Mişcarea, ianuarie 1929 (Anul 23, nr. 2-24)
1929-01-15 / nr. 11
Iaşul sub noul regim Modul Un I. ritmai Economii de patru milioane ? Suprimarea fondului cultural. Inliturarea operelor de asistenţă. Autorul noului buget, un vechil. Dl. V. Petrovaru prefectul judeţului aduce la cunoştinţă că a alcătuit noul budget al judeţului Iaşi. Din interviewul dlui V. Petrovanu rezultă că noul budget se cifrează la 25 milioane lei faţă de bugetul anului trecut care era de 39 milioane, deci el te presinti cu un mnus de 4 milioane. Ce unde această economie? Prefitul judeţului a redus aceste 4 milioane în speranţa că guvernul va acopri ce zile, după spusele d-sare : „Dacă diferenţa nu va fi acordată de guvern, prefectura de judeţ nu va putea executa nici o lucrare din acelea reclamate imperios de cituaţia judeţului“. Prin urmare budgetul trebue să se mai nune decât 35 moane şi „diferenţa“ e cotată în sarcina guvernului. A doua chestiune importantă. Cum s-a realizat această reducere de 4 milioane ? Foarte simplu. Din suprimarea diferitelor capitole. Astfel „fondul cultural“ a fost redus dela 900.000 lei la 200.000—deci o economie de 700.000 lei. Sub administraţia d-lui Ed. Lizărescu „fondul cultural“ era de 900.000 lei,din care o sumă de 600.000 lei s-a întrebuinţat nume pentru construcţiile şcolare din restul de 300 000 lei procurându-se aparate de cinematograf şi filme pentru propaganda culturală la sate. Fondul pentru „comitetul şcolar“ a fost de asemenea redus da 300 mii lei la suma derizorie de 50000 lei, după cum de asemenea s--au suprimat toate subvenţiile pe care prefectura judeţului, de zeci de ani, le acorda diferitelor societăţi culturale sau de binefacere pentru operele de asistenţă. Este mai mult decât regretabil că aceste fapte se produc sub administraţia judeţiană a unui membru al corpului didactic — căci d. Petrovanu este profesor secundar şi ar fi trebuit să aibă alte vederi macar în ceea ce priveşte opera culturală atât de necesară pentru luminarea satelor. Este interessant asemaat faptul că în alcătuirea acestui budget d. V. Petrovanu a fost inspirat şi orientat de d. Tudose, analfabet membru în consiliul judeţan, fost vechit pe moşia d-lui C. Cerkiz de la Lungani. # In ceea ce priveşte acel «deficit budgear» de care vorbeşte în neştiinţă de cauză, prin amintitul interview, ţinem a arăta că din cauza anilor de secolă, roada administraţie judeţană a temporizat încasările nevoind a vinde ţăranului cenuşa din vatră, cu toate că dările erau legalmente d dorite. Şi fiindcă prin interviewul d lui V. Pitrovanu vorbeşte d. Tudose, inspiratorul şi mentorul celui dintăi, ţinem a face cunoscut prefectului de judeţ că pentru modul mm a alcătuit budgdul pe anul expirat, d. Crăsnaru preşedinteleconsiliului superior administrativ a felicitat pe d. El. Lăzărescu fostul prefect al judeelui, a cărui exemplară administraţie ar putea servi ca model actualului prefect. Zborul aviatorilor polonezi peste ocean — Se fac intense pregătiri — Varşovia (Cets)—Actualmente sunt în pregătire la Varşovia două zboruri poloneze peste ocean : zborul mnţilor Kubala şi Idcikowski condus şi finanţat de secţiunea aviatică de la ministerul de râzboiu polonez, şi zborul căpitanului Kwniczyk condus şi finanţat de polonezii din America, al căror reprezentant la Varşovia este redactorul Nowynsk. Ambele zboruri vor fi întreprinse în primăvară în condiţni atmosferice favorabile. Aviatorii Kubala şi Idzikowki îşi vor porni zborul transatlantic de un aerodrom din Franţa. Căpitanul Kowilczyk va porni din Irlanda. In ultimul timp a apărut un nou candidat la trecerea oceanului locoterintul N.wiarowski, al cărui plan e sprijinit şi de Liga aviatică poloneză. Zborul lui avea să fie finanţat de magnaţii polonezi din Pomerania. Ministerul de râzboiu polonez a’e exprimat însă împotriva acestui plan, declarând că nu va sprijini material sau momi nici un zbor polonez peste ocean până ce nu se va efectua zborul aviatorilor Kubait și Idzkivski. Zborul aviatorului Ndtwiarciwaki n’a fost până în prezent autorizat. ECOURI Directorul Teatrului de Artă din Moscova, K. Stanislavski s-a supus zilele acestea unei consultaţii medicale. Medicii i-au recomandat să întrerupă munca teatrală, deoarece starea sănătăţii sale reclamă un timp mai îndelungat de linişte. Stanislavski pleacă în străinătate pentru a se vindeca de anghina pectorală. In regiunea Ciardara din Uzbechialan a reapărut în urma unui cutremur de pământ o moschee, care a dispărut sub nisip acum 180 ani. rO comisiuna specială a plecat din Moscova spre a face cercetări. Boicotul parfumului Coty Budapests (Caps).După cum se știe, parfumeriile maghiare au început să boicoteze de câtva timp produsele firmei Coty, al cărei proprietar a condamnat în ziarul său „Amis peuple“ fals fiedurile de franci în Ungaria. Acest boicot și a dat zilele oastea prima sa jertfă. Intr’o droghie din Budapesta un tânăr client a cerut să i se vândă produsa City. Droghistul a declarat că nu poate vinde asemenea produse. Insistențele clientului a enervat într’atât pe droghist încât a început să înjure pe cumpărător în mod ttrivial. Cearta a degenerat în bătae şi după palme din ambele părţi beligeranţii au început să şi arunce sticle cu parfum. Incidentul a atras poliţia, care a încheiat un proces verbal. In curând Tribunalul din Budapesta va avea prilejul să se ocupe cu primul „proces Coty’ în Ungaria. Trebuise cu orice chip evitate frământările în sânul bisericei ortodoxe. Avem toată încrederea că conducătorii bisericei noastre vor avea şi înţelepciunea şi patriotismul cuvenit, spre a feri biserica ortodoxă de o criză ale cărei consecinţe nu pot fi decât primejdioase normalei devortiri a vieţei noastre sociale. Tocmai fiindcă avem încredere în conducătorii bisericei, socotim profund regretabil gestul mitropolitului Gurie, care înainte de a şefi lămurit definitiv chestiunea în faţa Sf. Sinod, ar fi şi luat măsuri pentru a se sărbători P.şule după calendarul vechiu. Ne place încă să credem că această informaţie e inexact, că nici un conducător a! bisericei noastre ortodoxe n’a anticipat în mod definitiv asupra măsurilor de luat şi n’a pus prin gesturi precipitate biserica înaintea unor fapte împlinite, cari să îngreuieze reîntronarea întelegerei și păcei în sânul bicericei noastre nationale. Activitatea Consiliului Legislativ — Opera lui Q. G. Muzescu — Cu prilejul începerei noului an financir a avut loc o solemnitate în prezenţa d-lui ministru al Justiţiei, cu care privj dl. Al. N. Cine primul preşedinte al acestui consiliu a făcut o sumară expunere despre activitatea depună în cursul anului expirat. Din această expunere a d-lui Al. O.ne constatăm că Secţia I a terminat proectul codului penal unificat şi până la sfârşitul anului va termina şi proectul codului de procedură penală. ] La rândul ei secţiunea II căreia îi revine unificarea legiuirilor de drept pavat, până în cursul luniii iulie cel mai îâ ziu va termina proectul codului comecial. De asemenea până la sfârşitul anului are convingerea că va putea duce, până la capăt şi proectul codului de procedură civilă. In ca priveşte codul civil, Cartea I referitoare la persoane şi organizarea familiei este aproape terminetă şi ar putea fi fără tremvej miente votată şi pusă în aprevre cât mai neîntârziat. I * In ce priveşte avizele date de con■ Biliul legislativ, până în prezent su it 584 aviz?, şi multe din de au avut darul să producă modificări şi îmbunătăţiri. In alte cezuri proectele au fost complet refăcute sau chiar retrase. Consiliul în darea acestor avize nu i stăpânit decât de un singur gând, cela de a fi un colaborator în adevăratul înţeles al cuvântului al guvernului şi puterei Legiuitoare pentru a pregăti legi căi mei serios studiate. Este oportun să amintim că instituția consiliului legislativ este opera neuitatului fost ministru de justție G. G. Mârzescu. — D. Grigore N. Theodoru fost epitrop general al Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, prim Înaltul Decret Regal No. 3203 din 29 Decembrie 1928 a fost decorat cu crucea „Meritul Sanitar» clasa 1. In chestiunea amnistiei — O lămurire a d-lui prof. E. Herovanu — In urma celor apărute sub semnătura O. Spina în ultimul număr al ziarului «Opinia» d. prof. E. Herovanu a adresat confratelui nostru următoarea lămurire : An ţinut să evit o explicaţiune penibilă. împrejurările mă constrâng totuşi s’o dau. Să se ştie clar, că nu vorbesc din propriul meu îndemn, că în tot cazul, făcând aceasta, sunt departe de a căuta să-mi procur cea mai mică satisfacţie personală. Câţiva oameni de inimă, în fruntea cărora se află încercatul luptător Costaforu, au luat de curând iniţiativa unei mişcări mari în favoarea amnistiei. Pentru reuşita acestei mişcări s’au format diverse comitete locale de acţiune. Mi s’a propus şi mie, la Iaşi, să fac parte dintr’un asemenea comitet. Am primit numaidecât. Se putea să refuz de a ia parte la o mişcare pe care o cred atât de dreaptă şi atât de necesară ? Mi s'a mai cerut să redactez un manifest. L’am redactat. Cred că am pus în ei ceva din sincera «noţiune care mi l'a inspirat; mai alea însă, am finite unii imp'ini, îa egală proporţie, atât moderaţiunea cuvenită U’lui asemenea act ca şi demnitatea cu care el trebuia să se înfăţişeze atât în faţa publicului cât şi în faţa celor mari. A avut loc o ştinţă a iniţiatorilor, la care a luat parte şi d-nii Costaforu şi Patraşcanu din Bucureşti,—când toţi cei prezenţi (intre care şi eu) am semnat manifestul,—adică am semnat un manifest al cărui text nu du citit nimeni, un manifest despre care eu ştiam că cuprinde txtul dat de mine. Două zile mai târziu, conform înţelegerii, manifestul apare în ziarul „Opinia". Cu această ocazie constat că textul publicat era cu totul altul decât acela pe care îl cunoşteam, în care nu păstrase decât câteva fraze inofensive. Ceea ce m’a isbit însă cu deosebire în noua formă a manifestului, a fost spiritul său sovietic, atitudinea sa agresivă, tonul coborât în care era pusă problema delicată și dureroasă a cărei deslegare o cerea. Noul manifest îndemna «pe intelectualii (instit», pe muncitori şi pe ţărani» (de ce numai aceste categorii, de ce acestea ?) la ncucerirea amnistiei, ca şi cum ar fi pregătit o cruciadă. Am înţeles îndată, că între e colaboratorii mei şi mine intervenise o gravă confuzie, mai exact, o divergenţă în spirit şi în metodă. Am înţeles iarăşi că în situaţia în care mă găseam, nu mi rămânea de ales decât între aceste ia două atitudini : sau să accept spiritul şi metoda celorlalţi, sau să mă retrag din conducerea mişcării. Am ales pe aceasta din urmă. Pentru a evita orice explicaţie, şi mai ales pariau a nu da învileag indeficiUţa g s ului de care iam vorbit mai sus, am declarat^că n’am semnat manifestul publicat şi că nu înţeleg să fac parte din comitet. In mintea mea aceasta însemna că n’am înţeles nici un moment să-mi însuşesc textu manifestului publicat, că deci^dacă’ mi s’a^dat să semnez acest text, apoi am fost indus în eroare. Şi iarăşi, că într’un conitet în care pe deoparte mi se acordă preşidenţia, iar pe deaita mi se ceneurează scrisul, prezenţa mea este moralmente imposibilă Aşa dar, m’am retras din comitetul de direcţie. Făcând acest pas n’am înţelesnici să blamez, nici să ofensez pe nimeni,—de aceia am şi preferat să mă retrag fără nici o lămurire, cu tot riscul ce-i luam de a lăsa impresia că săvârşesc o inconsecvenţă. Nici n’am înţels să iau altă atitudine faţă de mişcarea pentru acordarea amnestiei, care oricum ar fi condusă, rămâne în ea însăşi, una din cele mai nobile şi mai generoase mişcări ale momentului de faţă. Ba mai mult decât atât, n’am înţeles că rămân şi nu voi rămânea indiferent la această mişare, căreia îi voi oferi mai departe, pe cât voi putea, elanul meu ,curat şi sincer. EUG. HEROVANU Biografii a cooperatorilor români Concursul Consiliului Cooperaţiei. Consiliul superior al cooperaţiei în şedinţa din urmă, a hotărât editarea unei Biblioteci Cooperatiste în scop de propagandă a ideelor cooperatiste. Deasemeni, pentru a stimula începutul, comitetul a fixat patru premii de câte 5000 Iei fiecare pentru patru din cele mai bune lucrări, care se vor prezenta până la 15 Mai a. c., cu descrierea vieţii şi activităţii cooperatiste a 1 . SPIRU HRET, FOTIN ENESCU, I. FIUMON, (Bucovina) un mare propagandist al ideii în acest ţinut şi D. BREZULESCU. Broşurile vor avea un cuprins care să nu treacă peste 32 de pagini format mic. S-a hotărât înfiinţarea a trei premii şi anume : Un premiu de 15.000 lei Al doilea de 10 000 lei Al treilea 5000 lei pentru cele mai bunte lucrări ce se vor prezenta Consiliului Superior până la 15 Septembrie a. c., cuprinzând „ISTORICUL COOPERAŢIEI ROMÂNEŞTI“. Lucrarea va trebui să conţină cel puţin 150 de pagini. Planul lucrării va trebui să urmeze diferitele etape de dezvoltare a diverelor ramuri de cooperaţie în specii la începutul lor şi să conţină cât mai mult material informativ de acte și fapte importante din trecutul mișcării noastre cooperative. Împrumutul extern al Letoniei Riga (Geps).—Împrumutul inchat de Letonia la trustul suedez de chibrituri a fost predat de Banca Newyorkeză Lee Hygins ei Gie. Prima treime din împrumut va fi vărsată guvernului leton la 15 Ianuarie, a doua la 15 Februarie și a treia la 15 Martie a. c. COMERŢUL EXTERN AL FRANŢEI Paris (Ceps).—In Noembrie 1928 balanţa comercială franceză a prezentat un pasiv de 121 milioane franci. In comparaţie cu Octombrie pasivul s’a mişcorat intr’o oacare măsură şi acesta In urma creşterii exportului, care a ajuns la 4.614 mii. fr. faţă de 4,444 mii. fr. în Octombrie. Cifrele comerţului extern în primii 11 ani 1928 sunt următoarele (in milioane fr.): In alcătuirea comerţului extern francez au intervenit în anul 1928 schimbări considerabile în comparaţie cu 1927. Comerţul cu străinătatea s’a încheiat cu un pasiv de 1.621 mii. fr., în timp ce in perioada corespunzătoare din 1927 a avut un activ de 2.177 mii. fr. Importul a crescut cu 1,2 la sută in comparaţie cu anul precedent, însă s-a schimbat foarte mult în alcătuirea lui internă. Astfel de schimbări au intervenit şi în export. In comparaţie cu 1927 exportul s’a micşorat cu 6,5 la sută. Exportul produselor economico-agricole a crescut după o bună recoltă cu mai mult de 800 mii, foarte mult însă a scăzut exportul de materii brute precum şi al produselor complecte al căror export s’a micşorat în 1928 cu 711 mii. fr. faţă de anul precedent. Precum se vede, balanța comercială franceză pe lângă că ese pasivă prezintă și schudări nefavorabile in alcătuirea ei internă. 1928 în compar, cu 1927 Imp.: Alimente 11.264 1.492 Materii brute 29 853 106 Fabric. compl 29.853 1.949 Total : 48.235 563 Export: Alimen. 5.579 811 Materii brute 11.963 3.336 Fabricat.comp. 29.071 711 Total . 46.613 3.235