e’o aibă înh’an stat civil­zat. Vorbesc în sumele asul corp care şi-ar. putea skge ca devică cuvintele :libertate, drept, progres". Vorbesc îatr’aa loc unde se va împărţi dreptatea şi unde trebse aă ae spule adevărul, numai adevărul. M! aşi impsta ca o visă daci n’aş spune, ia le­gătură cu preocupările ca stăpânesc in a­­cest* momente spiritul nostru,—gisdul meu întreg. taai departe In treeut, ne reamlntim de a­­cel cărturari a căror chipuri sunt vii in au- Metele noastre, a căror opere au ridicat şti­inţa dreptului la înălţimea ştiinţei occiden­tale, şi a căror cugetare lu acânteeul de geniu sa integrează in conştiinţa univer­sal a dreptului. Baroni leşan şi noul palat al justiţiei DISCURSUL D-LUI E HEROVANU DECANUL BAROULUI DIN IAŞI D, EUGEN HEROVANU Dteana! Biroulu X­

Next