Mişcarea, octombrie 1927 (Anul 21, nr. 228-246)
1927-10-14 / nr. 233
Eu ştiu cel puţin din izvor sigur că chiar in cancelaria generalului de acolo von Spieng ştirea despre soarta tristă a acestui principe nefericit a sosit tot atât de neaşteptată ca şi Europei întregi şi în Carloviţ cât şi în ţările învecinate. Principele este regretat din cauza loialităţii lui şi ca cel mai frumos bărbat al Moldovei". Reiese clar din această corespondenţă austriacă că Europa bănuia complicitatea Austriei, bănuială de altfel legitimă, confirmată prin raportul intervenţiului austriac baron Thugut din 3 iulie 1775, în care face să înţeleagă guvernul lui, că numai de el depinde o „activă pedepsire personală" a Voevodului. Cum se poate pedepsi altfel „personal" un Principe străin, decât omorându-1! Dar fatalitatea a voit—spre ruşinea Austriei—ca în acelaş zi când căzuse Grigore Ghira Vodă în cursa Turcului, la Cernăuţi să se ia de către generalul Baron Spieny jurământul notabililor Bucovinei. „A doua crimă naţională comisă în aceiaşi zi de 1912 Oct. 1777". Ea depăşeşte normalul, devenind de interes general, tragic uman, şi mai ales prin faptul că depunerii jurământului a urmat seara un „bal fastuos" al notabililor şi o petrecere populară. Pe când husari din regimentul Esterhazy dansau ceardaşul lor tradiţional, sbârnâind pintenii, strigând vioarele, plângând cimbarul, curgând vinul,—la Iaşi în capitala Moldovei Îşi dădu ultimul oftat Voevodul, care cu riscul vieţii sale se împotrivise înstrăinării leagănului Moldovei, Ţărei descălecatului, Necropolei Muşatinilor şi a Movileştilor. Această sinistră coincidenţă face ca ziua de 17 12 Oct. 1777 va rămânea pentru Românismul întreg o zi de adevărat doliu naţional deşi chiar din tristele împrejurări de atunci se desprinde o faptă înălţătoare, precum străbate o rază de soare prin negura toamnei. Nu putem să uităm cu acest prilej atitudinea demnă şi curagioasă a preotului Andrei din Videşti lângă Suceava. Când în prezenţa unui ofiţer de Husari i se ceru să ia în biserică jurământul sătenilor, o adevărată dramă se petrecu în sufetul lui. Capul i se plecă şi după un moment de penibilă tăcere scoţând o carte spuse că nu cunoaşte alt jurământ decât cel din cartea lui. A doua zi popa Andrei—veşnică să-i fie pomenirea!—a trecut cordonul în Moldova. Un singur glas de protestare a răsunat din pustiul sufletesc al Bucovinei. Grigore Vodă! Ai fost un domn cult, vorbind mai multe limbi, căutând să duci ţara pe calea progresului, înfiinţând fabrici, dând exemplul modestiei boierilor luxişi, înfiinţând şcoli, regulând raporturile între boeri şi săteni. Te-ai încrezut în prietenia Turcului, precum noi ne-am încrezut în prietenia Rusului. Ai pierdut viaţa ta precum noi am pierdut vieţi, încrezători şi curagioşi, incapabili de a înţelege ce înseamnă trădarea mişelească, arma Iaşilor. Ai căzut învins în luptă nedreaptă, dar de ai fi murit de moarte bună, de te-ai fi plecat Sultanului şi poruncii sale ai fi fost unul din numeroşii domni ai Moldovei, încărcat cu păcatul înstrăinării celei mai istorice părţi a Moldovii, iar cetăţenii vechii capitale a Moldovei n’ar sta azi la oră târzie pe locul unde acum 150 de ani ţi-ai dat sufletul nobil şi cetăţenii României Mari nu te-ar plânge slăvindu-ţi memoria. Căci să ştii Grigore Vodă, Moldova s’a unit cu celelalte ţâri româneşti, Bucovina este țara noastră cu Suceava, cu Putna, cu Suceviţa, cu Dragomirna, cu Rădăuţi), cu Voroneţii, cu Vatra Moldoviţei, cu Sf. Ilie, cu Humorul, cu tot ce ai iubit, cu tot ce m-ai lăsat cu limbă de moarte drept moştenire din neam în neam. Dar împăraţi nu mai sunt, Grigore Vodă, la hotarele noastre şi nu nu mai este frică de nimeni numai de D-zeu. El să te răsplătească iar pe noi să ne gcălăuzească pe calea vredniciei naţionale. Un grup de prieteni ai defunctului Petre Fântinaru au luat iniţiativa ca mâne 14 octombrie a. c.ora 10 dim. la Biserica Mitocul Maicelor, din strada I. C. Brătianu care-şi serbează hramul, să-i facă un parastas. Toţi colegii şi bunii sei prieteni sunt rugaţi a lua parte. Doi dezertori arestaţi O bună captură a fost făcută ori de către poliţia locală. Agenţii poliţieneşti, pe când făceau o razie în strada Eternitatea, au zărit doi militari cari încercau să sară un gard şi să se introducă în locuinţa de la no. 80. Soldaţii au fost arestaţi, şi identificaţi. Ei se numesc Sculeac Oh. şi Antonesecu Al. şi sunt dezertori din Reg. 39 infanterie, înaintaţi comenduirei, au declarat că erau «aşteptaţi» în str. Eternitatea, pentru a face un chef cu servantele. Indivizii vor fi judecaţi pentru dezertare şi tentativă de furt, deoarece se bănueşte că acesta din urmă a fost motivul pentru care s’au introdus la curtea casei din str. Eternitatea. MIȘCAREA SBS=BSSaSSBSBBSSS 5===SSaa SSBSSB INFORMAŢIUNII — In urma deciziunei sfatului parlamentar al partidului naţional-liberal din Iaşi — conducerea organizaţiunei noastre este astfel alcătuită: D. Gheorghe 1.I. C. Brătianu Preşedinte, şi d-nii Osvald Racoviţă Constantin Toma, D. Dimitriu şi Victor Iamandi, vicepreşedinţi. — Ştirea proclamărei ca preşedinte al organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi a d-lui Gheorghe I. I. G. Brătianu i-a fost comunicată telegrafic la Paris unde d-sa se află de mai multă vreme. — Pe când individul Vasile Cireş din comuna Erniţa jud. Hotin, încercă să dispară cu un sac plin cu lucruri furate din din diferite magazine, a fost arestat de către un agent de poliţie. Hoţul a declarat că se îndeletniceşte demult cu această ocupaţie. — A fost arestat individul Iacob Sucalov originar din Chişinău, la pretenţia lui Torocfid Marinciuc din mahalaua Trei Calici, care l-a prins furându-i păsări din curte. Peri dimineaţă a fost arestat un individ care dăndu-se drept zugrav, s-a Introdus în locuinţa d-lui Motăş şi a furat suma de 1600 lei. După săvârşirea furtului individul care se numeşte Iancu Bercovici, a căutat să dispară, dar n’a reuşit. Furtul este anchetat. — UN COPIL QASIT.—Pe Jcând ser- ! geniul din str. Unirei îşi făcea obişnuita inspecţie, observă pe la orele 9 seara, în colţul străzii, un copil de vre-o 7 ani. Fără a fi însoţit de cineva, copilul se juca la poarta unei grădini, până a sosit sergentul care i-a pus la poliţie. — Din ordinul d-lui Sprinceană şeful Brigăzei de urmăriri, a dispus arestarea individului Constantin Rinoschi care este un cunoscut pungaş de buzunare. — Se află în anchetarea Brigăzii de urmăriri băiatul D-tru Indianu din str. Tăetoarei 16, acuzat că ar fi furat mai multe lucruri casnice de la un frizer din str. Suliján«. — In astă seară la teatrul naţional pentru a doua oară „RASVRATITA“ de L. Fulda, piesă care a obţinut un prea frumos succes la premieră. — Viza libretelor militare ale miliţenilor, rezerviştilor şi conplectaşilor va începe la 1 Noembrie. In legătură cu acţiunea cultural-economică, a Ateneului Popular din Tataraşi a luat fiinţă „Şcoala de Industrie Casnică Ateneul Tataraşi" cusături, ţesături, şi scoarţe româneşti. Şcoala pusă sub direcţia doamnelor Eugenia Ţuţu şi Agiae Pascu, funcţionează în strada Tataraşi No. 3. Se primesc eleve şi ucenice, fiind scutite de orice taxă. Informaţiuni se pot lua zilnic la sediul şcoalei. ________________ — Noul tarif al c. f. r. se va pune în aplicare la 1 Noembrie 1927—dată când se vor suprima şi vagoanele de clasa IV. — Tribunalul secţia I-a a confirmat mandatul de arestare a fostului agronom Covrig pentru fapta de luare de mită şi lui Nicolae Corvici pentru abuz de încredere. — Curtea cu Juri a judecat procesul lui Simion Ignatenco, acuzat pentru loviri cauzatoare de moarte. După o deliberare de 10 minute, curtea l-a condamnat la 5 ani recluziune şi 30.000 lei despăgubiri civile. Decanatul baroului de Iaşi amnteşte d-lor avocaţi membri ai baroului, că Duminică 16 Octombrie ora 15, va avea loc adunarea extraordinară a tuturor membrilor. Cum această adunare trebuia să aibă loc Duminica trecută, discuţiunile vor avea loc cu orice număr de membri prezenţi. La ordinea zilei : 1) Darea de seamă a comitetului sindicatului baroului. 2) Discuţii cu privire la aplicarea statutului acestui sindicat. D. Nicolae Boureanu-Bărliba, ajutor de grefier clasa I la secţiunea II a tribunalului Iaşi, a fost înaintat grefier clasa III la sindicatul falimentelor aceluiaş tribunal în locul d-lui Alexandru Graur, pus în disponibilitate. P D. dr. Scutariu Adrian a fost numit asistent suplinitor la clinica II chirurgicală din laşi.— Filiala „Crucea Roşie" organizând anul acesta cursuri teoretice şi practice pentru infirmiere, benevole, persoanele doritoare de a le urma sânt rugate a se adresa Luni şi Joi dela 5 la 7, Marţi şi Sâmbătă dela 12—1, la sediul filialei Toma Cosma 5 unde se fac inscrieriie şi se dau toate lămuririle. Cursurile vor incepe la 15 Noembrie c. c. — ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Credeam că accidentele de automobile au dispărut in ultimul timp după cele hotărâte de Prefectura de Poliţie. Neam Înşelat incă, căci şoferii continuă să-şi con- ducă maşinele cu mare viteză nerespectând regulamentul circulaţiei. Era dimineaţă pe când maşina cu No. 501 trecea cu plină viteză pe str. Lăpuşneanu, a lovit pe d-na Maria Busuioc care tranversa strada, producându-i grave leziuni. „ Ieri s-a ţinut examenul de admitere la secţia de declamaţie. Comisiunea a fost formată astfel: Dl. N. Teodorescu preşedinte, d-na Agatha Bârsescu, d. M. Codreanu, d. Radu Demetrescu. S-au prezentat 3 candidaţi: Mitache loan, Goldenberg Isac, Filimon N-Iae. A reuşit numai Mitache I. la clasa d-lui Radu Demetrescu. — Astăzi după-amiaza se vor scoate cu toată pietatea moaştele Sfintei Paraschiva. — In vederea sărbătoare! de mâine au sosit de astăzi multă lume din satele învecinate judeţului nostru. — Mâine cind sărbătoarea Cuvioesei Paraschiva, cursurile şcolare vor fi sus- pendate. — Şcolile primar se vor deschide la 1 Noembrie. Aceasta în urma intervenţiei pe care ministrul sănătăţii, d. Inculeţ, a făcut-o pe lângă ministerul instrucţiei. — Mâine Vineri 14 a. p. la ora ?4. p. m. are loc la Primărie constituirea noului consiliu municipal al Iaşului. CRONICA DRAMATICĂ „Intrigă Hunor“ Clasa d-nei Agatha Bârsescu Aseară a avut loc pe scena teatrului iejişan, a 2-a reprezentaţie extraordinară a clasei d-na Agatha Bârsescu. Cunoaştem motivul ce a determinat-o pe eminenta artistă de a înfăţişa publicu- lui nostru elementele tinere şi talentate. Două dintre aceste eleve vor urma un an la Paris—iată scopul reprezentaţiilor. Subiectul piesei e deslănţuirea unei dragoste pe care raţiunea unor oameni conduşi de situaţie, nu o pot admite. Dragostea baronului Ferdinand de Walter, pentru fiica muzicantului Muller, este dragostea ce nu cunoaşte margini, în faţa căreia nici însuşi prezidentul de Walter tatăl său, nu-l poate opri, oricât ar fi de groaznice supliciile la care îl supune. Dar ceea ce nu poate face asprimea şi violenţa, o poate face viclenia. Şi iată pe secretarul prezidentului, Wurn, că recurge la un mijloc nefast : necredinţa Luisei prin o scrisoare silită. Ferdinand prinde scrisoarea, o crede vinovată şi pe când Luisa îi pregătea o limonadă, pune în ea un gram de arsenic. Amândoi beau. Înainte de a muri Ferdinand află că e nevinovată, dar e prea târziu Luisa moare şi după ea şi Ferdinand. Interpretarea a avut în frunte pe talentatul tânăr I. Buraga. Din rolul lui Ferdinand d-sa a făcut un adevărat cavaler vrednic de epoca lui Schiller. In faţa sentimentului atât de puternic şi de curat al dragostei, situaţia lui de fiu de prezident şi viitor prezident nu valoarează nimic. Erotismul îl predomină pănă îşi dă ultima suflere. Momentele de îndoială de vinovăţia Luisei au făcut din acest tânăr un adevărat speculant al atenţiei publi- sului. , sora A. Mihuţescu s’a întrecut pe sine însuşi. în rolul Luizei a fost încarnarea nevinovăţiei şi a dragostei de tată şi iubit. Ropotele de aplauze au spus destul. Dra Sandy Semon în rolul Lady-ei a fost satisfăcatoare. Atât jocul de scenă cât şi vocea dovedesc un temperament artistic desăvârşit. Rolul prezidentului l-a susţinut cu multă prestanţă dl. V. Pascu. De restul ansamblului s’a remarcat d-nii Constantinescu în figură simplă şi naivă a muzicantului Müller, dl. Castriş şi Bu■eff. Vineri seara, urmează a 3-a reprezentaţie cu «Sappho» ds de Grillpatzer. In rolurile principale d-ra Cărăuşu şi dl. Buraga. F. RARU Cronica judiciară I. N. Prisacaru din com. Dolheşti jud. Falciu, în după amiaza zilei de 15 Septembrie 1926, a descărcat două focuri de revolver asupra consăteanului său I. Grig. Purice. Acesta a scăpat ca prin minune. — V. I. Focşa în tovărăşie cu Gh. Const. Manea, Vasile Th. Maricuţa din comn. Scorţeni, judeţul Bacău, în noaptea de 26 August 1927, a aplicat o lovitură cu un par, în capul lui V. Maricuţă, acesta a încetat din viaţă. Mobilul acestei crime ar fi o veche ceartă dintre V. Maricuţa şi cei trei infractori ULTIMA ORA Un interview al ex-kaizerului Wilhelm Bucureşti.—Din Berlin se anunţă că fostul kaizer Wilhelm a acordat ziaristului americen Georg Silveste Vierek un lung Interview, întrebat de ziaristul american de ce Germania a perdut războiul, cu toate că ea sa sprijinit pe Dumnezeul german, Wilhelm a răspuns din cauză că germanii au pus încrederea în Dumnezeu și din cauză că e în stare a suporta cele mai mari nenorociri. „ *7r*b“ia »aiHPtam-» spus Wilhelm-pănă la cel din urmă cartuș. La 1914 am întrebat pe Hindenburg «ce putem face?» Hindenburg mi-a răspuns: «Dacă vom lupta cu toţii unul după altul, putem câştiga. Putem lupta 1 contra 2 şi chiar 1 contra 3. Unul contra 4 e greu, 1 contra 5 e şi mai greu, dar dacă va trebui să luptam 1 contra 5, voi învlege cu ajutorul lui Dumnezeu». Ziaristul american l-a întrebat apoi pe Wilhelm: «De ce şi-a perdut tronul deşi a fost inspirat numai de Dumnezeu ?» La aceasta Witholm a răspuns : «Soarta mea este o încercare ce mi-a hărăzit-o Dumnezeu. Eu o suport si un rau ca alţii, ca sa-l nastem pe Dumnezeu». Criza justiţiei austriace Viena. (Ceps).—O un mică senzaţie a produs în Austria, cartea ziaristului italian Zingarelli, intitulată «Balcanii». Faptul, că autorul cărţii aşează Austria actuală printre statele balcanice a pricinuit o mare indignare, însă pe dealtă parte cercurile austriace n’au putut nega stemelnicia observaţiunilor lui Zingarelli. Raporturile, cari există in justiţia austriacă confirmă deasemenea afirmaţiunile ziaristului italian. Nu este nici un secret ,ci justiţia austriacă a căzut complect în sfera politicianismului, şi că Curţile cu juri sunt compuse după consideraţiile politice. Aceasta s’a văzut şi în ultimele îprocese ce au avut loc la Viena, şi cari au dat impuls la explozia din iulie. S’a părut că acesteconsecinţe au fost o învăţătură pentru justiţia austriacă şi că se va face totul ca populaţia să nu piardă ultima rămăşiţa de încredere în imparţialitatea tribunalelor austriace. Cele petrecute însă in urmă au arătat că aceste aşteptări nu s’au împlinit. Raporturile cari au continuat să dăinuească In Justiţia austriacă evidenţiază starea bolnăvicioasă în care a fost împinsă justiţia austriacă. Neîncrederea în justiţia este şi cauza principală a atmosferii actuale din Austria, care ar putea da naştere la o nouă mişcare revoluţionară. Patru arestări senzaţionale la Bucureşti Buc.Judecătorul de instrucţie a arestat ieri pe d. M. Stănescu directorul închisorei Văcăreşti, pe Gheorghe Borcan, directorul închisorei Rădăuţi, pe grefierul I. Costescu şi pe Şerban Iordănescu. Toţi patru fiind implicaţi în fraudele de la închisoarea Văcărești. Tribunalul se va pronunța azi. Ploi torenţiale în Bulgaria Buc.—In regiunea Burgas (Bulgaria) au căzut ploi torenţiale. Un sat a fost inundat. Sunt 26 de morţi. expulzările din Paris Buc.—Poliţia din Paris continuă raziile pentru expulzarea străinilor indezirabili. Eri s’au operat 84 arestări. Nouile timbre româneşti Buc.—Fabrica de timbre din Bucureşti a început să lucreze nouile timbre cu efigia Regelui Mihai. Nouile timbre reprezintă pe Regele Mihai în faţă şi cu cravată. Ele se vor pune în circulaţie la 1 ianuarie 1928. încadrarea funcţionarilor poliţieneşti Ministerul de interne lucrează la alcătuirea bugetului. O comisiune compusă din d-nii subsecretari de Stat R. Franasovici, G. Tătărescu, d. Th. Marinescu directorul personalului şi Ilie Nicolaescu directorul contabilităţii, a lucrat ori la Siguranţă la încadrarea personalului poliţienesc. Se urmăreşte uniformizarea gradelor din acest serviciu cu acele ale celorlalte funcţiuni publice. r. Gr. Alexandrescu Specialist în Boli interne CONSULTAȚII 2—4 p. m. Stradela Sf. Athanasie No. 3 Tipografia „Albina* Strada Seuleaca No, 1 Rechemarea diplomatului austriac din Moscova Buc.—Se anunță din Viena, că ministrul Austriei la Moscova va fi rechemat. Cutremur la Bron Buc.— Cutremurul de pământ ce s’a simţit la Viena a fost înregistrat şi la Bron. Acolo el s’a produs seara la 8.30 şi a dărâmat mai multe case. Ornimentele diferitelor clădiri au fost sfărâmate. O femee trece în zbor Atlanticul Buc.— Alaltăseară Miss Ruth Elder a pornit cu avionul din Detroit peste Atlantic pentru a ateriza la Paris. Ea este însoţită de căpitanul Heidemann. * Din Londra se anunţă că avionul ei a fost văzut de vapoare continuându-şi drumul în linişte. Din Paris se anunţă că sborul continuă in perfectă linişteşi că avionul este aşteptat să sosească acolo. Miss Ruth Elder a mai făcut diferite zboruri: ea este o femee foarte frumoasă şi a fost de două ori premiată cu premiul pentru frumuseţe. Restaurarea inhalatorului din Slănicul Moldovei Epitropia Generală a Casei Spitalelor şi Capiciilor Sft. Spiridon din Iaşi, face cunoscut, că în ziua de 20 octombrie a. c. ora 10 a. m., va ţine licitaţie publică, cu oferte Închise, în cancelaria acestei Epitropii, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de transformări, complectări şi îmbunătăţiri, la clădirea Inhalatoratul de la Băile Slănic, jud. Bacău. Valoarea totală a lucrărilor după deviz, este de 475.009 lei. Garanţia provizorie va fi de 20.000 lei, în numerar, ori efecte garantate de Stat, iar cea definitivă de 6 la sută la suma ce va rezulta la licitaţie. Devizul, şi coniţiunile speciale, se pot vedea In orice zi de lucru, le serviciul technic. Art. 72—83 din legea contabilităţei generale, vor fi aplicabile la licitaţie. Publicaţiune Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Noembrie 1927 ora 10 dimineaţă se va ţine licitaţie publică cu oferte închise pentru vânzarea anvelopelor şi camerilor reformate după cum urmează : 23 anvelope Fiat 23 camere Fiat 20 anvelope Michelin 22 camere Michelin. Orice informaţiuni se pot da la sediul Inspectoratului VI Cadastral Iaşi, str. Sărărie No. 63. Şeful Inspect. VI Cadastral S’a depus la toate librăriile al doilea volum al confratelui nostru B. SUŢU. IAȘII DE ODINIOARĂ 500 pagini text, 240 ilustraţii. 4