Mişcarea, decembrie 1928 (Anul 22, nr. 275-295)
1928-12-08 / nr. 279
* y jt Pentru Camera Deputaţilor Alegerea are loc la 12 Decembrie GH. I. BRATIANU, profesor Universitar, fost deputat. CONSTANTIN G. TOMA, fost deputat şi primar, fost vicepreşedintei al Senatului. VICTOR AMANDI, fost deputat. DIMITRIE DIMITRIU, fost epitrop Sf. Spiridon, fost deputat. OSVALD RACOVIŢA, fost epitrop Sf. Spiridon şi deputat şi actualul primar al Iaşilor. ION ZIPA, fost prefect şi senator. VALERIU BULGARU, profesor universitar. Alegerea are loc la 17 Decembrie EDUARD LAZARESCU, fos prim-ajutor de Primar, fost Pre-EMIL DIACONESCU, profefect de Poliţie, fost prefect al jusor, fost ajutor de primar a deţului. Lista partidului Naţional-Liberal ocupă locul al douilea pe buletinul de vot şi are ca semn o linie dreaptă în picioare.! Alegerile generale la Iaşi CANDIDAŢII Partidului Naţional-Liberal Pentru Senat Alegerea are loc la 15 Decembrie CONSTANTIN N. IFRIM, fost prefect, fost deputat, preşedintele „Ateneului Tatarasi“. XENOFON L ERACLIDE, fost deputat şi senator. Pentru consiliile comunale şi judeţene Scăderea leului Neinţelegerea dintre cei „trei“ miniştri de finanţe Guvernul cere credit ţărei. Presa miluită, care zece ani a susţinut în coloanele ei demagogia naţional-ţărăniştilor, în faţa neputinţei guvernului de a stăpâni evenimentele, aduce ca argument suprem, timpul scurt de când acest guvern a venit la putere Argumentul acesta este copilăresc. Mai întâi că naţional-ţărăniştii cât timp erau în opoziţie ţipau în gura mare că sunt pregătiţi pentru guvernare şi că aşteaptă numai momentul oportun pentru ca să şi valorifice în folosul ţărei acele mari reforme democratice pe care fiecare le avea în cartoanele şi mapele lor. Mai mult decât atâta, în momentul când funcţiona parlamentul ţărei, parlamentul adevărat, naţional-ţărăniştii îşi întocmiseră şi ei un parament, pe din afară, cum am zice, un parlament unde toţi actualii miniştri în frunte cu Iuliu Maniu, voiau să legifereze, adică să discute toate proectele de legi, pregătite de dânşii pentru biata ţară, dar care nu puteau sa fie puse în practică din pricina «infamilor de liberali». Vrea să zică: pregătiţi gata; şi acum când au venit la guvern, au nevoe de aşteptare ? Dar sunt chestiuni care nu pot să aştepte. Sunt chestiuni de a căror imediată rezolvare atârnă prestigiul ţărei. Chestiunea financiară nu poate fi amânată. S’a produs un eveniment care provoacă o mare îngrijorare: scăderea vertiginoasă a leafa . Nimeni din guvern, nici cei trei miniştri de finanţe pe care îi avem,—împreună cu distinsa capacitate financiară ad-hoc, care este, dl. Al. Buzdugan—nu-şi pot explica acest eveniment. La protestele acelora care se interesează de soarta banului lor, căci el constitue economiile lor de ani de zile, la protestele comercianţilor care au făcut plăţi în străinătate, la indignarea marelui public care va vedea iarăş scumpite obiectele de primă necesitate, mari economişti şi presa miluită găsesc o explicaţie simplistă şi de rea credinţă : speculatori sunt de vină. Sau cum ar zice românul: prinde orbul şi scoate-i ochii. Iar alte gazete mai îndrăzneţe şi pentru care buna credinţă este un lucru cu totul străin, îndrăznesc să afirme că ar fi o manevră a Bincei Naţionale şi deci a liberalilor. Cu toate acestea chiar în coloanele presei lor nu se sfiesc să arăte ce sforţare face Buna Naţională ca să menţie cursul leului, care se pare că nu mai vrea să asculte de nimeni care este cauza. Naţional ţărăniştii culeg astăzi roadele demagogiei lor de zece ani încoace. Pen- tru ca să capete puterea au neglijat cea mai elementară regulă pe care trebue să o aibă un partid de opoziţie ; căci ori şi ce s’ar zice : partidele pretinse de guvernământ trebue să-fi păsrtzi anumite limite în opoziţie, t am să menajeze anumite chestiuni, făă de care nu-i cu putinţa in viitor o guvernare a lor rodată. Naţional ţărănişti au negljat acest adevăr elementar. Astăzi ei trag consecinţele acţiunei lor de opoziţie şi guvernarea lor va fi pătată de umbra tuturor steagurilor cu fel de fel de culori pe care le au fâlfâit atunci când s’au pus în fruntea mulţimei fără răspundere şi au eşit în stradă. Care este cauza scăderei leului ? Dar aduceţi-vă aminte de campania de defăimare a ţarei dusă în străinătate de d-ui Răducanu, Madgearu şi alţii. Aduceţi-vă aminte de acea «chestiune constituţională» pe care o agitau naţional-ţărăniştii, de câte ori cereau guvernul; aduceţi vă aminte de ponegirile pe care ţărăniştii le aduceau Bancei Naţionale şi ameninţările de desfiinţare, de câte ori rămâneau fără efect desele audienţe pe care le făcea dl. Maniu la înalta Regenţă, aduceţi-vă aminte, în fine, de toată opoziţia naţional-ţărăniştilor şi întrebaţi-vă dacă străinătatea poate să-i ia în serios, mai ales când şi acum la guvern procedează tot cu aceiaş uşurinţă. Toate interviewurile d-lui Mihai Popovici, Răducanu, Madgearu, arată că între dânşii nu există o unitate de vederi aupra problemei financiare : se pare că unii sunt de părere să se continue tratativele începute de liberali, pe când alţii, şi între aceştia este şi dl Madgearu, cer o abandonare a tuturor lucrărilor care erau gata la plecarea d-lui Vintilă Brătianu, şi începerea altor tratative, cu o bază mai largă, adică un împrumut mai mare. Intre aceştia dl. Răducanu cere un împrumut numai pe piaţa germană. Ia faţa problemei grele financiare oameni de stat ce avem acum, nu au o unitate de vederi şi o soluţie precisă. Şi vor, domnii aceştia, că străinătatea să-i aştepte să se înţeleagă ? Şi vrea presa miluită ca toată ţara să sufere de pe urma ambiţiilor acestor nechemaţi care caută ca fiecare să-şi impue punctul de vedere ? Trebue o reacţiune puternică şi suntem siguri că ea va veni mai repede decât se aşteaptă profitorii de portofolii ministeriale ? Vom reveni. PION Moartea lui Const. Crusenschi Astăzi dimineaţă a încetat din viaţă la locuinţa 8i, în urma unei pneumonii, fruntaşul nostru şi fruntaşul iubit al raşului Constantin Crupenschi, preşedintele de onoare al organizaţiei partidului naţional liberal. Membru marcant al partidului naţional-liberal, G. Crupenschi a ocupat în die demnităţi, fiind prefter al judeţului, primarul oraşului, efor al Cansei Sf. Spiridon în timpul răsboiului; deasemenea a făcut parte din diferite kg înlături ca reprezentant al Iaşului, în Cameră şi Senat. Const. Crupenschi a luat parte activă la toate înfăptuirile democratice, bucurându-se de o înaltă şi unanimă stimă atât în viaţa politici cât şi în viaţa socială. Moartea neaşteptată a lui C. Crupens, îi lasă unanime regrete. El moare în vârstă de 61 ani, îndureraţi profund de moartea neaşteptată a prezidentului nostru, transmitem femeiei expresiunea condoleanțelor noastre. ADNOTARI POLITICE După ce a condus hoarda comunistă care a „spart" întrunirea proectată de aeriştiautorul „aspectelor" trage „concluzia serei de ieri" şi scrie : „Libertatea de gândire şi de exprimare a gândirii trebue respectată". Nimic mai repugnant decât morala amorului !» Se anunţă un film la „Sidoli" intitulat „Omul care râde". Nu-i nici o aluzie la veselul nostru Ridiblum care cu un ochi unde şi cu altul... Dl. General Sava Golu, văzând că sunt prea multe asalturi în clubul guvernamental pentru demnitatea de primaar al Iaşiui, a propus d-lui Costăchescu o soluţie fericită : i-a cerut să-l facă primarul municipiului, pentru a Introduce câteva importante reforme... m Jelea, epitropul, cetind azi în cancelaria Sf. Spiridon câ leul scade brusc, a exclamat : — N’are .„decât să scadă. Bine că m’am asigurat şi mi-amluat cei dintâi partea leului . Delegaţia germani pentru Lugano Buc.—Delegaţia germană pentru sesiunea Ligii Naţiunilor va avea loc la Lugano va fi condusă de dl. Streaseman. Reprezentanţii Germaniei pleacă mâine din Berlin. De la clubul liberal din Iaşi Şedinţa delegaţiei permanente — Nouadesiuni politice — Alaltăseară a avut loc la asediul clubului liberal central şedinţa delegaţiei permanente a organizaţiei partidelui naţional liberal din oraşul şi judeţul Iaşi. D. Gh. Brătianu a deschis şedinţa cu o scurtă cuvântare asupra alegerilor gesserale—după care a enunțat următoarel» ad.* aluni noul la pro*gramul partidului n- sLu: D u ii AL Stir.es:u cuoferențiar eeivsrslisr, C. SUmbt.la, fost ajutor de prmar și inspectorul șef al regioanei școlare, preot S va Popovici, fost deputat de Iaşi, V. T«su»şi şi V. Lusgu profesori secundari, I. S*g 1, avocat, V. Ştefinescu institutor, D. L. sar avocat, Gh. Cuţilă proprietar şi Gh. Costruş agricultor. Adunarea a luâ cu entuziasm pe nouii noştri prieteni politici. Ia urmă după propunerea d-lui Gh. Brâtinu, sunt toupt&ţi I« delegi a permanentă d nil C. SUmbojiu, pre» t 8 va Popovici, profesor V. Ghiţă, loaif Tc»saro (Tg. Frumos, fo st prim r), M. M nas fost ajutor de primar, Al. Murţun fost revizor şcolr D. Cihbidechfi fost prefect, Comandor E e. Pi ton fost revizor şcolar, avocat Beuraa şi preoţii Tudurache şi C. Vuza. Dl. C. Stamboliu a rostit o cuvântare facând interesante declaraţii politice pe care le vom publica la numărul de mase.f) Transferarea d-lui prof. I. Simionescu Universităţile din laşi şi Bucureşti au aprobat in unanimitate transferarea d-lui prof. I. Simionescu de la catedra ce o ocupă la facuitatea de ştiinţă din laşi la catedra similară din Bucureşti, la începerea noului an universitar, adică la ziua da 1 Octombrie 1929. lungiatrăm ştirea cu un sentiment îndoit: su sntimentul satisfacţiunei că prin această transferare—nedorită de imeni —s’a, apreciat de ambele foruri universitare munca d pusă de ani de zile cu atâta avânt de către d. profesor I. Simionescu în ogorul ştiinţei— şi noi adaogem şi în cel al culturii— şi cu sentimentul regretului că d-sa parem şi laşul. Căci sucti vorbind, dacă pentru uiversitatea din Bucureşti transferarea d-lui prof. I. Simionescu e un câştig, pentru cea din Iaşi şi pentru laşul în genera ea echivalează cu o pierdere. Căci prof. I. Simionescu era unul dintre cărturarii noștri care cinstea lașul cultural unda oameni de valoarea domniei-sale sa numără pe degete. Ca unii cari i-am apreciat activitatea stăruitoare de pasa zi cu zi în anul anilor cari l’au îndulit prea de vreme, nu putem privi plecarea d-lui prof. 1. Simionescu divăt cu profund şi sincer n gret, şi nu putem înregistra faptul decât cu o legitimă şi expicabilă nostagie ce explică dragostea deşi, dragostea de oameni representanţii culturii, de valoarea d-lui prof. Simionesc. Nădăjduim însă că strămutat, d. prof. I. Smionescu care de altfel întreţine raporturi culturale cu toate centrele din ţară —nu va uita laşul în care a depus toată munca şi toată râvna pe tărâmul ştiinţific, cultural şi social. — Ministerul instrucţiunei a dispus detaşarea pe tot cursul anuui şcolar 1928- 1929 a următoarelor posturi din judeţul Iaşi : Bogdăneşti postul II la Bucium satul Poeni postul II, Floriţoaia Veche satul Fioriţoaia Nouă postul II la Leţcani postul III, Tg. Sculeni băeţi postul II la şcoala din Holboca-Dancu postul I Postul II de la şcoala din Pârliţi se detaşează la Prisacani. Moreni postul II Valea Rusului - Coincenii postul II la Erbiceni postul VI, Sculeni şcoala de fete p. IV la Stânca- Cârgiţi p. IV, Vrăneşti postul III la Re- diul Mitropoliei, grădina de copii—Popri-cani.i Dosarul „Alegerilor Libere — Bătăi şi schingiuiri — De zece ani naţional-ţărăniştii nu fac altceva decât să trâmbiţeze cu toată îndrăzneala ce-i caracterizează, necesitatea alegerilor «libere». Atâta vreme au minţit lumea cu această formulă. Astăzi însă avem prilejul să ne convingem de ceia ce înţeleg naţional-ţărăniştii, prin alegeri „libere". Vom înregistra toate fără delegile Ior, ca să-i demascăm cine sunt. Au suprimat autocitatea jandarmului din sate ca bandele de bătăuşi, instrumente ale alegerilor libere, să poată opera în voie. Declasaţii şi puşcăriaşii s’au organizat în comitete teroriste ca să omoare şi să schingiuiască lumea paşnică. La Dorhoi ciomăgarii ţărănişti sub conducerea sângerosului lor şef A. Răutu, opresc pe candidaţi în propaganda electorală şi-i stâlcesc în bătaie. La Roman sub conducerea prefectului de judeţ dr. Popescu, care singur a ameninţat pe şeful partidului liberal de acolo, bande înarmate cu revolvere au împuşcat în automobilele candidaţilor liberali, rănind un şofeur şi pe preşedintele Camerei agricole din Roman. La Ciucea şi la Hunedoara în Ardeal preoţii slujitori ai altarului sunt loviţi de haite de nemernici, asmuţaţi de fruntaşii naţional-ţărănişti. In judeţele Ilfov, Olt, Constanţa, Vaslui, Ismail, Cetatea Albă şi câte altele aceiaş teroare deslănţuită de bătăuşii guvernului asupra adversarilor. La Iaşi se cunosc banditismele noului regim : la Ungheni au fost oameni bătuţi de comunişti în tovărăşie cu naţional-ţărănişti; la Podul Iloaie bandele conduse de d-rul Dulău terorizează lumea, ameninţă pe candidaţii noştri şi stâlcesc în bătae pe oameni paşnici ca Pavel Botez. La Şipote şi Vlădeni toţi beţivii sub comanda avocatului Ciobanu condamnat la trei luni de zile de închisoare au spart capetele la numeroşi oameni liniştiţi, atraşi într’o cârciumă a satului. La Leţcani şi Bădăneşti, tot aşa la Petreşti şi Sculeni, şi peste tot sunt cete de bătăuşi guvernamentali alcătuite din pleava satelor. Oamenii paşnici nu-şi găsesc scăpare la nimeni, jandarmii nu intervin, aşa au ordin, sau dacă intervin sub comanda faimosului locat. Doroftei, o fac arestând şi maltratând tocmai pe cei atacaţi şi loviţi de bătăuşi. Mai putem fi ocrotiţi oare sub guvernul «libertăţii şi legalităţii» de legile acestei ţări? E greu să credem aşa ceva cu un prefect de judeţ, care a adoptat în totul procederele tachismului învechit în rele, al cărui prototip este agentul electoral Anibal Ciurea. Avertizăm însă pe «sfinxul» din fruntea judeţului ca, urmând formula ţărănistă, vom organiza rezistenţa cetăţenească atât de legitimă şi ne vom apăra singuri libertatea, chiar cu riscul vieţii. Să ştie insă ţărăniştii că nu noi vom fi cei învinşi. Primari şi notari siliţi să facă propagandă electorală Prefectul de judeţ a avut cinismul să afirme şi chiar ei comunice primarilor şi celorlalţi funcţionari comunal si nu aibă nici un amestec in campania electorală. Dar acelaş prefect de judeţ sileşte pa notari şi pe primari ei adune lumea la tatranimie ţărăniste* şi le face «spre reproşuri câ oamenii nu vor st vluă si asculte pe aceşti demagogi—înşelători ai mulţimei. Guarzii comunali sunt trimişi, prin ssta si bată darabana ca să adune pa oameni, cari Insă, spre cinstea lor, refuzi că ia parte la întrunirile convocate de ţărănişti. Domnule Prefect nu pedepseşti pe primari şi notari că au eşit dia ordinul d taie şi se amestecă le alegeri? Sau uaa a ordinul d-taie şi alta e ordinul adevăratului prefect de judeţ, agentul electoral înrăutăţit Aaib. Ciurea ! Am vrea să ştim. Cetiți In pagina II* ultimele știri telegrafice ■