Mişcarea, decembrie 1928 (Anul 22, nr. 275-295)

1928-12-08 / nr. 279

* y jt Pentru Camera Deputa­ţilor Alegerea are loc la 12 Decembrie GH. I. BRATIANU, profesor Universitar, fost deputat. CONSTANTIN G. TOM­A, fost deputat şi primar, fost vicepre­şedintei al Senatului. VICTOR­­ AMAN­DI, fost de­puta­t. DIMITRIE DIMITRIU, fost epi­­trop Sf. Spiridon, fost deputat. OSVALD RACOVIŢA, fost epi­­trop Sf. Spiridon şi deputat şi actua­lul primar al Iaşilor. ION ZIPA, fost prefect şi se­nator. VALERIU BULGARU, profe­sor universitar. Alegerea are loc la 17 Decembrie EDUARD LAZARESCU, fos prim-ajutor de Primar, fost Pre-EMIL DIACONESCU, profe­­fect de Poliţie, fost prefect al ju­­sor, fost ajutor de primar a deţului. Lista partidului Naţional-Liberal ocupă locul al douilea pe buletinul de vot şi are ca semn o linie dreaptă în picioare.! Alegerile generale la Iaşi CANDIDAŢII Partidului Naţional-Liberal Pentru Senat Alegerea are loc la 15 Decembrie CONSTANTIN N. IFRIM, fost prefect, fost deputat, preşedintele „Ateneului Tatarasi“. XENOFON L­ ERACLIDE, fost deputat şi senator. Pentru consiliile comu­nale şi judeţene Scăderea leului Neinţelegerea dintre cei „trei“ miniştri de finanţe Guvernul cere credit ţărei. Presa miluită, care zece ani a susţinut în coloanele ei demagogia naţional-ţără­­niştilor, în faţa neputinţei guvernului de a stăpâni evenimentele, aduce ca argument suprem, timpul scurt de când acest gu­vern a venit la putere Argumentul acesta este copilăresc. Mai întâi că naţional-ţă­­răniştii cât timp erau în opoziţie ţipau în gura mare că sunt pregătiţi pentru gu­vernare şi că aşteaptă numai momentul o­­portun pentru ca să şi valorifice în folo­sul ţărei acele mari reforme democratice pe care fiecare le avea în cartoanele şi mapele lor. Mai mult de­cât atâta, în momentul când funcţiona parlamentul ţărei, parla­mentul adevărat, naţional-ţărăniştii îşi în­tocmiseră şi ei un par­ament, pe din a­­fară, cum am zice, un parlament unde toţi actualii miniştri în frunte cu­­ Iuliu Maniu, voiau să legifereze, adică să dis­cute toate proectele de legi, pregătite de dânşii pentru biata ţară, dar care nu pu­teau sa fie puse în practică din pricina «infamilor de liberali». Vrea să zică: pre­gătiţi gata; şi acum când au venit la gu­vern, au nevoe de aşteptare ? Dar sunt chestiuni care nu pot să aştepte. Sunt chestiuni de a căror imediată rezolvare a­­târnă prestigiul ţărei. Chestiunea finan­ciară nu poate fi amânată. S’a produs un eveniment care provoacă o mare îngrijorare: scăderea vertigi­noasă a leafa . Nimeni din guvern, nici cei trei miniştri de finanţe pe care îi a­­vem,—împreună cu distinsa capacitate fi­nanciară ad-hoc, care este, dl. Al. Buzdu­gan—nu-şi pot explica acest eveniment. La protestele acelora care se interesează de soarta banului lor, căci el constitue e­­conomiile lor de ani de zile, la protestele comercianţilor care au făcut plăţi în stră­inătate, la indignarea marelui public care va vedea iarăş scumpite obiectele de primă necesitate, mari economişti şi presa miluită găsesc o explicaţie simplistă şi de rea credinţă : speculatori sunt de vină. Sau cum ar zice românul: prinde orbul şi scoate-i ochii. Iar alte gazete mai în­drăzneţe şi pentru care buna credinţă este un lucru cu totul străin, îndrăznesc să a­­firme că ar fi o manevră a Bincei Na­ţionale şi deci a liberalilor. Cu toate a­­cestea chiar în coloanele presei lor nu se sfiesc să arăte ce sforţare face Bun­a Naţională ca să menţie cursul leului, care se pare că nu mai vrea să asculte de nimeni care este cauza. Naţional ţărăniştii culeg astăzi roadele­­ demagogiei lor de zece ani încoace. Pen-­­ tru ca să capete puterea au neglijat cea mai elementară regulă pe care trebue să o aibă un partid de opoziţie ; căci ori şi ce s’ar zice : partidele pretinse de guvernământ trebue să-fi păsrtzi a­­numite limite în opoziţie, t­ am să menajeze anumite chestiuni, făă de care nu-i cu putinţa in viitor o guver­nare a lor rodat­ă. Naţional ţărănişti au negljat acest ade­văr elementar. Astăzi ei trag consecinţele acţiunei lor de opoziţie şi guvernarea lor va fi păta­tă de umbra tuturor steagurilor cu fel de fel de culori pe care le au fâlfâit atunci când s’au pus în fruntea mulţimei fără răspundere şi au eşit în stradă. Care este cauza scăderei leului ? Dar aduceţi-vă aminte de campania de defăimare a ţarei dusă în străinătate de d-ui Răducanu, Madgearu şi alţii. Adu­­ceţi-vă aminte de acea «chestiune consti­tuţională» pe care o agitau naţional-ţără­­niştii, de câte ori cereau guvernul; adu­ceţi vă aminte de ponegirile pe care ţă­răniştii le aduceau Bancei Naţionale şi a­­meninţările de desfiinţare, de câte ori ră­mâneau fără efect desele audienţe pe care le făcea dl. Maniu la înalta Regenţă, a­­duceţi-vă aminte, în fine, de toată opo­ziţia naţional-ţărăniştilor şi întrebaţi-vă dacă străinătatea poate să-i ia în serios, mai ales când şi acum la guvern proce­dează tot cu aceiaş uşurinţă. Toate inter­­viewurile d-lui Mihai Popovici, Răducanu, Madgearu, arată că între dânşii nu există o unitate de vederi a­upra problemei fi­nanciare : se pare că unii sunt de părere să se continue tratativele începute de li­berali, pe când alţii, şi între aceştia este şi dl Madgearu, cer o abandonare a tu­turor lucrărilor care erau gata la plecarea d-lui Vintilă Brătianu, şi începerea altor tratative, cu o bază mai largă, adică un împrumut mai mare. Intre aceştia dl. Ră­ducanu cere un împrumut numai pe piaţa germană. Ia faţa problemei grele finan­ciare oameni de stat ce­­ avem acum, nu au o unitate de vederi şi o soluţie pre­cisă. Şi vor, domnii aceştia, că străinăta­tea să-i aştepte să se înţeleagă ? Şi vrea presa miluită ca toată ţara să sufere de pe urma ambiţiilor acestor ne­chemaţi care caută ca fiecare să-şi impue punctul de vedere ? Trebue o reacţiune puternică şi suntem siguri că ea va veni mai repede decât se aşteaptă profitorii de portofolii ministe­riale ? Vom reveni. PION ­ Moartea lui Const. Crusenschi Astăzi dimineaţă a încetat din viaţă la locuinţa 8i, în urma unei pneumonii, fruntaşul nostru şi fruntaşul iubit al raşului Constan­tin Crupenschi, preşedintele de onoa­re al organizaţiei partidului naţio­nal liberal. Membru marcant al partidului naţional-liberal, G. Crupenschi a o­­cupat în die demnităţi, fiind prefter al judeţului, primarul oraşului, efor al Cansei Sf. Spiridon în timpul răs­­boiului; deasemenea a făcut parte din diferite kg înlături ca reprezen­tant al Iaşului, în Cameră şi Senat. Const. Crupenschi a luat parte activă la toate înfăptuirile democra­tice, bucurându-se de o înaltă şi unanimă stimă atât în viaţa politici cât şi în viaţa socială. Moartea neaşteptată a lui C. Cru­­pens, îi lasă unanime regrete. El moare în vârstă de 61 ani, îndureraţi profund de moartea neaşte­ptată a prezidentului nostru, transmitem femeiei expresiunea con­­doleanțelor noastre. ADNOTARI POLITICE După­ ce a condus hoarda comunistă care a „spart" întrunirea proectată de aerişti­­autorul „aspectelor" trage „concluzia serei de ieri" şi scrie : „Libertatea de gândire şi de expri­mare a gândirii trebue respectată". Nimic mai repugnant decât morala amo­rului !» Se anunţă un film la „Sidoli" intitulat „Omul care râde". Nu-i nici o aluzie la veselul nostru Ridi­­blum care cu un ochi unde şi cu altul... Dl. General Sava Golu, văzând că sunt prea multe asalturi în clubul guvernamen­tal pentru demnitatea de primaar al Ia­­ş­­iui, a propus d-lui Costăchescu o solu­ţie fericită : i-a cerut să-l facă prim­arul muni­cipiului, pentru a Introduce câteva impor­tante reforme... m Jelea, epitropul, cetind azi în cancelaria Sf. Spiridon câ leul scade brusc, a excla­mat : — N’are .„decât să scadă. Bine că m’am asigurat şi mi-am­­luat cei dintâi partea leului . Delegaţia germani pentru Lugano Buc.—Delegaţia germană pentru sesiunea Ligii Naţiunilor va avea loc la Lugano va fi condusă de dl. Streaseman. Reprezentanţii Germaniei pleacă mâine din Berlin. De la clubul liberal din Iaşi Şedinţa delegaţiei per­manente — Nou­­adesiuni politice — Alaltăseară a avut loc la asediul clubului liberal central şedinţa dele­gaţiei permanente a organizaţiei par­tidelui naţional liberal din oraşul şi judeţu­l Iaşi. D. Gh. Brătianu a deschis şedinţa cu o scurtă cuvântare asupra alege­rilor gesserale—după­ care a enun­țat următoarel» ad.* aluni noul la pro*­gramul partidului n- sLu: D u ii AL Stir.es:u cuoferențiar e­­eivsrslisr, C. SUmbt.l­a, fost a­jutor de pr­mar și inspectorul șef al re­gioanei școlare, preot S va Popovici, fost deputat de Iaşi, V. T«su»şi şi V. Lusgu pro­­fesori secundari, I. S*g 1, avocat, V. Ştefinescu institutor, D. L. s­ar avocat, Gh. Cuţilă proprietar şi Gh. Costruş agricultor. Adunarea a l­uâ cu entuziasm pe nouii noştri prieteni politici. Ia urmă după propunerea d-lui Gh. Brâtinu, sunt toupt&ţi I« deleg­i a permanentă d nil C. SUmbojiu, pre» t 8 va Popovici, profesor V. Gh­iţă, loaif Tc»saro (Tg. Frumos, f­o st pri­m r), M. M nas fost a­jutor de pri­mar, Al. Murţun fost revizor şcolr D. Cihbidechfi fost prefect, Coman­dor E e. Pi ton fost revizor şcolar, avocat Beuraa şi preoţii Tudurache şi C. Vuza. Dl. C. Stamboliu a rostit o cuvân­tare facând interesante declaraţii po­litice pe care le vom publica la nu­mărul de mase.f) Transferarea d-lui prof. I. Simionescu Universităţile din laşi şi Bucureşti au aprobat in unanimitate transfera­rea d-lui prof. I. Simionescu de la ca­tedra ce o ocupă la fa­cuitatea de­ ştiin­­ţă din laşi la catedra similară din Bucureşti, la începerea noului an uni­versitar, adică la ziua da 1 Octom­brie 1929. lun­giatrăm ştirea cu un sentiment înd­oit: s­u s­ntimentul satisfacţiunei că prin această transferare—nedorită de i­meni —s’a, apreciat de ambele foruri universitare munca d pusă de ani de zile cu atâta avânt de către d. profe­sor I. Simionescu î­n ogorul ştiinţei— şi noi adaogem şi în c­el al culturii— şi cu sentimentul regretului că d-sa parem ş­i laşul. Căci sucti vorbind, dacă pentru u­iversitatea din Bucureşti transfera­rea d-lui pro­f. I. Simionescu e un c­âş­­tig, pentru cea din Iaşi şi pentru la­şul în genera ea echivalează cu o pier­dere. Căci prof. I. Simionescu era unul dintre cărturarii noștri care cinstea lașul cultural unda oameni de valoa­rea domniei-sale sa numără pe degete. Ca unii cari i-am apreciat activitatea stăruitoare de pasa zi cu zi în anul a­­nilor cari l’au îndulit prea de vreme, nu putem privi plecarea d-lui prof. 1. Simionescu divăt cu profund şi sincer n gret, şi nu putem înregistra faptul decât cu o legitimă şi exp­icabilă nos­­ta­gie ce explică dragostea de­­şi, dragostea de oameni representanţii culturii, de valoarea d-lui prof­­. Si­­miones­c. Nădăjduim însă că strămutat, d. prof. I. Smionescu care de altfel în­treţine raporturi culturale cu toate centrele din ţară —nu va uita laşul în care a depus toată munca şi toată râvna pe tărâmul ştiinţific, cultural şi social. — Ministerul instrucţiunei a dispus de­taşarea pe tot cursul anuui şcolar 1928- 1929 a următoarelor posturi din judeţul Iaşi : Bogdăneşti postul II la Bucium­ satul Poeni postul II, Floriţoaia Veche satul Fio­­riţoaia Nouă postul II la Leţcani postul III, Tg. Sculeni băeţi postul II la şcoala din Holboca-Dancu postul I Postul II de la şcoala din Pârliţi se detaşează la Prisa­­cani. Moreni postul II Valea Rusului - Coincenii postul II la Erbiceni postul VI, Sculeni şcoala de fete p. IV la Stânca- Cârgiţi p. IV, Vrăneşti postul III la Re-­­ diul Mitropoliei, grădina de copii—Popri-­­­cani.­i Dosarul „Alege­rilor Libere — Bătăi şi schingiuiri — De zece ani naţional-ţărăniştii nu fac altceva decât să trâmbiţeze cu toată în­drăzneala ce-i­ caracterizează, necesitatea alegerilor «libere». Atâta vreme au minţit lumea cu această formulă. Astăzi însă avem prilejul să ne convingem de ceia ce înţeleg naţional-ţă­­răniştii, prin alegeri „libere". Vom înregistra toate fără de­legile Ior, ca să-i demascăm cine sunt. Au suprimat autocitatea jandarmului din sate ca bandele de bătăuşi, instrumente ale alegerilor libere, să poată opera în voie. Declasaţii şi puşcăriaşii s’au organizat în comitete teroriste ca să omoare şi să schingiuiască lumea paşnică. La Dor­hoi ciomăgarii ţărănişti sub conducerea sângerosului lor şef A. Răutu, opresc pe candidaţi în propaganda elec­torală şi-i stâlcesc în bătaie. La Roman sub conducerea prefectului de judeţ dr. Popescu, care singur a a­­meninţat pe şeful partidului liberal de a­­colo, bande înarmate cu revolvere au îm­puşcat în automobilele candidaţilor libe­rali, rănind un şofeur şi pe preşedintele Camerei agricole din Roman. La Ciucea şi la Hun­edoara în Ardeal preoţii slujitori ai altarului sunt loviţi de haite de nemernici, asmuţaţi de fruntaşii naţional-ţărănişti. In judeţele Ilfov, Olt, Constanţa, Vas­lui, Ismail, Cetatea Albă şi câte altele a­­ceiaş teroare deslănţuită de bătăuşii gu­vernului asupra adversarilor. La Iaşi se cunosc banditismele noului re­gim : la Ungheni au fost oameni bătuţi de comunişti în tovărăşie cu naţional-ţărănişti; la Podul Iloaie bandele conduse de d-rul Dulău terorizează lumea, ameninţă pe can­didaţii noştri şi stâlcesc în bătae pe oa­meni paşnici ca Pavel Botez. La Şipote şi Vlădeni toţi beţivii sub comanda avo­catului Ciobanu condamnat la trei luni de zile de închisoare au spart capetele la numeroşi oameni liniştiţi, atraşi într’o cârciumă a satului. La Leţcani şi B­ădă­­neşti, tot aşa la Petreşti şi Sculeni, şi peste tot sunt cete de bătăuşi guverna­mentali alcăt­uite din pleava satelor. Oamenii paşnici nu-şi găsesc scăpare la nimeni, jandarmii nu intervin, aşa au ordin, sau dacă intervin sub comanda fai­mosului locat. Doroftei, o fac arestând şi maltratând tocmai pe cei atacaţi şi lo­viţi de bătăuşi. Mai putem fi ocrotiţi oare sub guver­nul «libertăţii şi legalităţii» de legile a­­cestei ţări­? E greu să credem aşa ceva cu un pre­fect de judeţ, care a adoptat în totul procederele tachismului învechit în rele, al cărui prototip este agentul electoral A­­nibal Ciurea. Avertizăm însă pe «sfinxul» din frun­tea judeţului ca, urmând formula ţără­nistă, vom­ organiza rezistenţa cetăţenea­scă atât de legitimă şi ne vom apăra sin­guri libertatea, chiar cu riscul vieţii. Să ştie insă ţărăniştii că nu noi vom fi cei învinşi. Primari şi notari siliţi să facă propagandă electorală Prefectul de judeţ a avut cinismul să afirme şi chiar ei comunice pri­marilor şi celorlalţi funcţionari co­munal­ si nu aibă nici un amestec in campania electorală. Dar acelaş prefect de judeţ sileşte pa notari şi pe primari ei adune lu­mea la tatranim­ie ţărăniste* şi le face «spre reproşuri câ oamenii nu vor st vluă si asculte pe aceşti dema­gogi—înşelători ai mulţimei. Guarzii comunali sunt trimişi, prin ssta si bată darabana ca să adune pa oameni, cari Insă, spre cinstea lor, refuzi că ia parte la întrunirile convocate de ţărănişti. Domnule Prefect nu pedepseşti pe primari şi notari că au eşit dia or­dinul d taie şi se amestecă le ale­geri? Sau uaa a ordinul d-taie şi alta e ordinul adevăratului prefect de judeţ, agentul electoral înrăută­ţit Aaib. Ciurea ! Am vrea să ştim. Cetiți In pagina II­*­ ultimele știri telegrafice ■

Next