Mişcarea, iulie 1929 (Anul 23, nr. 146-170)

1929-07-24 / nr. 164

MERCUR! 24 IULIE 1929AHOL XXII! SS. 164 ! Fecunditatea! sesiune! parlamentare! Cu toate că guvernul nu mai este întru nimic stingherit în ma­nopera sa de legiferare—singurul „opozant“ d. Iorga, intonând ace­leaşi cântece în cor cu majorita­tea—el va fi nevoit şi mai ceară prelungirea şedinţelor pentru a-şi trece toate proectele de legi.­­ Fiind prea multe,­­şi neputân­­du-se uzita obiceiul de a se vota proectele cu deavalma, cum se votează articolele, d. Maniu—ne informează independentele ofici­oase—va solicita o nouă prelun­gire. Și nimeni nu va protesta. Nu vor protesta majoritarii cari sunt gata a prelungi sesiunea la infi­nit, de dragul diurnelor, şi nu va protesta nici un membru al gu­vernului, care astfel, tacit, colabo­rează la opera de desorganizare a statului. Inexperienţa politică şi necu­noaşterea realităţii au putut de­termina pe amicii regimului să a­­firme că ţara noastră n'a avut în­că un parlament atât de fecund cum e parlamentar naţional-ţiră­­nist. Perfect exact. Istoria noastră politică nu cu­noaşte­ască o atare activitate, căci nici un guvern nu a procedat la fabricarea atâtor legi de o însem­nătate capitală­ în dauna intere­selor ţării şî ale populaţiei. Fecunda sesiune parlamentară de acum va rămânea dară de pomină, prin marele număr de legi ce s’au votat şi care n’au a­­dus nici un folos ţării. Căci din noianul lor, care este legea pen­tru care poporul poate fi recunos­cător guvernului d-lui Maniu ? Să mai înşirăm oare legile vo­tate în această sesiune—adevărate făr’de legi ? Dar mai sunt în curs de votare o sită sumedenie de proecte—şi din cele mai impor­tante ! — încât guvernul, este ne­voit să mai solicite o nouă pre­lungire — o prelungire a agoniei parlamentare naţional-ţărăniste !— după­ care vom face bilanţul gene­ral al acestei fecunde dar nenoro­cite legiferări. m Mercenarii presei împo­triva guvernului Cine nu-şi aminteşte de campania cu violenţe de mahala în limbaj a «Curentu­lui», împotriva Partidului liberal ?! De asemeni, cine nu ştie astăzi că d. Pamfil Şeicaru ocupă un scaun de repre­zentant al naţiunii, datorită numai cam­paniei împotriva organizaţiei noastre şi tămâierilor aduse regimului care trebuia să înceapă : naţional ţărănist ?! Iată însă că atât «Curentul» cât şi «Cu­vântul» par a se desmetici şi a- şi da sea­ma că de oricât desm­ăţ moral ar fi ci­neva capabil, ca să continue a mai sus­ţine operele destrăbălate ale regimului na­ţional ţărănist, ar însemna să atragă asu­­pră-le, dispreţul unanim al cetitorilor. De aceia iată ce spune d. Pamfil Şef­­i­caru despre înfiinţarea subsecretarilor de­­ stat: «Când impozitul pe salarii, când func­ţionari oneşti sunt candidaţi la tubercu­loză, iar câminurile lor jalantei, se poate concepe creiarea de subsecretariate pen­tru ariviştii flecari ai partidului. Vor să-şi afirme domnii vasta lor pregătire ? Dar nu a trosnit tribuna Camerii de greutatea ştiinţa lor. Ţara jertfeşte, dar să nu fie prostită de gluma economiilor, vremurile sunt prea grele pentru a nu fi serioşi!! «Cuvântul» prin pana d-lui Nae Iones­­cu vorbind despre reforma administrativă : „Ca şi parlamentul actual, noi stăm pe punctul de vedere că descentralizarea este prin ea însăşi o formulă rodnică.... dar­­ spre deosebire de guvernul şi parlamen-­­ tul actual noi înţelegem că „această for-­­ mulă închide în ea primejdia slăbirii sta-­­ tului şi credem că are nevoe de un co- e rectiv“. Şi mai departe: „Eu am arătat­­ aci, că a lipsit la concepţia legii de des-­­ centralizare marele cap mânuitor de prin­cipii !« „RICARDO“, cronicarul financiar şi e­­conomic al „Curentului“ vorbind despre noua serie de impozite care se abate a­­supra contribuabilului spune : „... In tot cazul, nu se mai vede aci nici­ o preocupare specială de echitate, nici o tendinţă de a repartiza, sarcinile mai bune în raport cu contribuţia mai mare sau mai mică adusă de-o categorie socială tezaurului public. S’a pus, pur şi simplu în mişcare teascul impozitar. Şi în graba de a stoarce venituri, n’a mai încăput alegere... Dl. Maniu ne-a lăsat să înţelegem­: „Dacă nouile impozite nu vor da ceia ce sperăm, altele vor urma“. Fru­moasă perspectivă ! Cine are timpul să se mai gândească şi la contribuabil“. Aşa este judecat regimul naţional-ţără­­nist de cei ce-i sunt prieteni. Oamenii obiectivi—fără a vorbi de ad­versarii cari ar fi în rău tot aşa de su­biectivi, precum sunt prietenii în bine.— judecă lucrurile mai sever, fiindcă reali­tatea este mai dureroasă şi primejdioasă pentru viaţa noastră ca neam şi stat. Evocarea Regelui Ferdi­nand I — Telegrama d-lui Vintilă Bră- Bratianu. Răspunsul M. S. Regina Maria — Cu ocaziunea comemorării a doi ani de la săvârşirea din viaţă a în veci regreta­tului Rege Ferdinand I, dl. Vintilă Brătia­­nu a trimes din Viena M. S. Regina Maria următoarea telegramă: MAJESTAIEI SALE REGINA MARIA Sinaia Fiecare an ce trece­­face pe ori­ce Român să resimtă mai puternic măre­ţia operei înfăptuită de Regele Ferdi­nand cât şi lipsa mare ce a lăsat dis­pariţia Lui în aceste timpuri încă de consolidare a măreţei sale înfăptuiri. Iată de ce în ziua în care tot po­porul român desrobit slăveşte memoria Regelui întregitor al neamului, gândul oricărui fiu iubitor al acestei ţări se îndreaptă către Regina, care Va aju­tat cu atâta inimă fără şovăire în tim­purile aşa de grele ale înfăptuitei; si­gur că Ea va sta alături de ţara în­treagă pentru apărarea moştenirei şi îndrumărei frumoase şi luminate ce a lăsat pentru salvgardarea intereselor permanente ale României întregite şi liberate de cei doi Regi pe cari o soar­tă fericită i-a dat neamului atunci când a fost sortit să-şi aşeze aşeză­mântul său desăvârşit. Cu omagii de adânc fi neclintit de­votament. VINTILĂ BRATIANU * RĂSPUNSUL M. S. REGINA MARIA Cuvintele dv. m’au mişcat adânc. Golul lăsat prin dispariţie prea scum­pului meu soţ este mare, se resimte de toţi şi tot mai mult, dar moşte­nirea ce ne-a lăsat este atât de mere Încât sunt încredinţată că o vom păs­tra-o, o vom consolida-o deplin au­­msî strâns uniţi cu toţii la jarul ei, te jurul­şte egalul. Vă mulţumesc dar, vă mulţumesc din toată inima, căci văd că sunteţi sigur că mă veţi afli in­totdeauna alături de ţara întreagă pentru apă­rarea acestei glorioase dar totuşi grea moştenire. MARIA Atitudinea unui ministru Dl. A. Vlad desavnat de majo­ritari Dl. Aurel Vlad ministrul artelor şi cultelor, departe de a se fi tem­perat prin memoriul pe care l-a a­­dresat d-lui Maniu, şi în care de­monstra necesitatea acestui departa­ment sortit desfiinţării, a devenit şi mai irascibil. In Parlament d. Aurel Vlad s’a luat la harţă cu membrii majorită­ţii—opoziţia fiind retrasă—amenin­­ţăndu-i cu „darea afară din par­tid“. Ca unul care „va fi dat afară“ din guvern, d. Vlad a vorbit cu a­­cest ton răstit şi cu acest limbaj— ceiace denotă valoarea acestui om de stat. Mai caracteristic e faptul că d. Vlad susţinăndu-şi proectul cultelor, a răspuns parlamentarilor evrei din majoritate, — cari au protestat în con­tra atentatului ce se îndreaptă cul­tului mozaic—şi a afirmat că pro­ectul d-stale este aprobat de toată populaţia evreiască. Zadarnic i se mai arată că acea­stă populaţie n’a fost consultată, că evreii sunt mulţumiţi de legea vo­tată sub regimul trecut ş—zadarnic! D. Vlad se erijează mereu în uni­cul şi factotumul reprezentant al populaţiei evreeşti şi al cultului res­pectiv, fără a ţine semă de pro­testul majorităţii şi de dezavuarea ei în, plin parlament. Dl. A Vlad este un mare bărbat politic şi un extraordinar om de stat,­căruia terenul îi fuge de sub putcare . -------IP Dl. Costăchescu la Iaşi — Audienţele la laborator. Re­tragerea d-lui Petrovanu de la prefectura judeţului. Si­tuaţia d-lui Col. Dumbravă la prefectura poliţiei. Dl. N. Costăchescu fiind săptămâna­­ trecută în localitate, a fost asediat de partizani cu diverse solicitări. Pentru a evita sediul clubului d. Cos­tăchescu s’a instalat înl laboratorul de la Universitate unde a primit pe aceia pe care putea să-i primească, evitând majo­ritatea clubiştilor—deci nenumărate ne­plăceri. Intre alţii d. Costăchescu a fost vizi­tat de cei doi prefecţi ai Iaşului. Prefectul judeţului, d. Petrovanu, a în­ştiinţat pe d. Costăchescu că sub noua lege administrativă nu va mai rămâne la prefectura judeţului, unde prefectul, des­­bracat de orice iniţiativă, va fi un simplu funcţionar budgetar. A ramas clară hotărât că d. Petrovanu se retrage de la prefectura judeţului. Nu tot astfel e atitudinea prefectului de poliţie, care scos din abisurile uitării s’a văzut cocoţat în fruntea acestei prefec­turi. Dl. Dumbravă, — care terorizează pe funcţionarii superiori ai poliţiei, tratându-i cum îşi trata pe vremuri soldaţii sau or­donanţele,­stăruie din răsputeri pe lângă d. Costăchescu ca să fie «chestor» deşi nu întruneşte condiţiunile prevăzute de lege, nefiind nici licenţiat în drept şi ne­­având nici vrâsta cerută de lege. Dl. Costăchescu, singurul barbat poli­tic din Iaşi care a putut menţine pe d. Dumbravă, se află acum în căutarea unei formule pentru a dărui Iaşului pe d-nul Dumbravă în calitate de «chestor»! Dl. Costăchescu a mai primit şi alte audienţe în vederea viitoarei comisiuni in­terimare, dar neputând aplana disensiu­nile, a declarat că această chestiune va fi tranşată de centru, REP. — D. ministru N. Costăchescu a sem­nat decretul prin care unui mare număr de profesori secundari din întreaga țară li se va acorda definitivatul pe ziua de 1 Iunie 1929. Un reprezentant al Ligii Na­ţiunilor la Iaşi Vizita prof. dr. Desiilas în localitate După cum am anunţat, alaltăeri a so­sit în localitate doctorul Desiilas, repre­­sentantul elen în Liga Naţiunilor, secţia higienei sociale, în care scop a întreprins o călătorie prin diferite state delegat de Liga Naţiunilor. Doctorul Desiilas a vizitat Olanda şi Danemarca, după care a venit la Bucu­reşti. De acolo a trecut la Galaţi vizitînd şi Măcinul iar Duminică la ora 3 p. m. a sosit în localitate fiind primit în gară de către d. dr. Cazacu inspectorul şef al regiunii sanitare şi d. dr. Vasiliu, medicul şef al judeţului. In cursul după-amezei de Duminică d. dr. Desiilas a vizitat spitalul de izolare unde lămuririle au fost date de d. doctor Alexe şi dispensariile d-lor doctori Tato­­mir şi Smilovici, cu cari s’a întreţinut in­­teresându-se de mersul lor. Seara d. dr. Desiilas a luat masa la «Eysée» împreună cu d-nii doctori Ca­­zacu şi Vasiliu.* Ieri dimineaţă, însoţit de d-nii dr. Ca­zacu şi Vasiliu, reprezentantul Ligii Na­ţiunilor a plecat la Podul­ Iloae unde a vizitat spitalul primit fiind de dl. dr. Men­­delovici, şi în urmă, dispensarul de la Lungani, condus de dl. dr. Terzic; de aici a trecut la Bălţaţi unde s’a interesat de gospodăriile ţăranilor şi de starea de higienă, fiind informat şi de dl. învăţător Chiriţescu, aflător acolo. La Târgul Frumos doctorul Desiilas a iizitat spitalul Epitropiei condus de către d na dr. Dockman, dispensarul condus de d-ru­ Rămureanu, şi farmacia d-lui Dembinski, culegând pretutindeni infor­maţiile necesare. La ora 1 p. m. dr. Desiilas a luat de­junul la d-na dr. Dockman împreună cu d-nii d-ni P. Cazacu, Vasiliu, Rămureanu, farmacist Dembinski, col. Dockman şi d-na dr. Oaube. Dl. col. Dockman a toastat pentru re­prezentantul elen din Liga Naţiunilor, ex­primând elogii la adresa patriei sale. In toastul său d-rul Dessillas şi-a ex­primat mulţumirea deosebită pentru cele constatate în ţara noastră, declarând că a rămas surprins de perfecta organizare sanitară de la noi, întrucât cunoaşte mij­loacele şi împrejurările. Vorbind de Iaşi reprezentantul Ligii Na­ţiunilor a spus că este „un oraş aristo­cratic şi că se resimte activitatea lui cul­turală.“ De la Tg. Frumos d-rul Desiilas a ple­cat la Strunga, întâmpinat fiind de d­­r. Manolescu-Strunga care l-a condus în toate secţiile băilor. La întoarcere, în cursul după amiazei de ieri, d-rul Desiilas a vizitat inspetora­­tul sanitar, depozitul de medicamente, serviciul sanitar al judeţului şi laboratorul d-lui dr. Slătineanu unde a fost primit de d-nii d-ri. Alexa şi Bart. Seara a luat masa la Elisée şi a fost condus la gară de d-ni Cazacu şi Vasiliu. D rul Desiilas a plecat la Bucureşti, de unde va pleca apoi la Zagreb. REP. ADNOTAŞI POLITICE Situaţia d-lui Dumbravă prefectul poliţiei, va fi revizuită la ministerul de interne da cătră comisiunea special instituită spre a se vedea dacă perso­nalul poliţienesc întruneşte condiţiunile prevăzute prin noua lege de organi­zare poliţienească. Dacă dl. Dumbravă nu va fi prevă­zător și nu se va demite din timp, d-sa va fi „demisionat" din oficiu... Conflictul Ruso-Chinez încordarea din extermul orient Situaţia dia Orientul Îndepărtat este mereu complicată. E greu de se prevedea modul rezolvirii definitive a conflictului sovieto-chinez. In ambele părţi s’au luat însă importante măsuri militare. Ziarul „Rul“, care apare la Berlin pune întreba­rea : In cazul când s’ar­­produce un răz­boi în extremul orient, cari sunt forţele pe le-ar avea la dispoziţie beligeranţii şi cari sunt liniile strategice ale desvoltării operaţiunilor ? Ziarul face următoarele pre­cizări : Forţele armatei roşii în extremul orient constau în două corpuri de armată : unul la Est de Mangiuria şi al doilea la Vest. Acestea sunt 4 divizii de infanterie şi două brigăzi de cavalerie 60—80.000 soldaţi. Sprijinul acestor forţe este armata care se află dealungul liniei Sibiriene spre Vest de la lacul Baikal, o altă rezervă, armata de pe Volga. Armata roşie în comparaţie cu cea chineză are o tehnică superioară, la primul rând o numeroasă aviaţie. Pe fluviul Amur armata Roşie are o flotilă cu câteva canoniere, cari pot pluti uşor îm­potriva curentului râului Sungary spre Charpin. Aliaţii armatei roşii pot fi deta­şamentele mogole, cari sunt conduse de ofiţeri ai armatei roşii. Printre aceste de­taşamente o deosebită importanţă ar pu­tea avea, luând în vedere caracterul luptei In extremul orient, cavaleria mongolă. In cercurile sovietice nu s’a exclus po­sibilitatea unor conflicte în Extremul O­­rient. La sfârşitul anului trecut generalul roşu Budienny a fost de trei ori pentru inspecţie în Extremul Orient. După ştirile din Rusia, Budienny ar fi plecat zilele a­­cestea cu un aeroplan în Siberia. In caz de război în Extremul Orient primul adversar al Armatei roşii va fi ar­mata Mukdenă, care numără 9 divizii de infanterie, 16 brigăzi de infanterie, 3 di­vizii de cavalerie şi 10 brigăzi de cavale­rie—în total 130.000 soldaţi. Din punct de vedere strategic obiectul armatei roşii va fi linia ferată din Man­giuria şi centrul ei administrativ Charbin. Operaţiile contra Charbinului pot fi conduse în trei direcţii: 1) Din partea Vladivostocului—raza de operaţiuni e cea mai scurtă, căci de la graniţa rusă până la Charbia sunt numai 400 km, dar atacul este aci legat de un mare pericol, deoarece în cazul când ja­ponezii ar interveni, ar putea ataca arma­ta rusă la spate. 2) Din partea regiunii Zabaikal. Aci armata rusă ar trebui să facă un marş de 800 km. până la scopul operaţiilor, adică Charbin, dar această direcţie este mai si­gură şi în acelaşi timp mai avantajoasă, deoarece operaţiile armatei roşii ar putea fi coordonate cu cele ale armatei mon­gole. 3) Din partea regiunii Chabarovsk. De aci armata roşie are o distanţă de 600 km. Linia operaţiunilor ar merge dealun­gul râului Sungary, contându-se pe spri­jinul flotilei Amurului, care ar putea con­tribui şi în ce priveşte aprovizionarea. Această ultimă direcţie ar fi cea mai probabilă. Dl. preot Petrovanu în Judeţ Sâmbătă 20 Iulie, dl. prefect V. Petro­­vanu a vizitat corn. Mironeasa. A ramas încântat de poziţia admirabilă a acestui sat, de curăţenia şi buna rânduială ce domneşte la şcoală din acea comună pusă sub conducerea d-lui Eduard Qaman, dar nu şi de modul cum l-a primit sătenii căci această vizită a produs şi nemulţumiri. Aşa preşedintele comisiei interimare un drept credincios al cluburilor naţional-ţă­rănist şi averescan, [după împrejurări) a ramas nemulţumit că dl. prefect s’a între­ţinut bună parte din timp cu directorul şcoalei, care din fericire are alte idei po­litice. Preşedintele comisiei interimare consi­­deră aceasta ca o tradare din partea d-lui Petrovanu faţă de partizani şi partid şi deci e hotărât să facă o reclamă d-lui Ja­­cotă şeful de sector pentru a lua măsurile necesare, ca dl. prefect Petrovanu să dea mai multă atenţiune partizanilor. Este ho­­tărât ca să sesizeze şi forul superior—clu­bul—de această indelicateţă....!

Next