Mişcarea, septembrie 1928 (Anul 22, nr. 199-223)
1928-09-02 / nr. 200
» -f V mmm me 200 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA b& Piaţa tteâwi Na. i m&.le de Kwotu 9^ tSt a. m. fj! 3—ft fk, an. AMONOUSG SI %«s£sjkssr ? Ummmsm pta tecte epăpe ti» DUMINICĂ 2 SEPTEMBRIE 1928 APARE ZUWC d® s*«î»s$b Ură şi violenţă Niciodată presa naţional-ţărănistă n’a căutat să fie la nivelul adevăratei prese, cinstite şi de bună credinţă. Limbajul pe care-l întrebuinţează această presă e departe de a aduce vre-un aport cât de mic în publicistica română. Scrisă într’o formă mai mult de cât scasidalisă, presa naţional-ţărănistă întrebuinţează, în primul rând minciuna, căutând să inducă în eroare opinia publică prin fel de fel de stricuri de cari mai fanteziste şi mai pline de neadevăr. Pentru această presă, partidul şi guvernul naţional-liberal nu trebuie să existe pe orizontul politicei româneşti, întreaga operă constructivă a partidului liberal-naţional, e negată zilnic de presa d-lui Masu,iu ca şi de presa zisă „independenţă“. Ura cea mai înverşunata dublată de o violenţă de limbaj ce numai o mentalitate naţional-ţărănistă o poate concepe, sânt singurele arme cu care se luptă contra guvernului actual. Campaniile de tot felul, duse de anumita presă, atât în ţară cât şi în străinătate de anumiţii fruntaşi niţional-ţărănişti, contra partidului şi guvernului liberal nu-şi pot avea altă explicare decât în reaua credinţă şi în nerăbdarea de a veni la cârma statului. De aceea d. Maniu care e socotit ca şeful de drept şi de fapt al naţionaliştior-ţârănişti, nu vede în faţa sa decât duşmani pe cari caută să-i doboare cu orice chip. Dar aceşti duşmani, pe care d-sa îi socoate ca atare, sânt într’adevăr duşmani ai tuturor acelora cari denigrează ţara, cari încearcă s’o compromită şi cari nu caută decât să o ducă spre prăpastie. Cine nu ştie cum fruntaşul naţional-ţărănist jud. Madgearu a ponegrit ţara în străinătate, încercând prin această ponegrire să lovească în guvernul ţării, pentru simplul motiv că acest guvern e naţional- i liberal. Violenţa cu care e atacat guvernul nu are nici o margine. Cele mai scandaloase invenţiuni, cele mai incalificabile plăsmuiri pentru a face ca să reiasă la iveală pretinsa nedestoinicie a guvernului, nu au nici o crezare, nicăieri, deoarece opinia publică cinstită, e pe deplin edificată, că toate aceste debitări sânt lipsite cu o desăvârşire de adevăr. Ura şi violenţa naţional-ţărănistă, e astăzi de notorietate publică. Străinătatea, căreia i se adresează zilnic fruntaşii naţionali-ţărănişti, cari caută să arăte guvernul şi partidul liberal în cele mai negru culori, a dat cea mai categorică desminţire, cu ocazia discuţiilor ce au avut loc cu privire la împrumutul extern şi stabilizare, a căror realizare va fi fapt îndepli- I nit foarte curând. Din toată această campanie înverşunată care nu se mărgineşte numai contra guvernului şi partidului naţional-liberal, ci şi contra I chiar a dinastiei, rezultă ca fapt bine stabilit: partidul naţional-ţărănist, nu urmăreşte decât puterea cu orice preţ. Pentru aceasta, crede că-i este permis orice mijloc. De aceea nu a’a sfiit să deie mâna cu comu- I nîştii şi să-şi îndrepte privirile spre unguri şi bolşevici, cărora le furnizează armele contra României. Astfel ştie dl. Maniu şi partidul său să servească ţara. ECOURI Celebrul compozitor vienez Oscar Strauss a terminat două noi operete ,Marietta“ și .Nunta la Hollywood". Libretul primei operete este scris de Sacha Guitry.* Autorul romanelor știinţifice ajunse celebre, englezul H. G. Wells se va instala In curând, pentru totdeauna în Franța. Nu se cunosc motivele pentru care Wells părăseşte patria sa, Anglia. Opera Română va juca la începutul stagiunei .Mignon" de Ambroise Thomas care se repetă în framere şi pe scenă împreună cu „Dama de pică" a lui Tchakovsky. La teatrul naţional din localitate, este înscris în repertoriul stagiunei tragedia lui W. Shakespeare .Romeo şi Julieta*. La comemorarea centenarului lui Tolstoi în Rusia, au fost invitaţi numeroşi scriitori, poeţiai şi critici din toată lumea. Mulţi din ceiinvitaţi au refuzat însă să vie în Rusia. * La Ateneul din Capitală vor avea loc Sâmbătă 8 şi Duminică 9 Septembrie două concerte date de „Berliner Simfonie Orchester". Bernhard Shaw s’a decis să cedeze drepturile sale de adaptare pe ecran a ultimelor lucrări din anul In curs. La Paris a fost zilele trecute sultanul din Maroc care a vizitat atelierele și societățile de filme cinematografice. ! I Starea sanitară a oraşului Referindu-ne la anii din urmă, starea sanitară a oraşului nostru se prezintă în condiţiuni mai bune anul acesta. Procentul bolnavilor de scarlatină, febră tifoidă, dalac, erizipel, etc., este mult inferior celui de anul trecut. Prin diferitele măsuri luate de primărie şi serviciul sanitar, populaţiunea oraşului nostru a fost scăpată în special de periacolul febrei tifoide. Pănă la sfârşitul lunei August în 1927 au fost înregistrate în oraş 51 cazuri de febră tifoidă, pe când anulacesta nu aveni în Iaşi decât 15 cazuri în timp de opt luni. Scăderea aceasta se datoreşte în special reparărei conductelor de apă, cari fiind defecte, uşor se contaminau. Actualii edili, dându-şi seamă de gravitatea faptului au făcut tot posibilul ca să dea Iaşului apa suficientă şi curată ferind populaţiunea de atâtea boli. De asemenea, măsurile sanitare referitoare la pieţe au avut un efect salutar. Pieţele fiind întreţinute după regulele higienice, boala a fost oprită de a se mai putea desvolta în voie, ca în focarele de infecţie ce erau nenumărate în oraşul nostru. Apoi întrebuinţarea gheţei naturale fiind înlăturată prin întrebuinţarea obligatorie a gheţei artificiale preparată din apă curată a dat rezultatul higienic dorit. Cu timpul şi restul lucrărilor ediliare şi sanitare fiind terminate,oraşul nostru va fi complect ferit de pericolul atâtor boli. — D-nii M. Borcea ajutor de primar şi dr. Iamandi au făcut o razie prin hog D. C. Argetoianu a pus consiliul de telurile din centrul oraşului. f miniştri ţinut ieri, în curent cu textele,— ^D-lor au inspectat hotelurile^ Traian, apărute şi în ziare,—ale notei Ungariei şi Binder, Palace şi Continental, luind mai răspunsului României la noua încercare multe dispoziţiuni sanitare, de a redeschide chestia optanţilor unguri In faţa consiliului Societăţii Naţiunilor. România sărbătoreşte aniversarea Cehoslovaciei CsssHîul de miniştri în şedinţa de eri, a hotărât c« sfi serbeze cu o deosebiţi pompă asîversarea de zece ani de la proclamarea independenţii statului Cehoslovsc. In toate şcolile ne vor ţină conferinţe cari va omagia eroice străduinţa a naţiunii amice in lupta ei pentru neatârnare. In România împărtăşeşte sincer bucurria poporului cehoslovac, liber pe pământul său dispunând de destindeştii politice cari îi vor permite grerioasa ascenziune în viitor. Poporul românesc a privit întotdeauna cu simpatie naţiunea vecină şi aliată cu care a împărţit toate durerile marelui răzbata. Cu ocazia acestei aniversări guvernul nostru va adresa un solemn mesaj preşedintelui republice Cehoslovace ca o ralucire a sentimentei lor de sinceri prietenie ce a animat întotdeauna România toți da Ctho! Slovaci®. D. M. Djuvara şi chestia optanţilor Extras din articolul publicat în „Neue Freie Presse“ Publicăm câteva fragmente din articolul d-lui profesor universitar Mircea Djuvara apărut în Neue Freie Presse». D. Djuvara expune consideraţiunile generale asupra problemei optanţilor ocupându-se cu rezolvirea laturei juridice a conflictului. Intr’o expunere clară înzestrată cu o admirabilă documentare, d. Djuvara arată insuficienţa tribunalului arbitral mixt şi incompetinţa acestei instanţe. Modul cum se compune tribunalul arbitrai nu poate garanta o perfectă soluţionare juridică, un conflict ca cel al optanţilor. Intr’adevăr tribunalul mixt se compune din trei membri dintre cari doi reprezintă ţările litigioase cu interese adverse. Soluţionarea conflictului este deci lăsată pe seama preşedintelui care este o persoană neutră. Şi un singur om poate doar să greşească atât de uşor. Apoi raţiunea care a dat fiinţă tribunalul mixt este cu totul alta. A extinde competinţa tribunalului arbitral chemat a soluţiona un număr limitat de neînţelegeri privitoare la nedreptăţile ce a’au făcut cetăţenilor ţărilor foarte beligerante,—consideraţi însă individual—şi peste conflicte de felul celui al optanţilor înseamnă a nesocoti motivele cari au determinat apariţia acestui tribunal. In cazul de faţă această instanţă ar trebui să se ocupe cu legile interne ale României, dar pentru aceasta n’are cădere— şi nimeni n’ar putea-o înzesta cu o astfel de competinţă. In ce priveşte curtea permanentă de justiţie internaţională de la Haga—trebue de remarcat că ea nu este încă organizată pentru a se pronunţa în toate neînţelegerile. Aşa dar România n’a putut să facă altfel decât să-şi retragă delegatul de la tribunalul arbitral. Din toate punctele de vedere dar absolut din toate hotărârea României este legitimă. Guvernul ţării noastre recunoaşte numai competinţa Ligii Naţiunilor în această chestiune. Viitorul preşedinte al Statelor-Unite Buc.—Ştirile pe care ziarele americane le adun, asupra imnului campaniei electorale pentru alegerea viitorului preşedinte al Statelor-Unite, arată ca şansele candidatului Schmidt, al partidului democrat, sunt foarte mari. Federaţia muncitorilor s-a declarat pentru Schmidt; faptul este de o mare importanţă această federaţie contând foarte mult prin numărul mare al membrilor. i î EDILITATEA IAŞULUI „Băi de nămol“â la Ieşi . — O secţie medicamentoasă la Băile Comanale — ! Am anunţat că dl Osvald Racoviţă primarul municipiului, a decis a înfiinţa pe I lângă Băile medicamentoase o secţie medicamentară. Suntem în măsură a da câteva amănunte în această privinţă. Secţia medicamentoasă va fi instalată în localul băiei comunale, la etaj. Acolo se vor putea face băi minirale sau de pucioasă, după prescripţiile mediicale. Dar ceea ce este foarte important, e că i se vor putea face şi băi de nămol—cu nămolul ce va fi adus de la Techirghiol. Se ştie că multă lume suferindă are nevoe de acest tratament de băi, dar care nu se pot face din cauza scumpirii, şi a greutăţii de deplasare. De aceea primarul Iaşului a decis a venit în ajutorul acesteipopulaţiuni, înfiinţând o secţie specială pentru băi de nămol, cu nămolul de la Techirghiol. In proectul d-lui Racoviţă care urmează a se realiza, se mai prevede o secţie pen- I tru acei bolnavi mai gravi care se vor putea instala definitiv incamerile ce se vor crea anume în acest scop, pentru a-şi putea face cura complectă. In acest caz , pacientul va rămâne acolo în tot timpul curei, ca să nu se mai deplaseze şi să rămâie acolo până la terminarea ei. Secţia specială în aceste băi curative , se va crea prin transformarea apartamentului de la etaj, deasupra băilor cu aburi , ceea ce necesită o sumă relativ infimă. In acelaş timp se va aduce un masoj special care va face masajul raţional după şcoala profesorului Lorenz. Vom reveni la timp cu alte amănunte. Dr. dr. S. I. Bârsânescu şi educaţia biisericească întotdeauna lumea se aşteapta la mult de la un doctor în fiozofie şi mai ales profesor de pedagogie şi director de şcoală normală. II învălue în miracol şi atribue puteri aproape nemărginite în arta de a conduce şi a înrâuri pe alţii. Cu cât titlurile li vor fi mai mari şi mai multe cu atât şi puterele-i de pedagog capătă proporţii şi apar mai hotărâtoare in ceea ce priveşte formarea oamenilor. Deci de titluri leagă toate acele elemente ce trebue să intre în compunerea fiinţei unui adevărat pedagog. Aşa sa întâmplat şi cu acest caz al d-rului nostru, începuse să apară camn om minune acolo la şcoala normală „V. Lupu“ din dealul Copoului. Începuse să i se atribue originalitate alături de interesul şi preocupările pur pedagogice pe care i le atribuise lumea de fapt chiar de atunci când păşise pragul şcolii normale Dar iată că vremea şi împrejurările mai binedecât lumea descopere pe om chiar fara să vrea dânsul şi-l arată lumei aşa cum este în reallitate. Ca teoreticean dl. dr. S. B. ajutat de opere şi autori este un excelent pedagog ca practician însă nu putem spune cu toate regretele decât contrariul. Şi în’adevăr ca să dovedim lucrul acesta să arătăm cum dr. S. B. ştia să facă educaţia religioasă elevilor normalişti. Asupra felului cum ştia să facă educaţie naţională a dovedit-o cu prisosinţă cu ocazia comemorării marelui rege Ferdinand în urma cărui fapt ca o răsplată bine meritată i-a urmat curenta debarcare de la direcţia instituţiei. Un alt caz mult mai grav din punctul de vedere al urmărilor apare cu ocazia altei manifestări. In instituţia aceasta se ştie că există un cinematograf. Despre importanţa cinematografului în şcoală nu ştiu dacă s’a întrebat dl. Dr. însă un lucru e sigur că asupra importanţei de a-şi face reclama de pedagog, d. dr. S. B. era mai mult decât convins. De aici vom vedea că pe d. Dr. S. S. B. nu-l preocupa de loc educaţia elevilor prin acest mijloc căci de data aceasta a aratat totala lipsă de interes şi de inţelegere, atitudine care foarte bine poate fi cotată de inconştienţă. Iată despre ce este vorba : înainte de a pleca elevii în vacanţa de Paşti d. dr. S. B. a binevoit să filmeze elevilor «Patimile lui Iisus». Cum de data aceasta dl. dr. făcea educaţie pur religioasă prin ajutorul cinematografului, a fost prezent I I de la început şi pănă la sfârşit. In tot timpul filmării, orchestra şcoalei sub conducerea unui elev a cântat: marşuri, valsuri, romanţe, shimmy, foxtrot şi charleston şi alte drăcovenii. Vă închipuiţi orişicine care era impresia elevilor atunci când în pas de shimmy sau de charleston apărea pe ecran Iisus , sau care era impresia elevilor când elevii cântau «Polca pe furate» şi pe ecran erau Maria Magdalena etc. sau când pe ecran apărea Golgotha cu Iisus crucificat şi elevii răsunând din coarde romanţa „Rămâi o nu pleca rămâi“. Dar toate aceste fără nici o exagerare s’au petrecut sub ochii şi în auzul d-lui dr. S. S. Bârsănescu «pedagog de moda nouă» şi care n’a strâmbat măcar din nas. Dar ce vreţi să ne anchilozăm în forme şi credinţe vechi ? Suntem doară în epoca charlestonului şi a Jazzului. Mai lăsăm la o parte imnurile religioase sau simpla tăcere care în asemenea ocazie ar fi fost mai mult decât necesare şi ne înregimentăm şi noi în rândurile celor moderni. Dr. dr. S. S. s’a înscris astfel ca pedagog de moda nouă, pedagog al charlestonului şi al iazului. Oare în pedagogie nu există o evoluţie ? Ce zic însă profesorii de pedagogie şi feţele bisericeşti ? HUMOR EMIGRANT ! fapte vesele I ___ Fragment din noua enciclopedie revizuită pe 1928 ! Cu toată dureroasa situaţiune în care î se află cercurile emigrante ruse, se pare că ele nu s’au dezvaţat să râdă. , Humorul este cultivat cu ardoare, şi ^ spirite şi satire mai ales la adresa odio- I sului regim sovietic apar într’o ordine ne- 3 întreruptă singurul mijloc de manifestaţie ostilă împotriva sovietelor care le-a mai ramas la dispoziţie. Un humorist refugiat a revizuit enciclopedia existentă adăogând câteva noi tălmăciri. Iată încercările sale parţiale: jj Abracadabra—nimicuri confuze, fleacuri ji sau mai precis un acord cu soviete. America—ţara dolarilor. j Americanul—obiect de vază şi prima necesitate. ' Apendicită—invenţia făcută de chirurgi în veacul al 20-lea în vederea honorarului medical. I Banii—noţiune delicată. Delicată mai ales în manipularea lor. Specialitatea casierilor. Bolşevicii—o rasă necunoscută. Nu se poate preciza dacă sunt europeni aziatici sau aziatici europeni. Trăesc (şi încă bine, bine de tot) în Rusia Sovietică. Nu se reproduc. Cechist—fiul lui Djerjinschi. Convertiţii (pentru regim sovietic dintre I emigranţi) - bietele oiţe. î Deportare—prescripţii medicale gratuite ij date de doctorii comunişti. Eva—prima femee a modei. A inventat I modelul îmbrăcămintei pentru un revue S parizian. ş Eu—despre cei prezenţi nu se vorbeşte, j Europa—o parte a continentului care « nu este invadată de soviete. I Familia—un aşezământ burghez şi antiproletar. Nu mai este modern. I Gunoiu—ziarele sovietice. I Ivanov, N. P. — bunul meu prieten. • Fost avocat în Moscova. Am fugit îm■ preună. Actualmente căuta la o capelă ţigănească din Paris. Un alt viit. Jazz band—un Stradivarius african pătrunde şi zdruncină rinichii. Iugo-Slavia—teritoriul refugiaţilor. Krah—efectul nouei politice economice sovietice. Legea—noţiune arhaică. Nimicită de Dzerjinschi. Liga Naţiunilor—un cadavru viu. Mascaradă—reprezentanţa sovietică se scrie ambasadă se citeşte un focar de propagandă. Maculatura (nehigenică)—«Izvestia» organul Kominternului. Nansen—joc curios al naturii tutorele emigranţilor fără voe şi nominativ, prietenul bolşevicilor. Nebun—cine deschide credite sovietelor. Of—exclamaţia curentă în Rusia Sovietică.Primus—totalul operei de electrizare a Rusiei. Revoluţia—joc de copii. Refugiat—un om permut. Rusia—un martir. I Stalin—omul Răsăritului. A răsărit ca Írt’-t