Mişcarea, ianuarie 1929 (Anul 23, nr. 2-24)

1929-01-15 / nr. 11

Iaşul sub noul regim Modul Un­ I. ritmai Economii de patru milioane ? Suprimarea fondului cultural. Inliturarea operelor de asistenţă. Autorul noului bug­et, un vechil. Dl. V. Petrovaru prefectul ju­­deţului aduce la cunoştinţă că a alcătuit noul budget al judeţului Iaşi. Din interviewul d­lui V. Petro­­vanu rezultă că noul budget se ci­­frează la 25 milioane lei faţă de bugetul anului trecut care era de 39 milioane, deci el te presinti cu un m­nus de 4 milioa­ne. Ce unde această economie? Pref­itul judeţului a redus a­­ceste 4 milioane în speranţa că guvernul va acop­ri ce zile, după spusele d-sare : „Dacă diferenţa nu va fi acordată de guvern, prefec­tura de judeţ nu va putea execu­ta nici o lucrare din acelea recla­mate imperios de cituaţia judeţu­lui“. Prin urmare budgetul trebue să se mai nune decât 35 m­­­oane­ şi „diferenţa“ e cotată în sarcina guvernului. A doua chestiune i­mportantă. Cum s-a realizat această reducere de 4 milioane ? Foarte simplu. Din suprimarea diferitelor capitole. Astfel „fondul cultural“ a fost redus dela 900.000 lei la 200.000—deci o economie de 700.000 lei. Sub administraţia d-lui Ed. Li­­zărescu „fondul cultural“ era de 900.000 lei,din care o sumă de 600.000 lei s-a întrebuinţat num­e pentru construcţiile şcolare din res­tul de 300 000 lei procurându-se aparate de cinematograf şi filme pentru propaganda culturală la sate. Fondul pentru „comitetul şcolar“ a fost de asemenea redus d­a 300 mii lei la suma derizorie de 50000 lei, după cum de asemenea s--au su­primat toate subvenţiile pe care prefectura judeţului, de zeci de ani, le acorda diferitelor societăţi cul­turale sau de binefacere pentru o­­perele de asistenţă. Este mai mult de­cât regretabil că aceste fapte se produc sub ad­ministraţia judeţiană a unui mem­­bru al corpului didactic — căci d. Petrovanu este profesor secundar şi ar fi trebuit să aibă alte vederi macar în ceea­ ce priveşte opera culturală atât de necesară pentru luminarea satelor. Este interessant a­semaat fap­tul că în alcătuirea acestui budget d. V. Petrovanu a fost inspirat şi orientat de d. Tudose, analfabet membru în consiliul judeţan, fost vechit pe moşia d-lui C. Cerkiz de la Lungani. # In ceea­ ce priveşte acel «deficit budgear» de care vorbeşte în ne­­­­ştiinţă de cauză, prin amintitul interview, ţinem a arăta că din cauza anilor de secolă, roada administraţie judeţană a tempori­zat încasările nevoind a vinde ţăranului cenuşa din vatră, cu toa­te că dările erau legalmente d do­rite. Şi fiindcă prin interviewul d lui V. Pitrovanu vorbeşte d. Tudose, inspiratorul şi mentorul celui dintăi, ţinem a face cunoscut prefectului de judeţ că pe­ntru modul mm a alcă­tuit budgdul pe anul expirat, d. Crăsnaru preşedintele­­consiliului superior admini­strativ a felicitat pe d. El. Lăzărescu fostul prefect al jud­eelui, a cărui exemplară ad­ministraţie ar putea servi ca model actualului prefect. Zborul aviatorilor polo­­nezi peste ocean — Se fac intense pregătiri — Varşovia­ (Cet­s)—Actualmente sunt în pregătire la Varşovia două zboruri poloneze peste ocean : zborul m­­nţilor Kubala şi Idcikowski condus şi finan­ţat de secţiunea aviatică de la ministe­rul de râzboiu polonez, şi zborul că­pitanului K­wniczyk condus şi finanţat de polonezii din America, al căror re­prezentant la Varşovia este redactorul Nowynsk. Ambele zboruri vor fi în­treprinse în primăvară în condiţ­­ni atmosferice favorabile. Aviatorii Ku­bala şi Idzikow­ki îşi vor porni zbo­rul transatlantic de­ un aerodrom din Franţa. Căpitanul Kowilczyk va porni din Irlanda. In ultimul timp a apărut un nou candidat la trecerea oceanului l­ocoterintul N.wiarowski, al cărui plan e sprijinit şi de Liga aviatică poloneză. Zborul lui avea să fie finan­ţat de magnaţii polonezi din Pomera­nia. Ministerul de râzboiu polonez a’e exprimat însă împotriva acestui plan, declarând că n­u va sprijini material sau momi nici un zbor polonez peste ocean până ce nu se va efectua zbo­rul aviatorilor Kubait și Idzkivski. Zborul aviatorului Ndtwiarciwaki n’a fost până în prezent autorizat. E­COURI Directorul Teatrului de Artă din Mos­cova, K. Stanislavski s-a supus zilele a­­cestea unei consultaţii medicale. Medicii i-au recomandat să întrerupă munca tea­trală, deoarece starea sănătăţii sale recla­mă un timp mai îndelungat de linişte. Stanislavski pleacă în străinătate pentru a se vindeca de anghina pectorală. In regiunea Ciardara din Uzbechialan a reapărut în urma unui cutremur de pă­mânt o moschee, care a dispărut sub ni­sip acum 180 ani. rO comisiuna specială a plecat din Moscova spre a face cerce­tări. Boicotul parfumului Coty Budapests (Caps).­După cum se știe, parfumeriile maghiare au început să boicoteze de câtva timp produsele fir­mei Coty, al cărei proprietar a con­damnat în ziarul său „Ami­­s peuple“ fals fiedurile de franci în Ungaria. Acest boicot și a dat zilele oastea prima sa jertfă. Intr’o drogh­­ie din Budapesta un tânăr client a cerut să i se vândă pro­dusa Cit­y. Droghistul a declarat că nu poate vinde asemenea produse. In­sistențele clientului a enervat într’atât pe droghist încât a început să înjure pe cumpărător în mod ttrivial. Cearta a degenerat în bătae şi după palme din ambele părţi beligeranţii au înce­put să şi arunce sticle cu parfum. In­cidentul a atras poliţia, care a în­cheiat un proces verbal. In curând Tribunalul din Buda­pesta va avea prilejul să se ocupe cu primul „proces Coty’­ în Ungaria. Trebuise cu orice chip evitate frământările în sânul bisericei ortodoxe. Avem toată încrederea că con­ducătorii bisericei noastre vor avea şi înţelepciunea şi patrio­­tismul cuvenit, spre a feri bise­rica ortodoxă de o criză ale că­rei consecinţe nu pot fi decât primejdioase normalei d­evor­­tiri a vieţei noastre sociale. Tocmai fiindcă avem încredere în conducătorii bisericei, soco­tim profund regretabil gestul mitropolitului Gurie, care înainte de a şefi lămurit definitiv ches­tiunea în faţa Sf. Sinod, ar fi şi luat măsuri pentru a se sărbă­tori P.şule du­pă calendarul ve­chiu. Ne place încă să credem că această informaţie e inexac­t, că n­ici un conducător a! biseri­cei noastre ortodoxe n’a antici­pat în mod definitiv asupra mă­surilor de luat şi n’a pus prin gesturi precipitate biserica îna­intea unor fapte împlinite, cari să îngreuieze reîntronarea în­­telegerei și păcei în sânul bice­­ricei noastre nationale. Activitatea Consiliului Legislativ — Opera lui Q. G. Mu­zescu — Cu prilejul începerei noului an financi­r a avut loc o solemnitate în prezenţa d-lui ministru al Justi­ţiei, cu care privj dl. Al. N. C­ine primul pre­şedinte al acestui consiliu a făcut o sumară expunere despre activitatea depună în cursul anului expirat. Din această expunere a d-lui Al. O.ne const­atăm că Secţia I a termi­nat proectul codului penal unificat şi până la sfârşitul anului va ter­mina şi proectul codului de proce­­­­dură penală. ] La rândul ei secţiunea II căreia îi revine unificarea legiuirilor de drept pavat, până în cursul lunii­i iulie cel mai îâ ziu va termina proectul codului co­m­ecial.­­ De asemenea până la sfârşitul a­­nului are convingerea că va putea­­ duce, până la capăt şi proectul co­dului de procedură civilă.­­ In ca priveşte codul civil, Cartea I referitoare la persoane şi organi­zarea familiei este aproape termi­­netă şi ar putea fi fără tremve­­j miente votată şi pusă în apre­vre cât mai neîntârziat. I *­­ In ce priveşte avizele date de con­­■ Biliul legislativ, până în prezent s­u it 584 aviz?, şi multe din de au a­­vut darul să producă modificăr­i şi­­ îmbunătăţiri. In alte cezuri proec­­tele au fost complet refăcute sau chi­ar retrase. Consiliul în d­area acestor avize nu i stăpânit de­cât de un singur gând, cela de a fi un colaborator în adevăratul înţeles al cuvântului al guvernului şi puterei Legiuitoare pentru a pregăti legi căi mei serios studiate. Este oportun să amintim că in­stituția consiliului legislativ este o­­pera neuitatului fost ministru de justție G. G. Mârzescu. — D. Grigore N. Theodoru fost epi­­trop general al Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași, prim Înaltul Decret Regal No. 3203 din 29 Decembrie 1928 a fost decorat cu crucea „Meritul Sa­nitar» clasa 1. In chestiunea amnistiei — O lămurire a d-lui prof. E. Herovanu — In urma celor apărute sub semnătura O. Spina în ultimul număr al ziaru­lui «Opinia» d. prof. E. Herovanu a adre­sat confratelui nostru următoarea lămu­rire : A­n ţinut să evit o explicaţiune peni­bilă. împrejurările mă constrâng totuşi s’o dau. Să se ştie clar, că nu vorbesc din propriul meu îndemn, că în tot cazul, fă­când aceasta, sunt departe de a căuta să-mi procur cea mai mică satisfacţie personală. Câţiva oameni de inimă, în fruntea că­rora se află încercatul luptător Costaforu, au luat de curând iniţiativa unei mişcări mari în favoarea amnistiei. Pentru reuşita acestei mişcări s’au format diverse comi­tete locale de acţiune. Mi s’a propus şi mie, la Iaşi, să fac parte dintr’un aseme­nea comitet. Am primit numai­decât. Se putea să refuz de a­­ ia parte la o miş­­care pe care o cred atât de dreaptă şi a­­tât de necesară ? Mi s'a mai cerut să redactez un ma­nifest. L’am redactat. Cred că am pus în ei ceva din sincera «noţiune care mi l'a inspirat; mai alea însă, am finite uni­i imp'ini, îa eg­ală proporţie, atât mode­­raţiunea cuvenită U’lui asemenea act ca şi demnitatea cu care el trebuia să se înfăţişeze atât în faţa publicu­lui cât şi în faţa celor mari. A avut loc o ş­tinţă a iniţiatorilor, la care a luat parte şi d-nii Costaforu şi Patraşcanu din Bucureşti,—când toţi cei prezenţi (intre care şi eu) am semnat ma­­nifestul,—adică am semnat un manifest al cărui text nu du citit nimeni, un manifest despre care eu ştiam că cu­prinde txtul dat de mine. Două zile mai târziu, conform înţele­gerii, manifestul apare în ziarul „Opinia". Cu această ocazie constat că textul pub­licat era cu totul altul decât acela pe care îl cunoşteam, în care nu păstrase decât câteva fraze inofensive. Ceea­ ce m’a isbit însă cu deosebire în noua formă a manifestului, a fost spiri­tul său sovietic, atitudinea sa agresi­vă, tonul coborât în care era pusă problema delicată și dureroasă a că­rei deslegare o cerea. Noul manifest în­demna «pe intelectualii (instit», pe­ mun­citori şi pe ţărani» (de ce­ numai aces­te categorii, de ce acestea ?) la n­cucerirea amnistiei, ca şi cum ar fi pregătit o cruciadă. Am înţeles îndată, că între e­ colaborato­­rii mei şi mine intervenise o gravă confu­zie, mai exact, o divergenţă î­n spirit şi în metodă. Am înţeles iarăşi că în situa­ţia în care mă găseam, nu mi rămânea de ales decât între aceste ia două atitudini : sau să accept spiritul şi metoda celor­­lalţi, sau să mă retrag din conducerea mişcării. Am ales pe aceasta din urmă. Pentru a evita orice explicaţie, şi mai ales pariau a nu da în­­vileag indefi­­ciUţa g s ului de care iam vorbit mai sus, am declarat^că­ n’am semnat mani­festul publicat şi că nu înţeleg să fac parte din comitet. In mintea mea aceasta însemna că n’am înţeles nici un moment să-mi însuşesc text­u manifestului pu­blicat, că deci^dacă’ mi s’a^dat să sem­nez acest text, apoi am fost indus în e­­roare. Şi iarăşi, că într’un conitet în care pe deoparte mi se acordă preşiden­­ţia, iar pe deaita mi se ceneurează scri­sul, prezenţa mea este moralmente impo­sibilă Aşa dar, m’am retras din comitetul de direcţie. Făcând acest pas n’am înţeles­­nici să blamez, nici să ofensez pe nimeni,—de aceia am şi preferat să mă retrag fără nici o lămurire, cu tot riscul ce-i luam de a lăsa impresia că săvârşesc o incon­secvenţă. Nici n’am înţel­s să iau altă a­­titudine faţă de mişcarea pentru acorda­rea amnestiei, care ori­cum ar fi con­dusă, rămâne în ea însăşi, una din cele mai nobile şi mai generoase mişcări ale momentului de faţă. Ba mai mult decât atât, n’am înţeles că rămân şi nu voi ră­­mânea indiferent la această mişare, căreia îi voi oferi mai departe, pe cât voi pu­tea, elanul meu ,curat şi sincer. EUG. HEROVANU Biograf­­ii a cooperatori­lor români Concursul Consiliului Cooperaţiei. Consiliul superior al cooperaţiei în şe­dinţa din urmă, a hotărât editarea unei Biblioteci Cooperatiste în scop de propa­gandă a ideelor cooperatiste. Deasemeni, pentru a stimula începutul, comitetul a fixat patru premii de câte 5000 Iei fiecare pentru patru din cele mai bune lucrări, care se vor prezenta până la 15 Mai a. c., cu descrierea vieţii şi activităţii cooperatiste a 1 . SPIRU H­RET, FOTIN ENESCU, I. FIUMON, (Bu­covina) un mare propagandist al ideii în acest ţinut şi D. BREZULESCU. Broşurile vor avea un cuprins care să nu treacă peste 32 de pagini format mic. S-a hotărât înfiinţarea a trei premii şi anume : Un premiu de 15.000 lei Al doilea de 10 000 lei Al treilea 5000 lei pentru cele mai bunte lucrări ce se vor prezenta Consiliului Su­perior până la 15 Septembrie a. c., cu­prinzând „ISTORICUL COOPERAŢIEI ROMÂNEŞTI“. Lucrarea va trebui să conţină cel puţin 150 de pagini. Planul lucrării va trebui să urmeze diferitele etape de dezvoltare a diverelor ramuri de cooperaţie în spe­cii la începutul lor şi să conţină cât mai mult material informativ de acte și fapte importante din trecutul mișcării noastre cooperative. Împrumutul extern al Letoniei Riga (Geps).—Împrumutul inch­at de Letonia la trustul suedez de chi­brituri a fost pre­dat de Banca New­­yorkeză Lee H­ygins ei G­ie. Prima treime din împrumut va fi vărsată guvernului leton la 15 Ianua­rie, a doua la 15 Februarie și a treia la 15 Martie a. c. COMERŢUL EXTERN AL FRANŢEI Paris (Ceps).—In Noembrie 1928 ba­lanţa comercială franceză a prezentat un pasiv de 121 milioane franci. In compa­raţie cu Octombrie pasivul s’a mişcorat intr’o oacare măsură şi acesta In urma creşterii exportului, care a ajuns la 4.614 mii. fr. faţă de 4,444 mii. fr. în Octom­brie. Cifrele comerţului extern în primii 11 ani 1928 sunt următoarele (in mi­l­ioane fr.): In alcătuirea comerţului extern francez au intervenit în anul 1928 schimbări con­siderabile în comparaţie cu 1927. Comerţul cu străinătatea s’a încheiat cu un pasiv de 1.621 mii. fr., în timp ce in perioada corespunzătoare din 1927 a avut un activ de 2.177 mii. fr. Importul a crescut cu 1,2 la sută in comparaţie cu anul precedent, însă s-a schimbat foarte mult în alcătuirea lui in­­ternă. Astfel de schimbări au intervenit şi în export. In comparaţie cu 1927 exportul s’a mic­şorat cu 6,5 la sută. Exportul produselor economico-agricole a crescut după o bună recoltă cu mai mult de 800 mii, foarte mult însă a scă­zut exportul de materii brute precum şi al produselor complecte al căror export s’a micşorat în 1928 cu 711 mii. fr. faţă de anul precedent. Precum se vede, balanța comercială franceză pe lângă că es­e pasivă prezintă și schu­dări nefavorabile in alcătuirea ei inter­nă. 1928 în compar, cu 1927 Imp.: Alimente 11.264 1.492 Materii brute 29 853 106 Fabric. compl 29.853 1.949 Total : 48.235 563 Export: Alimen. 5.579 811 Materii brute 11.963 3.336 Fabricat.comp. 29.071 711 Total . 46.613 3.235

Next