Mişcarea, iulie 1929 (Anul 23, nr. 146-170)
1929-07-24 / nr. 164
MERCUR! 24 IULIE 1929AHOL XXII! SS. 164 ! Fecunditatea! sesiune! parlamentare! Cu toate că guvernul nu mai este întru nimic stingherit în manopera sa de legiferare—singurul „opozant“ d. Iorga, intonând aceleaşi cântece în cor cu majoritatea—el va fi nevoit şi mai ceară prelungirea şedinţelor pentru a-şi trece toate proectele de legi. Fiind prea multe,şi neputându-se uzita obiceiul de a se vota proectele cu deavalma, cum se votează articolele, d. Maniu—ne informează independentele oficioase—va solicita o nouă prelungire. Și nimeni nu va protesta. Nu vor protesta majoritarii cari sunt gata a prelungi sesiunea la infinit, de dragul diurnelor, şi nu va protesta nici un membru al guvernului, care astfel, tacit, colaborează la opera de desorganizare a statului. Inexperienţa politică şi necunoaşterea realităţii au putut determina pe amicii regimului să afirme că ţara noastră n'a avut încă un parlament atât de fecund cum e parlamentar naţional-ţirănist. Perfect exact. Istoria noastră politică nu cunoaştească o atare activitate, căci nici un guvern nu a procedat la fabricarea atâtor legi de o însemnătate capitală în dauna intereselor ţării şî ale populaţiei. Fecunda sesiune parlamentară de acum va rămânea dară de pomină, prin marele număr de legi ce s’au votat şi care n’au adus nici un folos ţării. Căci din noianul lor, care este legea pentru care poporul poate fi recunoscător guvernului d-lui Maniu ? Să mai înşirăm oare legile votate în această sesiune—adevărate făr’de legi ? Dar mai sunt în curs de votare o sită sumedenie de proecte—şi din cele mai importante ! — încât guvernul, este nevoit să mai solicite o nouă prelungire — o prelungire a agoniei parlamentare naţional-ţărăniste !— după care vom face bilanţul general al acestei fecunde dar nenorocite legiferări. m Mercenarii presei împotriva guvernului Cine nu-şi aminteşte de campania cu violenţe de mahala în limbaj a «Curentului», împotriva Partidului liberal ?! De asemeni, cine nu ştie astăzi că d. Pamfil Şeicaru ocupă un scaun de reprezentant al naţiunii, datorită numai campaniei împotriva organizaţiei noastre şi tămâierilor aduse regimului care trebuia să înceapă : naţional ţărănist ?! Iată însă că atât «Curentul» cât şi «Cuvântul» par a se desmetici şi a- şi da seama că de oricât desmăţ moral ar fi cineva capabil, ca să continue a mai susţine operele destrăbălate ale regimului naţional ţărănist, ar însemna să atragă asupră-le, dispreţul unanim al cetitorilor. De aceia iată ce spune d. Pamfil Şeficaru despre înfiinţarea subsecretarilor de stat: «Când impozitul pe salarii, când funcţionari oneşti sunt candidaţi la tuberculoză, iar câminurile lor jalantei, se poate concepe creiarea de subsecretariate pentru ariviştii flecari ai partidului. Vor să-şi afirme domnii vasta lor pregătire ? Dar nu a trosnit tribuna Camerii de greutatea ştiinţa lor. Ţara jertfeşte, dar să nu fie prostită de gluma economiilor, vremurile sunt prea grele pentru a nu fi serioşi!! «Cuvântul» prin pana d-lui Nae Ionescu vorbind despre reforma administrativă : „Ca şi parlamentul actual, noi stăm pe punctul de vedere că descentralizarea este prin ea însăşi o formulă rodnică.... dar spre deosebire de guvernul şi parlamen- tul actual noi înţelegem că „această for- mulă închide în ea primejdia slăbirii sta- tului şi credem că are nevoe de un co- e rectiv“. Şi mai departe: „Eu am arătat aci, că a lipsit la concepţia legii de des- centralizare marele cap mânuitor de principii !« „RICARDO“, cronicarul financiar şi economic al „Curentului“ vorbind despre noua serie de impozite care se abate asupra contribuabilului spune : „... In tot cazul, nu se mai vede aci nici o preocupare specială de echitate, nici o tendinţă de a repartiza, sarcinile mai bune în raport cu contribuţia mai mare sau mai mică adusă de-o categorie socială tezaurului public. S’a pus, pur şi simplu în mişcare teascul impozitar. Şi în graba de a stoarce venituri, n’a mai încăput alegere... Dl. Maniu ne-a lăsat să înţelegem: „Dacă nouile impozite nu vor da ceia ce sperăm, altele vor urma“. Frumoasă perspectivă ! Cine are timpul să se mai gândească şi la contribuabil“. Aşa este judecat regimul naţional-ţărănist de cei ce-i sunt prieteni. Oamenii obiectivi—fără a vorbi de adversarii cari ar fi în rău tot aşa de subiectivi, precum sunt prietenii în bine.— judecă lucrurile mai sever, fiindcă realitatea este mai dureroasă şi primejdioasă pentru viaţa noastră ca neam şi stat. Evocarea Regelui Ferdinand I — Telegrama d-lui Vintilă Bră- Bratianu. Răspunsul M. S. Regina Maria — Cu ocaziunea comemorării a doi ani de la săvârşirea din viaţă a în veci regretatului Rege Ferdinand I, dl. Vintilă Brătianu a trimes din Viena M. S. Regina Maria următoarea telegramă: MAJESTAIEI SALE REGINA MARIA Sinaia Fiecare an ce treceface pe orice Român să resimtă mai puternic măreţia operei înfăptuită de Regele Ferdinand cât şi lipsa mare ce a lăsat dispariţia Lui în aceste timpuri încă de consolidare a măreţei sale înfăptuiri. Iată de ce în ziua în care tot poporul român desrobit slăveşte memoria Regelui întregitor al neamului, gândul oricărui fiu iubitor al acestei ţări se îndreaptă către Regina, care Va ajutat cu atâta inimă fără şovăire în timpurile aşa de grele ale înfăptuitei; sigur că Ea va sta alături de ţara întreagă pentru apărarea moştenirei şi îndrumărei frumoase şi luminate ce a lăsat pentru salvgardarea intereselor permanente ale României întregite şi liberate de cei doi Regi pe cari o soartă fericită i-a dat neamului atunci când a fost sortit să-şi aşeze aşezământul său desăvârşit. Cu omagii de adânc fi neclintit devotament. VINTILĂ BRATIANU * RĂSPUNSUL M. S. REGINA MARIA Cuvintele dv. m’au mişcat adânc. Golul lăsat prin dispariţie prea scumpului meu soţ este mare, se resimte de toţi şi tot mai mult, dar moştenirea ce ne-a lăsat este atât de mere Încât sunt încredinţată că o vom păstra-o, o vom consolida-o deplin aumsî strâns uniţi cu toţii la jarul ei, te jurulşte egalul. Vă mulţumesc dar, vă mulţumesc din toată inima, căci văd că sunteţi sigur că mă veţi afli intotdeauna alături de ţara întreagă pentru apărarea acestei glorioase dar totuşi grea moştenire. MARIA Atitudinea unui ministru Dl. A. Vlad desavnat de majoritari Dl. Aurel Vlad ministrul artelor şi cultelor, departe de a se fi temperat prin memoriul pe care l-a adresat d-lui Maniu, şi în care demonstra necesitatea acestui departament sortit desfiinţării, a devenit şi mai irascibil. In Parlament d. Aurel Vlad s’a luat la harţă cu membrii majorităţii—opoziţia fiind retrasă—ameninţăndu-i cu „darea afară din partid“. Ca unul care „va fi dat afară“ din guvern, d. Vlad a vorbit cu acest ton răstit şi cu acest limbaj— ceiace denotă valoarea acestui om de stat. Mai caracteristic e faptul că d. Vlad susţinăndu-şi proectul cultelor, a răspuns parlamentarilor evrei din majoritate, — cari au protestat în contra atentatului ce se îndreaptă cultului mozaic—şi a afirmat că proectul d-stale este aprobat de toată populaţia evreiască. Zadarnic i se mai arată că această populaţie n’a fost consultată, că evreii sunt mulţumiţi de legea votată sub regimul trecut ş—zadarnic! D. Vlad se erijează mereu în unicul şi factotumul reprezentant al populaţiei evreeşti şi al cultului respectiv, fără a ţine semă de protestul majorităţii şi de dezavuarea ei în, plin parlament. Dl. A Vlad este un mare bărbat politic şi un extraordinar om de stat,căruia terenul îi fuge de sub putcare . -------IP Dl. Costăchescu la Iaşi — Audienţele la laborator. Retragerea d-lui Petrovanu de la prefectura judeţului. Situaţia d-lui Col. Dumbravă la prefectura poliţiei. Dl. N. Costăchescu fiind săptămâna trecută în localitate, a fost asediat de partizani cu diverse solicitări. Pentru a evita sediul clubului d. Costăchescu s’a instalat înl laboratorul de la Universitate unde a primit pe aceia pe care putea să-i primească, evitând majoritatea clubiştilor—deci nenumărate neplăceri. Intre alţii d. Costăchescu a fost vizitat de cei doi prefecţi ai Iaşului. Prefectul judeţului, d. Petrovanu, a înştiinţat pe d. Costăchescu că sub noua lege administrativă nu va mai rămâne la prefectura judeţului, unde prefectul, desbracat de orice iniţiativă, va fi un simplu funcţionar budgetar. A ramas clară hotărât că d. Petrovanu se retrage de la prefectura judeţului. Nu tot astfel e atitudinea prefectului de poliţie, care scos din abisurile uitării s’a văzut cocoţat în fruntea acestei prefecturi. Dl. Dumbravă, — care terorizează pe funcţionarii superiori ai poliţiei, tratându-i cum îşi trata pe vremuri soldaţii sau ordonanţele,stăruie din răsputeri pe lângă d. Costăchescu ca să fie «chestor» deşi nu întruneşte condiţiunile prevăzute de lege, nefiind nici licenţiat în drept şi neavând nici vrâsta cerută de lege. Dl. Costăchescu, singurul barbat politic din Iaşi care a putut menţine pe d. Dumbravă, se află acum în căutarea unei formule pentru a dărui Iaşului pe d-nul Dumbravă în calitate de «chestor»! Dl. Costăchescu a mai primit şi alte audienţe în vederea viitoarei comisiuni interimare, dar neputând aplana disensiunile, a declarat că această chestiune va fi tranşată de centru, REP. — D. ministru N. Costăchescu a semnat decretul prin care unui mare număr de profesori secundari din întreaga țară li se va acorda definitivatul pe ziua de 1 Iunie 1929. Un reprezentant al Ligii Naţiunilor la Iaşi Vizita prof. dr. Desiilas în localitate După cum am anunţat, alaltăeri a sosit în localitate doctorul Desiilas, representantul elen în Liga Naţiunilor, secţia higienei sociale, în care scop a întreprins o călătorie prin diferite state delegat de Liga Naţiunilor. Doctorul Desiilas a vizitat Olanda şi Danemarca, după care a venit la Bucureşti. De acolo a trecut la Galaţi vizitînd şi Măcinul iar Duminică la ora 3 p. m. a sosit în localitate fiind primit în gară de către d. dr. Cazacu inspectorul şef al regiunii sanitare şi d. dr. Vasiliu, medicul şef al judeţului. In cursul după-amezei de Duminică d. dr. Desiilas a vizitat spitalul de izolare unde lămuririle au fost date de d. doctor Alexe şi dispensariile d-lor doctori Tatomir şi Smilovici, cu cari s’a întreţinut interesându-se de mersul lor. Seara d. dr. Desiilas a luat masa la «Eysée» împreună cu d-nii doctori Cazacu şi Vasiliu.* Ieri dimineaţă, însoţit de d-nii dr. Cazacu şi Vasiliu, reprezentantul Ligii Naţiunilor a plecat la Podul Iloae unde a vizitat spitalul primit fiind de dl. dr. Mendelovici, şi în urmă, dispensarul de la Lungani, condus de dl. dr. Terzic; de aici a trecut la Bălţaţi unde s’a interesat de gospodăriile ţăranilor şi de starea de higienă, fiind informat şi de dl. învăţător Chiriţescu, aflător acolo. La Târgul Frumos doctorul Desiilas a iizitat spitalul Epitropiei condus de către d na dr. Dockman, dispensarul condus de d-ru Rămureanu, şi farmacia d-lui Dembinski, culegând pretutindeni informaţiile necesare. La ora 1 p. m. dr. Desiilas a luat dejunul la d-na dr. Dockman împreună cu d-nii d-ni P. Cazacu, Vasiliu, Rămureanu, farmacist Dembinski, col. Dockman şi d-na dr. Oaube. Dl. col. Dockman a toastat pentru reprezentantul elen din Liga Naţiunilor, exprimând elogii la adresa patriei sale. In toastul său d-rul Dessillas şi-a exprimat mulţumirea deosebită pentru cele constatate în ţara noastră, declarând că a rămas surprins de perfecta organizare sanitară de la noi, întrucât cunoaşte mijloacele şi împrejurările. Vorbind de Iaşi reprezentantul Ligii Naţiunilor a spus că este „un oraş aristocratic şi că se resimte activitatea lui culturală.“ De la Tg. Frumos d-rul Desiilas a plecat la Strunga, întâmpinat fiind de dr. Manolescu-Strunga care l-a condus în toate secţiile băilor. La întoarcere, în cursul după amiazei de ieri, d-rul Desiilas a vizitat inspetoratul sanitar, depozitul de medicamente, serviciul sanitar al judeţului şi laboratorul d-lui dr. Slătineanu unde a fost primit de d-nii d-ri. Alexa şi Bart. Seara a luat masa la Elisée şi a fost condus la gară de d-ni Cazacu şi Vasiliu. D rul Desiilas a plecat la Bucureşti, de unde va pleca apoi la Zagreb. REP. ADNOTAŞI POLITICE Situaţia d-lui Dumbravă prefectul poliţiei, va fi revizuită la ministerul de interne da cătră comisiunea special instituită spre a se vedea dacă personalul poliţienesc întruneşte condiţiunile prevăzute prin noua lege de organizare poliţienească. Dacă dl. Dumbravă nu va fi prevăzător și nu se va demite din timp, d-sa va fi „demisionat" din oficiu... Conflictul Ruso-Chinez încordarea din extermul orient Situaţia dia Orientul Îndepărtat este mereu complicată. E greu de se prevedea modul rezolvirii definitive a conflictului sovieto-chinez. In ambele părţi s’au luat însă importante măsuri militare. Ziarul „Rul“, care apare la Berlin pune întrebarea : In cazul când s’arproduce un război în extremul orient, cari sunt forţele pe le-ar avea la dispoziţie beligeranţii şi cari sunt liniile strategice ale desvoltării operaţiunilor ? Ziarul face următoarele precizări : Forţele armatei roşii în extremul orient constau în două corpuri de armată : unul la Est de Mangiuria şi al doilea la Vest. Acestea sunt 4 divizii de infanterie şi două brigăzi de cavalerie 60—80.000 soldaţi. Sprijinul acestor forţe este armata care se află dealungul liniei Sibiriene spre Vest de la lacul Baikal, o altă rezervă, armata de pe Volga. Armata roşie în comparaţie cu cea chineză are o tehnică superioară, la primul rând o numeroasă aviaţie. Pe fluviul Amur armata Roşie are o flotilă cu câteva canoniere, cari pot pluti uşor împotriva curentului râului Sungary spre Charpin. Aliaţii armatei roşii pot fi detaşamentele mogole, cari sunt conduse de ofiţeri ai armatei roşii. Printre aceste detaşamente o deosebită importanţă ar putea avea, luând în vedere caracterul luptei In extremul orient, cavaleria mongolă. In cercurile sovietice nu s’a exclus posibilitatea unor conflicte în Extremul Orient. La sfârşitul anului trecut generalul roşu Budienny a fost de trei ori pentru inspecţie în Extremul Orient. După ştirile din Rusia, Budienny ar fi plecat zilele acestea cu un aeroplan în Siberia. In caz de război în Extremul Orient primul adversar al Armatei roşii va fi armata Mukdenă, care numără 9 divizii de infanterie, 16 brigăzi de infanterie, 3 divizii de cavalerie şi 10 brigăzi de cavalerie—în total 130.000 soldaţi. Din punct de vedere strategic obiectul armatei roşii va fi linia ferată din Mangiuria şi centrul ei administrativ Charbin. Operaţiile contra Charbinului pot fi conduse în trei direcţii: 1) Din partea Vladivostocului—raza de operaţiuni e cea mai scurtă, căci de la graniţa rusă până la Charbia sunt numai 400 km, dar atacul este aci legat de un mare pericol, deoarece în cazul când japonezii ar interveni, ar putea ataca armata rusă la spate. 2) Din partea regiunii Zabaikal. Aci armata rusă ar trebui să facă un marş de 800 km. până la scopul operaţiilor, adică Charbin, dar această direcţie este mai sigură şi în acelaşi timp mai avantajoasă, deoarece operaţiile armatei roşii ar putea fi coordonate cu cele ale armatei mongole. 3) Din partea regiunii Chabarovsk. De aci armata roşie are o distanţă de 600 km. Linia operaţiunilor ar merge dealungul râului Sungary, contându-se pe sprijinul flotilei Amurului, care ar putea contribui şi în ce priveşte aprovizionarea. Această ultimă direcţie ar fi cea mai probabilă. Dl. preot Petrovanu în Judeţ Sâmbătă 20 Iulie, dl. prefect V. Petrovanu a vizitat corn. Mironeasa. A ramas încântat de poziţia admirabilă a acestui sat, de curăţenia şi buna rânduială ce domneşte la şcoală din acea comună pusă sub conducerea d-lui Eduard Qaman, dar nu şi de modul cum l-a primit sătenii căci această vizită a produs şi nemulţumiri. Aşa preşedintele comisiei interimare un drept credincios al cluburilor naţional-ţărănist şi averescan, [după împrejurări) a ramas nemulţumit că dl. prefect s’a întreţinut bună parte din timp cu directorul şcoalei, care din fericire are alte idei politice. Preşedintele comisiei interimare consideră aceasta ca o tradare din partea d-lui Petrovanu faţă de partizani şi partid şi deci e hotărât să facă o reclamă d-lui Jacotă şeful de sector pentru a lua măsurile necesare, ca dl. prefect Petrovanu să dea mai multă atenţiune partizanilor. Este hotărât ca să sesizeze şi forul superior—clubul—de această indelicateţă....!