Mişcarea, octombrie 1927 (Anul 21, nr. 228-246)

1927-10-14 / nr. 233

Eu ştiu cel puţin din izvor sigur că chiar in cancelaria generalului de acolo von Spieng ştirea despre soarta tristă a acestui principe nefericit a sosit tot atât de neaşteptată ca şi Europei întregi şi în Carloviţ cât şi în ţările învecinate. Prin­cipele este regretat din cauza loialităţii lui şi ca cel mai frumos bărbat al Mol­dovei". Reiese clar din această corespon­denţă austriacă că Europa bănuia compli­citatea Austriei, bănuială de altfel legiti­mă, confirmată prin raportul intervenţiu­­lui austriac baron Thugut din 3 iulie 1775, în care face să înţeleagă guvernul lui, că numai de el depinde o „activă pedepsire personală" a Voevodului. Cum se poate pedepsi altfel „personal" un Principe străin, decât omorându-1! Dar fatalitatea a voit—spre ruşinea Austriei—ca în acelaş zi când căzuse Grigore Ghira Vodă în cursa Turcului, la Cernăuţi să se ia de către generalul Baron Spieny jurământul notabililor Bucovinei. „A doua crimă na­ţională comisă în aceiaşi zi de 1­9­12 Oct. 1777". Ea depăşeşte normalul, devenind de interes general, tragic uman, şi mai ales prin faptul că depunerii jurământului a urmat seara un „bal fastuos" al notabi­lilor şi o petrecere populară. Pe când hu­­s­ari din regimentul Esterhazy dansau cear­­daşul lor tradiţional, sbârnâind pintenii, strigând vioarele, plângând cimbarul, cur­gând vinul,—la Iaşi în capitala Moldovei Îşi dădu ultimul oftat Voevodul, care cu riscul vieţii sale se împotrivise înstrăinării leagănului Moldovei, Ţărei descălecatului, Necropolei Muşatinilor şi a Movileştilor. Această sinistră coincidenţă face ca ziua de 1­7 12 Oct. 1777 va rămânea pentru Românismul întreg o zi de adevărat doliu naţional deşi chiar din tristele împrejurări de atunci se desprinde o faptă înălţătoare, precum străbate o rază de soare prin ne­gura toamnei. Nu putem să uităm cu a­­cest prilej atitudinea demnă şi curagioasă a preotului Andrei din Videşti lângă Su­ceava. Când în prezenţa unui ofiţer de Husari i se ceru să ia în biserică jurământul să­tenilor, o adevărată dramă se petrecu în sufetul lui. Capul i se plecă şi după un moment de penibilă tăcere scoţând o car­te spuse că nu cunoaşte alt jurământ de­cât cel din cartea lui. A doua zi popa Andrei—veşnică să-i fie pomenirea!—a tre­cut cordonul în Moldova. Un singur glas de protestare a răsunat din pustiul sufle­tesc al Bucovinei. Grigore Vodă! Ai fost un domn cult, vorbind mai multe limbi, căutând să duci ţara pe calea progresului, înfiinţând fa­brici, dând exemplul modestiei boierilor luxişi, înfiinţând şcoli, regulând raportu­rile între boeri şi săteni. Te-ai încrezut în prietenia Turcului, precum noi ne-am încrezut în prietenia Rusului. Ai pierdut viaţa ta precum noi am pierdut vieţi, în­crezători şi curagioşi, incapabili de a în­ţelege ce înseamnă trădarea m­işelească, arma Iaşilor. Ai căzut învins în luptă ne­dreaptă, dar de ai fi murit de moarte bu­nă, de te-ai fi plecat Sultanului şi po­runcii sale ai fi fost unul din numeroşii domni ai Moldovei, încărcat cu păcatul înstrăinării celei mai istorice părţi a Mol­­dovii, iar cetăţenii vechii capitale a Mol­dovei n’ar sta azi la oră târzie pe locul unde acum 150 de ani ţi-ai dat sufletul nobil şi cetăţenii României Mari nu te-ar plânge slăvindu-ţi memoria. Căci să ştii Grigore Vodă, Moldova s’a unit cu cele­lalte ţâri româneşti, Bucovina este țar­a noastră cu Suceava, cu Putna, cu Suce­­viţa, cu Dragomirna, cu Rădăuţi), cu Vo­­roneţii, cu Vatra Moldoviţei, cu Sf. Ilie, cu Humorul, cu tot ce ai iubit, cu tot ce m­-ai lăsat cu limbă de moarte drept moş­tenire din neam în neam. Dar împăraţi nu mai sunt, Grigore Vodă, la hotarele noastre şi nu nu mai este frică de ni­meni numai de D-zeu. El să te răsplă­tească iar pe noi să ne gcălăuzească pe calea vredniciei naţionale. Un grup de prieteni ai defunc­tului Petre Fântinaru au luat i­­niţiativa ca mâne 14 octombrie a. c.ora 10 dim. la Biserica Mi­tocul Maicelor, din strada I. C. Brătianu care-şi serbează hramul, să-i facă un parastas. Toţi colegii şi bunii sei prie­teni sunt rugaţi a lua parte. Doi dezertori arestaţi O bună captură a fost făcută ori de către poliţia locală. Agenţii poliţieneşti, pe când făceau o razie în strada Eterni­tatea, au zărit doi militari cari încercau să sară un gard şi să se introducă în lo­cuinţa de la no. 80. Soldaţii au fost arestaţi, şi identificaţi. Ei se numesc Sculeac Oh. şi Antonesecu Al. şi sunt dezertori din Reg. 39 infante­rie, înaintaţi comenduirei, au declarat că erau «aşteptaţi» în str. Eternitatea, pentru a face un chef cu servantele. Indivizii vor fi judecaţi pentru dezertare şi tentativă de furt, deoarece se bănueşte că acesta din urmă a fost motivul pentru care s’au introdus la curtea casei din str. Eternitatea. ­ MIȘCAREA SBS=BSSaSSBSBBSSS 5===SSaa SSBSSB INFORMAŢIUNII — In urma deciziunei sfatului parlamentar al partidului naţio­­nal-liberal din Iaşi — conducerea organizaţiunei noastre este astfel alcătuită: D. Gheorghe 1.I. C. Brătianu Pre­şedinte, şi d-nii Osvald Racoviţă Constantin Toma, D. Dimitriu şi Victor Iamandi, vice­preşedinţi. — Ştirea proclamărei ca preşedin­te al organizaţiei partidului naţio­­nal-liberal din Iaşi a d-lui Gheor­ghe I. I. G. Brătianu i-a fost comu­nicată telegrafic la Paris unde d-sa se află de mai multă­ vreme. — Pe când individul Vasile Cireş din comuna Erniţa jud. Hotin, încercă să dis­pară cu un sac plin cu lucruri furate din din diferite magazine, a fost arestat de către un agent de poliţie. Hoţul a decla­rat că se îndeletniceşte demult cu aceas­tă ocupaţie. — A fost arestat individul Iacob Suca­­lov originar din Chişinău, la pretenţia lui Torocfid Marinciuc din mahalaua Trei Calici, care l-a prins furându-i păsări din curte. P­eri dimineaţă a fost arestat un in­divid care dăndu-se drept zugrav, s-a In­trodus în locuinţa d-lui Motăş şi a furat suma de 1600 lei. După săvârşirea furtului individul care­­ se numeşte Iancu Bercovici, a căutat să­­ dispară, dar n’a reuşit. Furtul este anchetat. — UN COPIL QASIT.—Pe Jcând ser- ! geniul din str. Unirei îşi făcea obişnuita inspecţie, ob­ser­vă pe la orele 9 seara, în colţul străzii, un copil de vre-o 7 ani. Fără a fi însoţit de cineva, copilul se ju­ca la poarta unei grădini, până a sosit sergentul care i-a pus la poliţie. — Din ordinul d-lui Sprinceană şeful Brigăzei de urmăriri, a dispus arestarea individului Constantin Rinoschi care este un cunoscut pungaş de buzunare. — Se află în anchetarea Brigăzii de urmăriri băiatul D-tru Indianu din str. Tă­­etoarei 16, acuzat că ar fi furat mai multe lucruri casnice de la un frizer din str. Sul­iján«. — In astă seară la teatrul naţional pen­tru a doua oară „RASVRATITA“ de L. Fulda, piesă care a obţinut un prea fru­mos succes la premieră. — Viza libretelor militare ale miliţeni­­lor, rezerviştilor şi con­plectaşilor va în­cepe la 1 Noembrie.­­ In legătură cu acţiunea cultural-eco­­nomică, a Ateneului Popular din Tataraşi a luat fiinţă „Şcoala de Industrie Casnică Ateneul Tataraşi" cusături, ţesături, şi scoarţe româneşti. Şcoala pusă sub direcţia doamnelor Eugenia Ţuţu şi Agiae Pascu, funcţio­nează în strada Tataraşi No. 3. Se primesc eleve şi ucenice, fiind scu­tite de orice taxă. Informaţiuni se pot lua zilnic la sediul şcoalei. ________________ — Noul tarif al c. f. r. se va pune în aplicare la 1 Noembrie 1927—dată când se vor suprima şi vagoanele de clasa IV. — Tribunalul secţia I-a a confirmat mandatul de arestare a fostului agronom Covrig pentru fapta de luare de mită şi lui Nicolae Corvici pentru abuz de încre­dere. — Curtea cu Juri a judecat pro­cesul lui Simion Ignatenco, acuzat pentru loviri cauzatoare de moarte. După o de­liberare de 10 minute, curtea l-a con­damnat la 5 ani recluziune şi 30.000 lei despăgubiri civile.­­ Decanatul baroului de Iaşi amnteşte d-lor avocaţi membri ai baroului, că Du­minică 16 Octombrie ora 15, va avea loc adunarea extraordinară a tuturor mem­brilor. Cum această adunare trebuia să aibă loc Duminica trecută, discuţiunile vor a­­vea loc cu orice număr de membri pre­zenţi. La ordinea zilei : 1) Darea de seamă a comitetului sin­dicatului baroului. 2) Discuţii cu privire la aplicarea sta­tutului acestui sindicat.­­ D. Nicolae Boureanu-Bărliba, ajutor de grefier clasa I la secţiunea II a tribu­­nalului Iaşi, a fost înaintat grefier clasa III la sindicatul falimentelor aceluiaş tri­bunal în locul d-lui Alexandru Graur, pus în disponibilitate. P D. dr. Scutariu Adrian a fost nu­mit asistent suplinitor la clinica II chirur­gicală din laşi.­— Filiala „Crucea Roşie" organi­zând anul acesta cursuri teoretice şi practice pentru infirmiere, benevole, persoanele doritoare de a le urma sânt rugate a se adresa Luni şi Joi dela 5 la 7, Marţi şi Sâmbătă dela 12—1, la sediul filialei Tom­a Cosma 5 unde se fac inscrieriie şi se dau toate lămuririle. Cursurile vor incepe la 15 Noem­brie c. c. — ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Credeam că accidentele de automobile au­­ dispărut in ultimul timp după cele hotă­râte de Prefectura de Poliţie. Neam În­şelat incă, căci şoferii continuă să-şi con-­­ ducă maşinele cu mare viteză nerespec­tând regulamentul circulaţiei. Era dimineaţă pe când maşina cu No. 501 trecea cu plină viteză pe str. Lăpuş­­neanu, a lovit pe d-na Maria Busuioc care tranversa strada, producându-i grave leziuni. „ Ieri s-a ţinut examenul de admitere­­ la secţia de declamaţie. Comisiunea a fost formată astfel: Dl. N. Teodorescu preşedinte, d-na A­­gatha Bârsescu, d. M. Codreanu, d. Radu­­ Demetrescu. S-au prezentat 3 candidaţi: Mitache loan, Goldenberg Isac, Filimon­­ N-Iae. A reuşit numai Mitache I. la clasa d-lui­­ Radu Demetrescu. — Astăzi după-amiaza se vor scoate cu toată pietatea moaştele Sfintei Paraschiva. — In vederea sărbătoare! de mâine au­­ sosit de astăzi multă lume din satele în­vecinate judeţului nostru. — Mâine cind sărbătoarea Cuvioesei­­ Paras­chiva, cursurile şcolare vor fi sus-­­ pendate. — Şcolile primar se vor deschide la 1 Noembrie. Aceasta în urma intervenţiei pe care ministrul sănătăţii, d. Inculeţ, a fă­cut-o pe lângă ministerul instrucţiei. — Mâine Vineri 14 a. p. la ora ?­4. p. m. are loc la Primărie con­stituirea noului consiliu municipal al Iaşului. CRONICA DRAMATICĂ­­ „Intrigă Hunor“ Clasa d-nei Agatha Bârsescu Aseară a avut loc pe scena teatrului ie­­ji­şan, a 2-a reprezentaţie extraordinară a­­ clasei d-na Agatha Bârsescu. Cunoaştem motivul ce a determinat-o pe eminenta artistă de a înfăţişa publicu-­­ lui nostru elementele tinere şi talentate.­­ Două dintre aceste eleve vor urma un an­­ la Paris—iată scopul reprezentaţiilor. Subiectul piesei e deslănţuirea unei dra­goste pe care raţiunea unor oameni con­duşi de situaţie, nu o pot admite. Dra­gostea baronului Ferdinand de Walter, pentru fiica muzicantului Muller, este dra­gostea ce nu cunoaşte margini, în faţa căreia nici însuşi prezidentul de Walter tatăl său, nu-l poate opri, oricât ar fi de groaznice supliciile la care îl supune. Dar ceea ce nu poate face asprimea şi violenţa, o poate face viclenia. Şi iată pe secretarul prezidentului, Wurn, că recurge la un mijloc nefast : necredinţa Luisei prin o scrisoare silită. Ferdinand prinde scrisoarea, o crede vinovată şi pe când Luisa îi pregătea o limonadă, pune în ea un gram de arsenic. Amândoi beau. Înainte de a muri Ferdi­nand află că e nevinovată, dar e prea târziu Luisa moare şi după ea şi Ferdi­nand. Interpretarea a avut în frunte pe talen­tatul tânăr I. Buraga. Din rolul lui Fer­dinand d-sa a făcut un adevărat cavaler vrednic de epoca lui Schiller. In faţa sen­timentului atât de puternic şi de curat al dragostei, situaţia lui de fiu de prezident şi viitor prezident nu valoarează nimic. Erotismul îl predomină pănă îşi dă ul­tima suflere. Momentele de îndoială de vinovăţia Luisei au făcut din acest tânăr un adevărat speculant al atenţiei publi-­­ sului. , so­ra A. Mihuţescu s’a întrecut pe sine­­ însuşi. în rolul Luizei a fost încarnarea­­ nevinovăţiei şi a dragostei de tată şi iu­bit. Ropotele de aplauze au spus destul. D­ra Sandy Sem­on în rolul Lady-ei a fost satisfăcatoare. Atât jocul de scenă cât şi vocea dovedesc un temperament artistic desăvârşit. Rolul prezidentului l-a susţinut cu multă­­ prestanţă dl. V. Pascu.­­ De restul ansamblului s’a remarcat d-nii Constantinescu în figură simplă şi naivă a muzicantului Müller, dl. Castriş şi Bu­­■eff. Vineri seara, urmează a 3-a reprezen­taţie cu «Sappho» ds de Grillpatzer. In rolurile principale d-ra Cărăuşu şi dl. Bu­raga. F. RARU Cronica judiciară I. N. Prisacaru din com. Dolheşti jud. Falciu, în după amiaza zilei de 15 Sep­tembrie 1926, a descărcat două focuri de revolver asupra consăteanului său I. Grig. Purice. Acesta a scăpat ca prin minune. — V. I. Focşa în tovărăşie cu Gh. Const. Manea, Vasile Th. Maricuţa din comn. Scorţeni, judeţul Bacău, în noaptea de 26 August 1927, a aplicat o lovitură cu un par, în capul lui V. Maricuţă, a­­cesta a încetat din viaţă. Mobilul acestei crime ar fi o veche ceartă dintre V. Maricuţa şi cei trei in­fractori ULTIMA ORA Un interview al ex-kaizerului Wilhelm Bucureşti.—Din Berlin se anunţă că fostul kaizer Wilhelm a acordat ziaristului a­­mericen Georg Silveste­ Vierek un lung Interview, întrebat de ziaristul american de ce Germania a perdut războiul, cu toate că ea sa sprijinit pe Dumnezeul german, Wilhelm a răspuns din cauză că germanii au pus încrederea în Dumnezeu și din cauză că e în stare a suporta cele mai mari ne­norociri. „ *7r*b“ia »aiHPtam-» spus Wilhelm-pănă la cel din urmă cartuș. La 1914­­ am întrebat pe Hindenburg «ce putem face?» Hindenburg mi-a răspuns: «Dacă vom lupta cu toţii unul după altul, putem câştiga. Putem lupta 1 contra 2 şi chiar 1 contra 3. Unul contra 4 e greu, 1 contra 5 e şi mai greu, dar dacă va trebui să luptam 1 contra 5, voi învlege cu ajutorul lui Dumnezeu». Ziaristul american l-a întrebat apoi pe Wilhelm: «De ce şi-a perdut tronul deşi a fost inspirat numai de Dumnezeu ?» La aceasta Witholm a răspuns : «Soarta mea este o încercare ce mi-a hărăzit-o Dumnezeu. Eu o suport si un rau ca alţii, ca sa-l nastem pe Dumnezeu». Criza justiţiei austriace Viena. (Ceps).—O un mică senzaţie a produs în Austria, cartea ziaristului italian Zingarelli, intitulată «Balcanii». Faptul, că autorul cărţii aşează Austria actuală prin­tre statele balcanice a pricinuit o mare indignare, însă pe de­­altă parte cercurile austriace n’au putut nega stemelnicia ob­serva­ţiunilor lui Zingarelli. Raporturile, cari există in justiţia austriacă confirmă deasemenea afirmaţiunile ziaristului italian. Nu este nici un secret ,ci justiţia aus­triacă a căzut complect în sfera politicia­nismului, şi că Curţile cu juri sunt com­puse după consideraţiile politice. Aceasta s’a văzut şi în ultimele îprocese ce au a­­vut loc la Viena, şi cari au dat impuls la explozia din iulie. S’a părut că aceste­­consecinţe au fost o învăţătură pentru justiţia austriacă şi că se va face totul ca populaţia să nu piar­dă ultima rămăşiţa de încredere în im­parţialitatea tribunalelor austriace. Cele petrecute însă in urmă au arătat că aces­te aşteptări nu s’au împlinit. Raporturile cari au continuat să dăinuească In Justi­ţia austriacă evidenţiază starea bolnăvi­cioasă în care a fost împinsă justiţia austriacă. Neîncrederea în justiţia este şi cauza principală a atmosferii actuale din Aus­tria, care ar putea da naştere la o nouă mişcare revoluţionară. Patru arestări senzaţio­nale la Bucureşti Buc.­Judecătorul de instrucţie a a­­restat ieri pe d. M. Stănescu directo­rul închisorei Văcăreşti, pe Gheorghe Borcan, directorul închisorei Rădăuţi, pe grefierul I. Costescu şi pe Şerban Iordănescu. Toţi patru fiind implicaţi în fraude­le de la închisoarea Văcărești. Tribunalul se va pronunța azi. Ploi torenţiale în Bulgaria Buc.—In regiunea Burgas (Bul­garia) au căzut ploi torenţiale. Un sat a fost inundat. Sunt 26 de morţi. expulzările din Paris Buc.—Poliţia din Paris continuă raziile pentru expulzarea străinilor indezirabili. Eri s’au operat 84 arestări. Nouile timbre româneşti Buc.—Fabrica de timbre din Bu­cureşti a început să lucreze nouile timbre cu efigia Regelui Mihai. Nouile timbre reprezintă pe Re­gele Mihai în faţă şi cu cravată. Ele se vor pune în circulaţie la 1 ianuarie 1928. încadrarea funcţionari­lor poliţieneşti Ministerul de interne lucrează la alcă­tuirea bugetului. O comisiune compusă din d-nii subse­cretari de Stat R. Franasovici, G. Tătă­­rescu, d. Th. Marinescu directorul perso­nalului şi Ilie Nicolaescu directorul conta­bilităţii, a lucrat ori la Siguranţă la înca­drarea personalului poliţienesc. Se urmăreşte uniformizarea gradelor din acest serviciu cu acele ale celorlalte funcţiuni publice. r. Gr. Alexandrescu Specialist în Boli interne CONSULTAȚII 2—4 p. m. Stradela Sf. Athanasie No. 3 Tipografia „Albina* Strada Seuleaca No, 1 Rechemarea diplomatu­lui austriac din Moscova Buc.—Se anunță din Viena, că ministrul Austriei la Moscova va fi rechemat. Cutremur la Bron Buc.— Cutremurul de pământ ce s’a simţit la Viena a fost înregistrat şi la Bron. Acolo el s’a produs seara la 8.30 şi a dărâmat mai multe case. Ornimentele diferitelor clădiri au fost sfărâmate. O femee trece în zbor Atlanticul Buc.— Alaltăseară Miss Ruth Elder a pornit cu avionul din Detroit peste Atlantic pentru a ateriza la Paris. Ea este însoţită de căpitanul Heidemann. * Din Londra se anunţă că a­­vionul ei a fost văzut de vapoare continuându-şi drumul în linişte. Din Paris se anunţă că sborul continuă in perfectă linişte­­şi că avionul este aşteptat să sosească acolo. Miss Ruth Elder a mai făcut diferite zboruri: ea este o femee foarte frumoasă şi a fost de­ două ori premiată cu premiul pentru frumuseţe. Restaurarea inhalatoru­lui din Slănicul Moldovei Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Capiciilor Sft. Spiridon din Iaşi, face cunoscut, că în ziua de 20 octombrie a. c. ora 10 a. m., va ţine licitaţie publică, cu oferte Închise, în cancelaria acestei E­­pitropii, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de transformări, complectări şi îmbunătăţiri, la clădirea Inhalatoratul de la Băile Slănic, jud. Bacău. Valoarea totală a lucrărilor după deviz, este de 475.009 lei. Garanţia provizorie va fi de 20.000 lei, în numerar, ori efecte garantate de Stat, iar cea definitivă de 6 la sută la suma ce va rezulta la licitaţie. Devizul, şi coniţiunile speciale, se pot vedea In orice zi de lucru, le serviciul technic. Art. 72—83 din legea contabilităţei ge­nerale, vor fi aplicabile la licitaţie. Publicaţiune Se publică spre cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 15 Noembrie 1927 ora 10 dimineaţă se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea anvelopelor şi ca­­merilor reformate după cum ur­mează : 23 anvelope Fiat 23 camere Fiat 20 anvelope Michelin 22 camere Michelin. Ori­ce informaţiuni se pot da la sediul Inspectoratului VI Cadastral Iaşi, str. Sărărie No. 63. Şeful Inspect. VI Cadastral S’a depus la toate librăriile al doilea volum al confratelui nostru B. SUŢU. IAȘII DE ODINIOARĂ 500 pagini text, 240 ilustraţii. ­4

Next