Mişcarea, noiembrie 1927 (Anul 21, nr. 247-271)
1927-11-26 / nr. 268
ANUL XXI No. 268 I» in Ion I. C. Brătianu Neamul românesc îmbracă ziler»“nie de doliu; ţara întreagă este zguduită din temeliile ei "de perderea omului de numele căreia se leagă acte nefericoare din trecutul apropiat al nostru şi care era chezăşis propăşire! şi consolidarei noastre Interne. Ion I. C. Bratianu nu mai este. Figura lui se proectează, la aceste clipe atât de dureroase şi pline de grijă, la perspectiva istoriei şi cu cât ne gândim maimaii la opera lui covârşitoare, la personlitatea lui dominantă, la autoritatea lui necontestată şi la prestigiul numelui său, cu atâta ne apare mai prăpăstios golul pe care-l lasă acest gigant al neamului nostru, tn viaţa noastră publici. Crescut In tradiţia politică inaugurată de ilustrul său părinte, — creatorul României de ied —, Ion I. C. Brătianu — creatorul României de «zi — s’a Inalţat pe culmi pe care nici un om de stat, din ţara noastră nu le-a atins. Sobru şi cumpatit, el nu s’a impresionat niciodată de gloria succesului şi străduinţa lui continuă a privit totdeauna intensele superioare şie patriei. Ion Brade nu rămâne, atât în politica internă cât şi îu cea externă, singurul om al realizărilor. Şi din momentul în care se afirma ca un puternic talent politic, ori de câte ori a fost vorba de zile grele pentru ţara noastră, Ion Brătianu a veghiat ca o santinelă neadormită şi n-a cunoscut ce este liniştea. Când s’a Încins lupta mare pentru dreptate, între popoarele lumei, Ion Brătianu a avut viziunea Romanlei Mari, el simţea că destinul istoricii hărăzise misiunea grea, dar plini de glorie de a înfăptui visul de veacuri al neamului nostru; era predestinat ca plecând de la opera tatălui său —Independenţa şi regatul — el, fiul, să fie animatorul conştiinţei unui popor întreg şi să-l ducă la unitatea lui naţională. Ca aceia la primul corsi- Hu de coroană, pe care regele Carol I a convocat, după isbucnirea răsboiului, şi 1914, Ion Brătianu, şi atunci preşedinte de Consiliu, s’a opus în mod hotărât intervenţiei alături de puterile centrele. Când în 1916, sfetnicii ţarii au fost întruniţi, de astă dată de regele Ferdinand, la un nou consiliu, şeful guvernului care era tot Ion Brătianu, a spus cu hotărâre: „Ca şi tatăl meu nu sunt nici rusofil nici germanofil, ci sunt ninai român. Acei cari se opun războiului perol din vedere latura morală a chestiune!. Chiar dacă n’am fi siguri de victorie, totuşi ne vom asigura unitatea naţională ca şi Italia, care, biruită la Novaris, şi-a înfăptuit o, totuşi, după câţiva ani. Cauza României Mari a săvârşit un pas gigantic din clipa la care cela patru Mari puteri (Franţa, Auglia, Rusia şi Italia) ne-au recunoscut dreptul la unitatea noastră naţională. Mihi Viteazul ăsta eroul nostru legendar peatrică a trecut 1® Transilvania. Va fi la fel pentru regele Ferdinand. la ce ran priveşte, eu am întreaga răspundere ! Dinastia romsânâ nu aste o dinastie străină. Din clipa în care regele va fi trecut Carpstiî, ch .^sfiimea nici nu se va mai pune". Astfel vorbea patriotul înflăcărat, care era convins că poporul romăn, prin vitalitatea sa, va ști să învingă, chiar cele mai grele împrejurări, ce i s’ar fi opus înfăptuirii idealului său. Şi a biruit. Trasând peste greutăţi şi jertfe dureroase, Ion Brătianu a dominat împrejurările, a comprimat toată suferinţa care mistuia în clipe,« cele mai tragice, pentrucă înzestrat cu o voinţă energică şi nebiruită, el spera în răsăritul soarelui României Mari. Şi aşa a fost dar, şi c&nd în urmă s’au ivit atâtea greutăţi da pe urma războiului ce am purtt şi atâtea probleme In noul nostru stat, tot la experienţa şi înţelepciunea lui Ion Brătianu s’a făcut apel. Din 1914 până astăzi Ion Brătiau n’a cunoscut ce este viaţa liniştită şi odihna, toată greutatea de guvernare a ţării, Kumtsel a suportat-o iar astăzi, mai mult ca oricând, în haosul vieţii zbuciumate de după rasboi, nădejdea neamului nostru era în priceperea şi energia lui, în autoritatea lui necontestată, pe care o avea atât în ţară cât şi peste batire. Ci dispare tocmai când desvolirea psşoică a ţării noastre era mai legată de personalitatea lui. Şi fiindcă Ion Brătianu nu era un om al aveniturilor, ci era totdeauna plin de energie şi de hotărâre în acţiunile lui, de aceia neamul nostru întreg îşi pusese toată încrederea în el. Perderea lui, atât de neaşteptată, apare catastrofstă, în aceste clipe, ca unul care eşte din cadrul comun al oamenilor noştri politici prin distincţia sufletească ce-l caracteriza şi prin superioara lui capacitate politică. Partizani şi adversari, un popor întreg ca şi străinătatea care l-a cunoscut şi l-a apreciat, rămânem consternaţi în faţa acestui tragic de 3 ani şi invocăm umbra celui trecut la nemurire, să ne călăuzească paşii pentru asigurarea propăşirii şi viitorului liniştit al ţării noastre. EMIL DIACONESCU Din ultimele dorinci ale lui I.I. C. Brătianu Marele dispărut care prin moartea sa neaşteptată a sângerat inima şi îndoliat sufletul neamului, şi-a exprimat dorinţa ca să nu i se depue nici flori nici coroane. Sumele ce emit destinate acestui scop se vor depune la fondul cultural „Ion I. C. Brătianu“. Şedinţa funerară de la dlubul Liberal din Bucureşti Buc.Astăzi la ora 4 p. m. are loc la dihul liberal din Citea Victoriei o şedinţă funerara pentru comemorarea marelui dispărut. Vor lua parte majorităţile parlamentare, fruntaşii şi membrii partidului. Cetiţi in pagina II a ultimele ştiri telegrafice Sií IhB! SAMBATA 26 NOEMBRIE 1927 Câtre toţi şefii de organizaţii ai partidului naţional-liberal Dl. I. G. Duca, ministrul de interne a expediat astăzi următorul comunicat către toţi şefii de organizaţii naţionl-lberale din ţară: „Cu inima zdrobită de durere am trista însărcinare de a vă aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a marelui şi mult iubitului nostru Preşedinte Domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria României contimporane, în înfăptuirea întregirii neamului şi în îndepinirea marelor reforme democratice care stau la temelia organizării sociale a României întregite, aparţin istoriei şi asigură în analele românismului o glorie neperitoare. In feţi mormântului său deschis, partidul Naţional-Liberal pe care el la condus cu atâta înţelepciune şi cu atâta strălucire, este dator mai mult decât oricând ca prin unire şi puternică solidaritate sufletească să stea strajă întru apărarea marilor interese naţionale care preocupă ţara noastră. Acesta este cel mai bun omigiu pe care colaboratorii şi prietenii politici îl pot, în aceste clipe de durere, aduce memoriei marelui om de stat dispărut atât de neaşteptat din mijlocul nostru. I. G. Duca Doliul partidului naţional liberal din Iaşi Telegramele adresate d-nei Elisa I. Brătianu, d-lui Gh. L Brătianu şi d.lui Vintilă I. Brătianu. Membrii partidului naţional liberal din Iaşi şi-au exprimat profunda durere prin următoarele telegrame de condoleanţe : Desmotei Elise Brătianu Bucureşti Adânc îndureraţi de fulgerătoarei veste a morţi celui mai de samă bărbat de stat al vremurilor noastre, vă rugăm să primiţi expresiunea vie a simţimintelor, de care suntem copleşiţi calea ţării este recunoştinţa simbolică a unui neam întreg pentru acela care a înfăptuit unitatea naţională şi a consolidat noul stat român prin cele mai trainice opere democratice. Istoria înscrie pentru Ion I. C. Brătianu, pentru operele acestui mare şi devotat sfetnic al Tronului, şi al celui mai ilustru slujitor al ţarei, strălucite pagini. In numele organizaţiei partidului naţional liberal din Iaşi. Constantin G. Toma, Osv. Racoviţă, D. Dimitriu, Victor Iamandi vicepreşedinţi. Dlui George Brătianu deputat Bucureşti Înfioraţi de neaşteptata moaşte a ilustrului părinte al vostru ca şi al ţărei, vă împărtăşim jalea. Doliul sufletului-voastru este doliul unui neam, care şi-a pierdut pe întregitorul său şi pe marele înfăptuitor al aşezărilor democratice. Sdrobiţi de durere, vă rugăm să primiţi expresiunea simţimintelor, care ne stăpânesc şi să credeţi în neclintitul nostru devotament. In numele organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi, Constantin G. Toma, Osvald Racoviţă, D. Dimitriu, Victor Iamandi vicepreşedinţi * D-LUI ViNTILAI BRĂTIANU Prim Ministru Bucureşti Partidul naţional-liberal din Iaşi cu adâncă emoţiune depune lacrimile sale la căpătâiul marelui şef ce i-a fost răpit lui şi ţârei. Ion I. C. Brătianu rămâne simbolul celui mai nobil şi mai cald patriotism şi al celeimai generoase democraţii. Sufletul ieşan este cu atât mai legat de ilustrul dispărut, cu cât aici în Iaşi Ion I. C. Brătianu a preconizat marile reforme, care alcătuiesc astăzi bazele democraţiei sociale şi politice ale ţărei, după cum tot aici în Iaşi a presidat glorioasele evenimente ale râsboiului pentru întregire. Imens este golul ce rămâne în urma Sa. Pildele înălţătoare şi întregul tezaur al înţelepciunei sale, vor constitui însă patrimoniul tradiţiunilor naţionale şi democratice, care ne vor călăuzi în viitori ! Cugetul şi râvna le vom închina învăţăturilor acestui nealămuit barbat de stat şi strâns uniţi sub cutele glorioase ale steagului partidului, vom continua lupta pentru consolidarea şi progresul iubitei noastre ţări. In numele organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi, Constantin I. Toma, Gsvald G. Racoviţă, D. Dimitriu şi Victor Iamsndi, vice-preşedinţi. Iaşul şi moartea lui I.J.C. Brătianu Şedinţa funerară a Consiliului Municipial Membrii consiliului municipial au fost convocaţi aseară în şedinţă extraordinară, în care primarul oraşului a adus la cunoştinţă trista veste a încetarea din viaţă a marelui om de stat şi fost preşedinte al consiliului de ministru, prin următoarea cuvântare : DOMNILOR CONSILIERI, Cu inima Îndurerată vă aduc la cunoştinţă că Primul Ministru al Ţarei, Marelui Ion I. C. Brătianu, a încetat din viaţă. Prin dispariţia lui, ţara întreagă şi Neamul Românesc, încearcă o pierdere cu drept cuvânt ireparabilă, şi care devine cu atât mai duroasă cu cât el s’a atins din viaţă în timpurile grele prin care trece astăzi ţara noastră, înainte de a-şi fi putut încheia marea misiune istorică care i-a fost dat de pronie să o îndeplinească. După ce alături de Marele îşi înţeleptul