Mişcarea, noiembrie 1927 (Anul 21, nr. 247-271)

1927-11-26 / nr. 268

ANUL XXI No. 268 I» in­ Ion I. C. Brătianu Neamul românesc îmbracă ziler»“­nie de doliu; ţara întreagă este zgu­duită din temeliile ei "de perderea omului de numele căreia se leagă acte nefericoare din trecutul apro­piat al nostru şi care era chezăşis propăşire! şi con­solidarei noastre In­terne. Ion I. C. Brat­ian­u nu mai este. Figura lui se proectează, la aceste clipe atât de dureroase şi pline de grijă, la perspectiva istoriei şi cu cât ne gândim maimaii la opera lui covârşitoare, la person­litatea lui do­minantă, la autoritatea lui necontes­tată şi la prestigiul numelui său, cu atâta ne apare mai prăpăstios golul pe care-l lasă acest gigant al nea­mului nostru, tn viaţa noastră pu­blici. Crescut In tradiţia politică inaugu­rată de ilustrul său părinte, — crea­torul României de ied —, Ion I. C. Brătianu — creatorul României de «zi — s’a Inalţat pe culmi pe care nici un om de stat, din ţara noastră nu le-a atins. Sobru şi cumpatit, el nu s’a impresionat nici­odată de glo­ria succesului şi străduinţa lui con­tinuă a privit totdeauna inten­sele superioare şie patriei. Ion Brad­e nu rămâne, atât în poli­tica internă cât şi îu cea externă, singurul om al realizărilor. Şi din momentul în care se afirma ca un puternic talent politic, ori de câte ori a fost vorba de zile grele pen­tru ţara noastră, Ion Brătianu a ve­­ghiat ca o santinelă neadormită şi n-a cunoscut ce este liniştea. Când s’a Încins lupta mare pentru dreptate, între popoarele lumei, Ion Brătianu a avut viziunea Roma­nlei Mari, el simţea că destinul istoric­ii hărăzise misiunea grea, dar plini de glorie de a înfăptui visul de veacuri al neamului nostru; era predestinat ca plecând de la opera tatălui său —Independenţa şi regatul — el, fiul, să fie animatorul conştiinţei unui po­­por întreg şi să-l ducă la unitatea lui naţională. Ca aceia la primul cor­si- Hu de coroană, pe care regele Ca­rol I a convocat, după isbucnirea răsbo­­iului, şi 1914, Ion Brătianu, şi atunci preşedinte de Consiliu, s’a opus în mod hotărât intervenţiei alături de puterile centrele. Când î­n 1916, sf­et­nicii ţarii au fost întruniţi, de astă dată de regele Ferdinand, la un nou consiliu, şeful guvernului care era tot Ion Brătianu, a spus cu hotărâr­e: „Ca şi tatăl meu nu sunt nici ruso­fil nici germanofil, ci sunt ninai român. Acei cari se opun războiului perol din vedere latura morală a che­stiune!. Chiar dacă n’am fi siguri de victorie, totuşi ne vom asigura uni­tatea naţion­ală ca şi Italia, care, bi­ruită la Novaris, şi-a înfăptuit o, to­tuşi, după câţi­va ani. Cauza României Mari a săvârşit un pas gigantic din clipa la care cela patru Mari puteri (Franţa, Auglia, Rusia şi Italia) ne-au recunoscut dreptul la unitatea noastră naţională. Mihi Viteazul ăsta eroul nostru le­gendar peatr­ică a trecut 1® Transil­vania. Va fi la fel pentru regele Ferdinand. la ce ran priveşte, eu a­m întreaga răspundere ! Dinastia romsânâ nu aste o dinastie străină. Din clipa în care regele va fi trecut Carpstiî, ch .^sfiimea nici nu se va mai pune". Astfel vorbea patriotul înflăcărat, care era convins că poporul romă­n, prin vitalitatea sa, va ști să învingă, chiar cele mai grele împrejurări, ce­ i s’ar fi opus înfăptuirii idealului său. Şi a biruit. Trasând peste greutăţi şi jertfe dureroase, Ion Brătianu a dominat împrejurările, a comprimat toată suferinţa care­­ mistuia în cli­pe,« cele mai tragice, pentrucă înzes­trat cu o voinţă energică şi nebirui­tă, el spera în răsăritul soarelui Ro­mâniei Mari. Şi a­şa a fost dar, şi c&nd în urmă s’au ivit atâtea greutăţi da pe urma războiului ce am purtt şi atâtea probleme In noul nostru stat, tot la experienţa şi înţelepciunea lui Ion Brătianu s’a­ făcut apel. Din 1914 până astăzi Ion Brătiau n’a cunoscut ce este viaţa liniştită şi odihna, toată greutatea de gu­vernare a ţării, Kumts­­el a suport­at-o iar astăzi, mai mult ca ori­când, în haosul vieţii zbuciumate de după rasboi, nădejdea neamului nostru era în priceperea şi energia lui, în auto­ritatea lui necontestată, pe care o avea atât în ţară cât şi peste batire. Ci dispare tocmai când desvolirea psşoică a ţării noastre era mai le­gată de personalitatea lui. Şi fiindcă­­ Ion Brătianu nu era un om al aven­­i­turilor, ci era totdeauna plin de e­­nergie şi de hotărâre în acţiunile lui, de aceia neamul nostru întreg îşi pusese toată încrederea în el. Per­­derea lui, atât de neaşteptată, apare catastrofstă, în aceste clipe, ca unul care eşte din cadrul comun al oame­nilor noştri politici prin distincţia su­fletească ce-l caracteriza şi prin su­perioara lui capacitate politică. Partizani şi adversari, un popor întreg ca şi străinătatea care l-a cu­noscut şi l-a apreciat, rămânem con­sternaţi în faţa acestui tragic de 3 ani şi invocăm umbra celui trecut la ne­murire, să ne călăuzească paşii pen­tru asigurarea propăşirii şi viitorului liniştit al ţării noastre. EMIL DIACONESCU Din ultimele dorinci ale lui I.I. C. Brătianu Marele dispărut care prin moar­tea sa neaşteptată a sângerat ini­ma şi îndoliat sufletul neamului, şi-a exprimat dorinţa ca să nu i se depue nici flori nici coroane. Sumele ce emit destinate aces­tui scop se vor depune la fondul cultural „Ion I. C. Brătianu“. Şedinţa funerară de la dlubul Liberal din Bucureşti Buc.­­Astăzi la ora 4 p. m­. are loc la di­hul liberal din Citea Vic­toriei o şedinţă funerara pentru comemorarea marelui dispărut. Vor lua parte majorităţile par­lamentare, fruntaşii şi membrii partidului. Cetiţi in pagina II a ultimele ştiri telegrafice Sií IhB! SAMBATA 26 NOEMBRIE 1927 Câtre toţi şefii de organizaţii ai partidului naţional-liberal Dl. I. G. Duca, ministrul de interne a expediat astăzi următorul co­municat către toţi şefii de organizaţii naţionl-lberale din ţară: „Cu inima zdrobită de durere am trista însărcinare de a vă aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a marelui şi mult iubitului nostru Pre­şedinte Domnul Ion I. C. Brătianu. Rolul lui în istoria României contimporane, în înfăptuirea întregirii neamului şi în în­depinirea marelor reforme democratice care stau la te­melia organizării sociale a României întregite, aparţin istoriei şi asigură în analele românismului o glorie neperitoare. In feţi mormântului său deschis, partidul Naţional-Liberal pe care el la condus cu atâta înţelepciune şi cu atâta strălucire,­ este dator mai mult decât oricând ca prin unire şi puternică solidaritate sufletească să stea strajă întru apărarea marilor interese naţionale care preocupă ţara noastră. Acesta este cel mai bun om­igiu pe care colaboratorii şi prietenii po­litici îl pot, în aceste clipe de durere, aduce memoriei marelui om de stat dispărut atât de neaşteptat din mijlocul nostru. I. G. Duca Doliul partidului naţional liberal din Iaşi Telegramele adresate d-nei Elisa I. Brătianu, d-lui Gh. L Brăti­anu şi d.lui Vintilă I. Brătianu. Membrii partidului naţional­ liberal din Iaşi şi-au exprimat profunda du­rere prin următoarele telegrame de condoleanţe : Desmotei Elise Brătianu Bucureşti Adânc îndureraţi de fulgerătoarei veste a morţ­i celui mai de samă băr­bat de stat al vremurilor noastre, vă rugăm să primiţi expresiunea vie a simţimintelor, de care suntem cople­şiţi calea ţării este recunoştinţa simbo­lică a unui neam întreg pentru acela care a înfăptuit unitatea naţională şi a consolidat noul stat român prin cele mai trainice opere democratice. Istoria înscrie pentru Ion I. C. Bră­tianu, pentru operele acestui mare şi devotat sfetnic al Tronului, şi al ce­lui mai ilustru slujitor al ţarei, stră­lucite pagini. In numele organizaţiei partidului naţional liberal din Iaşi. Constantin G. Tom­a, Osv. Racoviţă, D. Dimitriu, Victor Iamandi vicepre­şedinţi. D­lui George Brătianu deputat Bucureşti Înfioraţi de neaşteptata moaşte a ilustrului părinte al vostru ca şi al ţărei, vă împărtăşim jalea. Doliul sufletului­­-voastru este do­liul unui neam, care şi-a pierdut pe întregitorul său şi pe marele înfăptui­tor al aşezărilor democratice. Sdrobiţi de durere, vă rugăm să primiţi expresiunea simţimintelor, care ne stăpânesc şi să credeţi în neclin­titul nostru devotament. In numele organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi, Constantin G. Toma, Osvald Ra­coviţă, D. Dimitriu, Victor Iamandi vicepreşedinţi * D-LUI Vi­NTILAI BRĂTIANU Prim Ministru Bucureşti Partidul naţional-liberal din Iaşi cu adâncă emoţiune depune lacrimile sale la căpătâiul marelui şef ce i-a fost răpit lui şi ţârei. Ion I. C. Brătianu rămâne simbolul celui mai nobil şi mai cald patriotism şi al celei­­mai generoase democraţii. Sufletul ieşan este cu atât mai legat de ilustrul dispărut, cu cât aici în Iaşi Ion I. C. Brătianu a preconizat marile reforme, care alcătuiesc astăzi bazele democraţiei sociale şi politice ale ţărei, după cum tot aici în Iaşi a presidat glorioasele evenimente ale râs­­boiului pentru întregire. Imens este golul ce rămâne în urma Sa. Pildele înălţătoare şi întregul te­zaur al înţelepciunei sale, vor consti­tui însă patrimoniul tradiţiunilor na­ţionale şi democratice, care ne vor că­lăuzi în viitori ! Cugetul şi râvna le vom închina în­văţăturilor acestui nealămuit barbat de stat şi strâns uniţi sub cutele glo­rioase ale steagului partidului, vom continua lupta pentru consolidarea şi progresul iubitei noastre ţări. In numele organizaţiei partidului naţional-liberal din Iaşi, Constantin I. Toma, Gsvald G. Racoviţă, D. Di­mitriu şi Victor Iamsndi, vice-preşe­­dinţi. Iaşul şi moartea lui I.J.C. Brătianu Şedinţa funerară a Con­siliului Municipial Membrii consiliului municipial au fost convocaţi aseară în şedinţă extraordinară, în care primarul oraşului a adus la cu­noştinţă trista veste a încetarea din viaţă a marelui om de stat şi fost preşedinte al consiliului de ministru, prin următoa­rea cuvântare : DOMNILOR CONSILIERI, Cu inima Îndurerată vă­­ aduc la cu­noştinţă că Primul Ministru al Ţarei, Ma­relui Ion I. C. Brătianu, a încetat din viaţă. Prin dispariţia lui, ţara întreagă şi Nea­mul Românesc, încearcă o pierdere cu drept cuvânt ireparabilă, şi care devine cu atât mai duroasă cu cât el s’a atins din viaţă în timpurile grele prin care trece astăzi ţara noastră, înainte de a-şi fi pu­tut încheia marea misiune istorică care i-a fost dat de pronie să o îndeplinească. După ce alături de Marele îşi înţeleptul

Next