Mişcarea, iulie 1928 (Anul 22, nr. 149-173)
1928-07-24 / nr. 167
AIM XXII 167 be#, Piaţa Unto Na 6 oarde d* tfero*: 9^12 a. mu ABONAMENTE: REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ANUNCIURI Şl RECLAME: APARE ZILNIC Un ea.......................... 600 tot csnstî toi ..... 300 lei Autorități, Birsei etc. un an 1200 lei MARTI 24 IULIE 1928 Se primase In condBftwd avantagfoone «Brad ta adn&Meatla stareM Iaşi, Piaţa Unto & Sub direcţiaea unui comitet de redacţie d 3—5 p. m.E fcspA teste «graffite de mfantette Consecinţele împrumutului extern împotriva tuturor uneltirilor şi a campaniilor de discreditare a ţârii, tratativele pentru realizarea împrumutului au fost sfârşit. Guvernul a convocat parlamentul pentru o scurtă sesiune extraordinară în care se vor vota cele patru proecte de legi prin care se autoriză contractarea acestui împrumut şi efectuarea stabilizării naţionale, împrumutul instituie un mare succes pentru guvern şi unul şi mai mare pentru ţară. Pentru guvern succesul este mare întrucât el a biruit toate greutăţile pe care o opoziţie inconştientă şi lipsită de orice răspundere i le-a pus în cale, căutând prin mijloacele cele mai nepermise să inducă în eroare străinătatea, să compromită prestigiul ţârii ca să i se acorde încrederea de care se bucură. Pentru ţară succesul este şi mai mare nu numai că prin formalitatea împrumutului se înfăptueşte stabilitatea valutei naţionale şi se consolidează astfel finanţele statului—dar prin aceea că intrând în relaţiuni cu marea finanţă străină, am asigurat colaborarea capitalurilor ei cu capitalul naţional, şi am extins din acest punct de vedere câmpul de activitate, reintrând în raporturi normale şi mai mai intensificate cu statele care participă la acest împrumut. Pe de altă parte, prin înfăptuirea stabilizării, consolidăm interesele financiare şi economice ale ţării deschizând o adevărată eră nouă, o eră de avânt şi de progres naţional. In proporţia acestor strălucite şi de toată lumea văzute succede a crescut şi desnădejdea opoziţiei obstrucţioniste. Dacă d. Maniu se mai agită şi acum in urma traaşărei definitive a acestor importante înfăptuiri, d-sa este silit s’o facă pentru a’şi mai putea menţine cercul care-l înconjoară şi care plictisit până peste cap de acţiunea directivă politică a conducătorilor, e gata oricând să plesniască... Exasperarea acestei obstrucţii naţional-ţărăniste—care în chestia împrumutului extern s’a dovedit a fi o organizaţie internaţională şi anti-românească — este consecinţa acestor mari isbânzi pe care le înregistrează guvernul şi partidul liberal. VN SAGĂ NULTE 51MARUHTE Comisvoiajorul X descinde la unul din cele mai noui hoteluri din Capitală și caută o cameră. — Care sunt prețurile la d-stră pentru o cameră? Întreabă el pe portar. — Avem diferite. La etajul întăi 500 lei, la al doilea 400 și la al treilea 200 lei. — Regret, dar hotelul d-stră nu e destul de Înalt!.. . — Cărei fante ti se ia totul la sosire ? — Unei atestante. Ci La un curs de botanică, profesorul vrând să facă deosebire între trandafir şi viorea, cătră elevi: — Inchipuiţi-vă o femeie frumoasă care păşeşte mândră pe stradă, elegant îmbrăcată, privind fără a saluta, și în urma ei un om, cu capul plecat pe care abia dacă-1 observi... Un elev poznaș intervenind instantaneu: — Care este soțul ei! ECOURI Dr. M. Sorbu, tafonul „Patimei Roşie“ şi al „Dezertorul" a utilizat ramacul „Neamul Şoimareştilor“ pentru o lucrare teatramn cu care ce va deschide noua stagiune a teatrului staţional din Cernăuţi. Dr. Vaijean, fostul director al teatrului naţional din Capitală pe care ieşenii şi-l amintesc din operele sale «Un manifest studenţesc» «Deputatul Ţărănimii» jucate cu mare succese la Iaşi (unde şi-a făcut studiile universitare)—a scris o nouă piesă de teatru întitulată „Generaţia de sacrificiu“ ce se va reprezenta în noua stagiune teatrală. * „Mâine de sus!“ este titlul unei piese ameticane, cu subiect criminalo-detectiv, care se ţine afișat în uor teatre streine. Benvenuto Frampfenann, fiul maritul scriitor şi dramaturg Gerhart Huuptmann, s-a logodit cu principesa Elisabeth von Schaumburg-Lippe. — Primindu-se de către autorităţile poliţăneşti o serie de denunţuri pin care se relata jocurile de noroc ce se practică în anumite localuri, s’au dispus razii pentru verificarea celor relatate în denunţuri. LIBRARII _ŞI CĂRŢILE —■ Necesitatea de a se reorganiza comerţul librăriei. Iniţiativa fi datoria librarilor din Iaşi Librarii ieşeni im convooat un congres general al librarilor, ce urmează a se ţine la Iaşi. Motivul convocării spontane a incestui congres a fost tratat prin procesele verbale pe care le-am publicat în numerale noastre anterioare şi el se datoreşte faptului că editorii de cărţi şcolire au luat hotărârea de a nu trimite cărţile didactice de căt la compt fix, fără dreptul de a returna volumele rentase nevândute. Măsura editorilor are şi ia un temei. Ca e pricinuită de faptul ca cei mai mulţi librari din provincie, au obiceiul de a nu achita cărţile comandate decât după nenumărate intervenţii şi chsitueii speciale făcute de reprezentanţii editorilor. Cerere® librarilor ieşeni de a li se acorda dreptul de remitemţă la zece cinsprezece zile după începerea anului şcolar este legitimă şi desigur ci editurile o vor admite. Rămâne lasă ca librarii in congresul pe care-l convoacă să-şi convingi colegii de branşă ca să se comporte mai exact la achitarea compturnor cari dacă pentru cărţile didactice, casele de editura au luat aceasta măsură, pentru celelalte cărţi,—literare sau ştiinţifice—nu s’a făcut nimic. Vom cita exemplul editurei „Viaţa Românească" din Iaşi—de unde, prin librăria respectivă a pornit acţiunea de a se convoca acest congres al librarilor—şi care şi-a Împrăştiat cărţile editate prin toată ţara, fără a putea incasa valoarea lor decât prin voiajuri speciali şi demersuri. Comerţul librăriei de care este legată toată activitatea intelectuală — trebuie cu totul reorganizat ca el sa nu se mai practice in aceste coadiţiuni, dezastruoase din toate pune- tele de vedere. Librarii ieşeni cari au luat iniţia- tiva congresului, au datoria de a da acest semnal de lupta. Dacă n’o vor face, situaţia se va perpetua in de- ‘ trimentui tor, a caselor de editură, a cărţii tu genere şi a activităţii inte- j iectuale din ţară. Cetiţi In pagină 11a ultimele ştiri telegrafice I Problemele învăţământului secundar — Apropos de congresul de la Bucureşti — Din dezbaterile ce au urmat în congresul internaţional al profesorilor secundari adunaţi la Bucureşti, se poate constata că nu numai la noi, dar şi în toate statele europene există această problemă care preocupă pe specialişti. Diferitele propuneri făcute de către delegaţii acestor state sunt pornite din ideia esenţială de a se da învăţământului secundar metoda cea mai bună ca ea să corespundă şi necesităţilor şcolare şi culturale dar şi necesităţilor universitare. Doleanţele exprimate de congresişti isvoresc dintr-o meditare pedagogicădidactică, în sensul că profesorimea de astăzi este preocupată de ideia de predare a materiilor în chipul cel mai sintetic pentru a putea da rezultatele cele mai practice. In genere profesorii au cerut ca programul învăţământului secundar să nu mai fie încărcat, ci din contra, el să fie comprimat. Fiecare profesor de specialitate a inzistat în această direcţiune, bineînţeles asupra materiei respective. Până şi la obiectul matematicei—baza cursului real—s’a cerut modificarea programului. Dl. prof. Pompei a accentuat în această privinţă, fără a ştirbi sistemul, ci numai prin ridicarea proporţiilor la un minimum de lucrări esenţiale. Congresul de la Bucureşti va avea, desigur, rezultate importante pentru ca învăţământul secundar să fie în viitor ceea ce trebuie să fie. Toate propunerile făcute în congres tind spre acelaş scop : simplificarea programului analitic, și ceea ce e foarte principal pentru şcoală, o sistemă cât mai eficace pentru predarea materiei. NOTE TARA CATACLISMELOR Anul acesta recordul cataclismelor a ţinut Peninsula Balcanică, anul trecut America Centrală şi mai Înainte Japonia. Se pare însă că centrul acestor flagele se schimbă şi mai des şi îmbracă aspectele cele mai telurice. Nu sunt nici trei zile de când in ladechina, in regiunea oraşelor Hanoi, Tonkin şi Heciphreg, s’a dezlănţuit o furtună extraordinară, provocată de un colosal taifun din acele care des străbat mările Chinei. In câteva minunte înfloritoarea provincie a fost transformata. Majoritatea locuinţelor erau «formate sau firi acoperişuri, grădinile şi plantaţiile zăceau la pământ, victime numeroase fuseseră acoperite de dămătari. Ţara cataclismelor e o realitate. Căutata de poeţi şi căutată de filozofi, ea ss apărut din negura timpurilor pe toate punctele pământului. Sub formă de vulcani, cutremure sau furturi, se Intregistrează revoltele forţelor natura, care zilnic vor să distrugă Sachspulies şi Îndrăzneala omenească. la Indochiae, recentul dezastru o’a fost complect numai pan distrugerea provinces tobkineze , în largul măre! alte drame a’cu desfăşurat. Ia apropiere de SengSambue, vaporul Cspiay numărând un echipagiu de aproape o suta de oameni, se găsea In plină manevri, când valuri lucioase, distrugând forţa aburului şi a maşinei s au târât cu iuţeală spre stânci. Şocul a fost atât de violent încât ia câteva clipe vasul s’a făcut bucăţi, duc .nd în adâncimile mărci numeroase victime. Astfel a pedepsit natura o imaginară greşală omenească. ABELARDUS Ateneul Tataraşi la Brăila Buc. Extursoniştii „Ateneului Popular Tataraşi“ sosesc mâine la Brăila unde va avea loc un festival în onoarea lor. . Activitatea culturală în jud. Iaşi — Şezători culturale. Reprezentaţii teatrale. Cinematograful la sate. Cărţi pentru bibliotecile rurale. Se ştie că d. Ed. Lăzărescu , prefectul judeţului Iaşi a înfiinţat pe lângă această prefectură o secţie culturală care a fost pusă sub direcţia d-lui I. Dafin, cunoscutul scriitor ieşan. Pentru a învedera activitatea şi mtsiunea acestei secţiuni culturale care a început să funcţioneze de 11 iunie a. c., publicim textul circulării pe care dl. I. Dafin a trimis-o tuturor driginţilor şcolilor din judeţul nostru, circulară care are următorul cuprins : Iafiitiţâsida-se pe lângă Prefectura Judeţului Iaşi, serviciul de «Propagandă Culturală» am onoare a vă face cunoscut că îi înţelegere cu d. Prefect, s’a hotărât ţinerea unor şezători în care să se vorbească sătenilor despre diferite chestiuni ce pot interesa In legătură cu situaţia lor. Aceste conferinţe se vor ţinea, pe cât este posibil, Duminicile şi sărbătorile, cu care ocazie vor avea loc şi şedinţe de cinematograf, pentru care serviciul nostru a procurat mai multe aparate,şi care vor rula filme In legătură ese tot ce poate interesa pe sătean, din punct de vedere moral şi cultural Asemeneaae vor organiza reprezentaţii teatrale, lucrându-se piese cu caracter moral şi naţional. Totodată vă mai Înştiinţăm că Direcţiunea Propagandei Culturale, « hotărât ca să contribue cât mai mult la mărirea bibliotecei şcoalei ce o dirijaţi, trimiţânduv i diferite cărţi şi reviste folositoare. Serviciul de „Propagandă culturală“ va publica in broşuri conferinţele, precum şi diferite dărţi aie învăţătorilor cari se disting prin propagarea culturei naţionale in pătura ţărănească. Se vor institui premii in bani şi ia diplome pentru învăţătorii cari vor aduce la sfârşit«! «mai mai un real şi bun rezultat al şcoalei ce conduc. Ne vom ocupa de ,înlesnirea studiilor şcolarilor lipsii de mijloace, dar cari vor face dovada unor valori mai deosebite. Aducându-vă aceste la cunoştinţă, vă rugăm să ne răspundeţi cât mai curând posibil ziua când aţi fi dispuşi şi ţineţi o conferinţă în comuna unde conduceţi şcoala, precum şi subiectul despre care aţi dori si vorbiţi, pentru a lua supremă hotărârea definitivă. In urma acestei circulări, diriginţii şcolilor au răspuns cu însufleţire, anunţând subiestelor conferinţelor ce vor trata. Strămutarea Penitenciarului din laşi In consiliul de miniştrii ce s’a ţinut Sâmbătă în trenul special care ducea pe membrii guvernului la parastasul dela Curtea de Argeş, s’a desbătut şi o chestiune care interesează Iaşul. Anume, d. St. Popescu ministrul justiţiei a expus Consiliului măsurile pe care le-a luat în scopul de a strămuta penitenciarul ieşan de la Gidlata, la arestul din Buşi. Cercetările şi anchetele făcute de autoritatea centrală au condus la această hotărâre de a se strămuta închisoarea din Iaşi, al cărei local nu corespunde menirii. La Huşi funcţionează un acest model care ar satisface şi necesităţile Iaşului. Ar urma deci să se strămute la Iaşi închisoarea centrală, adică penitenciarul care deţine pe cei condamnaţi cu sentinţele definitive, iar ceilalţi, în curs de a fi instruiţi şi judecaţi să rămăie în arestul provizor, care va fiinţa desigur tot la Galata. Ministerul justiţiei—în urma aprobări date de consiliul de miniştri—va lua în curând dispoziţiile necesare în această privinţă. Tragedia revoluţiei ruseşti — 10 ani dela asasinarea familiei imperiale ruseşti — La 17 Iulie 1918 s’a ţinut la Kremlin o şedinţa a sovietului comisarilor poporului, la decursul şedinţei,tocmai când comisarul aprovizionării şi-a Încheiat raportul, uşa se deschise încet şi in sesia de şedinţe alunecă persoana minusculă a preşedintelui comitetului executiv central, energicul Sveratov, cu barbişonul său ascuţit. Tovarăşul Sverdlov s’a apropiat în vârful degetelor de Lenin şi iară a rosti un cuvânt ii prezintă o scrisoricâ. Lenin o primi, iar Sverdlov a rămas nemişcat in picioare îndărătul său. După ce comisarul aprovizionării a rostit numele cuvinte ale raportului său, Lenin înainte de a acorda cuvântul unui alt raportor, se ridică de pe scaun mişcă de câteva ori umărul, înfige degetul mând stângi la deschizitura acea mânecă a vestei, tuşeşte şi apoi cu un glas obişnuit dă citire conţinutul micului bileţel ţinu sea-i deasupra mesei cu mâna dreaptă: „Sovietul din Jekaterinenburg al reprezentanţilor muncitorilor, ţăranilor şi sol daţilor a hotărât în 16 Iulie din unanimitate, având in vedere că situaţia oraşului e nesiguri, de a1 condamna la moarte pe Nicolae Romanov cu familia şi toţi însoţitorii săi. Sentinţa a fost executată în noaptea de 16 spre 17 Iulie“. Fără să-şi schimbe glasul, Lenin a adăogat. „Vă anunţ tovarăşi, această realitate şi propun să se treacă la ordinea zilei". După aceasta s’a acordat cuvântul comisarului poporului pentru transport şi comunicaţii. In astfel de mod revoluţia a luat la cunoştinţă în organul său cel mai superior din gura şefului şi conducătorului său tragedia, care a început în Februarie 1917 in statul major din Moghilev şi la patatul din Ţarskoie Selo, culminând la Jekaterinencung pe Ural în casa locuitorului Ipateiev. Peripeţiile soartei familiei imperiale în timpul revoluţiei din Februarie şi Octombrie, sunt aproape toate cunoscute. Ţarul s’a dezis cu o absolută indiferenţa exterioară pentru sine şi fiul său de tronul Rusiei in ziua de 3 Martie, predând actul de abdicare monarhiştilor principali Şuighin şi Oucikov In prezenţa generalului Ruzski, care a fost şi el un monarhist în vagonul tronului imperial, care s’a aflat în gara Pskov. Nicolae al II-lea a plecat apoi la familia sa din Tarikoie Selo, unde toţi membrii ei au fost Internaţi. Guvernul provizoriu s’a străduit să aducă familia imperiali intr’un loc sigur şi a întrebat în Anglia, dacă n’ar putea găsi acolo ospitalitate. După ce răspunsul englez a fost evasiv, iar valurile revoluţionare au crescut prin afluxul emigraţiei bolşevice, familia imperiala, pănraţii, patru surori şi fiul au fost permutată la Tobolsk nu departe de jocul de origina călugarului de tristă memorie, spiritul rău al Rusiei, Rasputin. La Toboliak, familia cx împăratului Nicome a trăit in raporturi relativ liniştite, fiind înconjurată de îngrijirea a patru persoane credincioase din fostul ei anturaj, cari s’au străduit de a paraliza grosolănia crescândă a soldaţilor şi purtarea aspră a factorilor guvernamentali locali. Ţarul a taiat in fiecare zi lemne, a trăit liniştit şi fără pretenţiu. In cercul familiei sale scumpe, supunându-te la toate câte i-au fost impuse de regimul revoluţionar. Actele de Înjosire s’au înmulţit cu cât adepţii credincioşi ai ţarismului au încercat să încredinţeze prin corespondenţă şi In alte moduri că ura eliberării nu e departe. Când regimul sovietic a Înlocuit regimul guvernului provizoriu, raporturile a’au înrăutăţit. Familia imperială, In prezent bine înţeles numai fomma Romanoviior, a fost menisi în centrul muncitorime! din Ural, în Jskaterinenburg. Aceasta a fost primul semn exterior ca favoarea lumii monarhiste , folosită tot mai mult ca motiv pentru înăsprirea regimului. latr’adevăr șederea la Jekaterinenburg, în casa cu un singur etaj a lui Ipaterev, a fost un fel de pregătire pentru ultima călătorie. Azi şi poate niciodată nu se va stabili, dacă îndemnul la sentința contra familiei Romanov dată de sovietul din Jekatedneuourg, a pornit de soi, sau dacă el a fost spontan ca o măsură extremă împo