Mişcarea, decembrie 1929 (Anul 23, nr. 271-292)
1929-12-08 / nr. 276
aRQfc Hill Bi, 276 Mihalache, Costăchescu şi congresul didactic Ieri s’a deschis la Băcan şti congresul general al Corpului didactic de toate categoriile, cu delegaţii din toată ţara. Aşteptând dezideratele ce se vor lua în ultima şedinţă de mână, vom face o angră remarcă. Dl. Costăchescu, ministrul şcolilor, a plecat ostentativ din Capitală, spre a nu participă nu la dezbatere, dar nici măcar la şedinţa inaugurală. Atât e suficient pentru ca toată lumea să înţeleagă cât interes poartă profesorul şi ministrul instrucţiei colegilor săi din învăţământ, de toate categoriile. Căci la congres participă profesorii siniversitari, profesorii secundari, institutorii şi învăţătorii. Nu mai puţin semnificativă este şi abzniţa d-lui Mihaliche „învăţătorul dela Topoloveia“. Dacă d. Costăchescu ocupi o situaţie pe care şi-a creat-o printr-o demagogie nepermisă unui om politic cu adevărat şi cu atât mai mult unu! profesor universitar, care in această calitate caş! în aceea de ministru al şcolilor nu era nici o legătură cu profesorienea—şi mai condamnabilă esta situaţia d lui Mihalache. Aci de zile „învăţătorii! de la TüpofeVirsi“ a’a agitat în numele colegilor ilf, făcând pe apărătorul tnvăţătorimei în toate ocazionale, vorbind în numele ei şi afirmând o dragotia neţărmurită pentru interesele ei. lată unii că atunci când pe lângă profesorii universitari şi secundari, se adună invăţătorimei de toate gradele, „învăţătorul da la Topoloveni“ dă bir cu fugiţii, saşi colegul său de la Instrucţie. STA mai Insiste asupra atitudine! acestor „doi miniştri“ faţă de corpul profesorimii din întreaga ţară este inutil. Semnalândeotul aşa cum tie produs, lăsăm ca cel la drept să-l comenteze cum e firesc. Trebue să se ştia însă că şi în ce priveşte corpul profesoral, cei doi miniştri—sari erau datori să apără în congres şi să aducă acestei clase croplite a vorbi de mângâere—sunt şi în această privinţă farsori şi demagogi. Dl. lorga şi ..politicianismul“ Di. prof. N. larga a vorbit erl le „Dâdlfc“, la faţa neul auditoriu da curios?, vaaît să sscilte ultima formală da gnvirnimâ&t a Maritul (!) pad»gog al Naţiei. Dl. lorga a vorbit la „D.cU“, aşa cum vorbea la „Siddli" la stul 1907, când era cu ad«v*r&t tdversir al pellicianismului şi când li arautafort la toata naivităţii , de exemplu „Frăţia Roşilor Români“, la care „Bunii Rimâşi“ urnea să se foerla prinţi’o „cartă poştală“ adresată dlui largi, aşa cern c&raau ifetufere alcătuite da însuşi Apostolul da la Văleni. De lorga împotriva politicienismului! Dar cina sprijini astăzi cea mai periculoasă manifestare a polticianismului român ? fe Cine a acordat nul mare credit guvernului Miria ? Cine a găsit păui şi Iu persoană d lui D. R. IoaeitescU, us om bias latenţionat şi cu crpscifete da guviroiri? Cine a fleet din tr’an parlament files sub scutul volBcitor şi consmi ■iile ia alb, o adun&re da „tuneei noul", gts să dea o nouă orientare vieţei publice ? Cine s’a preis, la poetica da anarhie ţărănistă, col tr.briad printr’o atitudine culpabil?, la acţiunea de subminare a afetului? Câad te-ai făcut vinovat da asemenea conduită ciudată, nu ţi este îngăduit şi arunci acuzări tuturor«, fără a încerca să-ţi vezi bârna din Mih I cari au privit cu tandreţă, cele mixsorabile manifestări aia politicansmului român! Parlamentul pe care vrea să convoace d. Iorga, face parte dia caraghioslâcurile de bâlci. Dl. lorga no mai posta fi Eu&t la serios, căci după ca a îcş&tot sşteptările tuturor?, a §je&s să sa înşele şi pe d st . Nu prin revolte octzlosale şi ţ.fe® [sferice, se pot crea ci raite sănătoase. Acţiunea de sănătoasă Îndrumare a afetului nu va porni decât la momentul redepirtării regimului ncist al d-lui Manie, prin solidaritatea conştiinţelor curate, striate la jarul dlei Vistilă Brătianu. Contrar celor apărute în unele ziare din București, soldele ofițerilor nu se sporesc. Economiile guvernului Kouile sporuri de impozite — Aici greutăţi pentru populaţia din rest — In sistemul guvernului ţărănist, pe lângă sporul de impozite, intră şi reducerile de slujbe sau aşa zisele economii. Dar reducerile de slujbe, după sistemul ţărănist, le fac numai acolo unde le văd sătenii, pentru ca In schimb să folosească la sporuri de slujbe pentru cei mari. Aşa se face că ei au suprimat jandarmii, de nu mai pot eşi oamenii din sat, fără să se vadă despoiaţi de tâlharii la drumul mae. Tot aşa fac şi acum suprimând numai în judeţul Iaşi 53 primari, 53 de notari şi 53 de secretari comunali, lăsând numai 19 comune în tot judeţul din 72 câte erau; se suprimă de asemeni plasa din Urgheni şi cea din Târgul Frumos, pentru ca sătenii să alerge la orice treabă câte 2 zile până ce găsesc o primărie sau câte 3 şi 4 zile până ce ajung la administraţia de plasă. In schimbul acestor economii ţărăniste au înfiinţat doi prefecţi, două servicii tehnice cu ingineri, doi administratori financiari, doi inspectori de şosele şi tot aşa înainte pentru fericirea judeţului Iaşi. Cum lasă numai cu suprimarea jandarmilor, a primarilor, notarilor şi celorlalţi funcţionari mărunţei nu se ajung paralele pentru slujbele înalte, vor mai suprima din ajutoarele pentru şcoalele de la sate, ca să nu aibă lemne de foc, îndată ce va veni îngheţul, vor mai suprima şi din spitale, sau Ie vor lasa pe seama comunelor ca să ajungă tot la suprimare pe încetul. Când însă ştim cu toţii, că impozitele către stat s’au sporit şi la începutul anului acesta, şi la 1 Ianuarie toate impozitele pe pământ, pe case, pe comerţ, pe funcţionari, pensionari, profesionişti şi pe oricine prin dări noi către judeţ şi către comune, îndată ne vine în gând întrebarea: Ce s’a făcut cu atâta bănet anul acesta, când doar avem stabilizare şi când avem guvern ţărănist ? Anul trecut ni se spunea că sporurile de impozite acoperă lipsurile anului rău agricol şi a cheltuelilor prea mari făcute de liberali, dar acum ce lipsuri mai acoperă? Anul agricol a fost bunişor, stabilizarea s’a făcut şi totuşi noi vedem că mergem din rău în mai rău. Preţurile la orz şi popuşoi scad pe fiecare zi, dările cresc la fiecare 6 luni şi au ajuns acum şi la sistemul de economii ţărăniste, când se reduc primarii de la sate ca să se sporească prefecţii dela oraşe. Halal gospodărie! C. D. Domnii Madgearu, Ionian şi noua lege a chiriilor »* — — -4 Se ştie că d. Imian ministrul justiţiei s’a angajat prin declaraţii publice făcute prin presă şi in parlament, că va aduce o nouă lege a chiriilor, pentru a apura şi armoniza mai bine raporturile dintre proprietari şi i.hiriaşi. Aceasta cu atât mai mult cu căt guvernul actual n- a fost în stare să soluţioneze problema chiriilor şi a prelungă pur simplu legea pe care a găsit-o şi care expiră peste patru luni, la 23 Aprilie 1930. D. Iunian, cu tote loviturile majorităţii, a avut în vedere că legea expiră şi a avut o convorbire cu d. Madgearu asupra acestei chestiuni. Compabilul titular dela finanţe— dupâcum ni se comunică dintr’o sursă demnă de toaid încrederea—a spus ministrului de justiţie: — Nu te mai îngriji da legia chiriilor. Nu vizi că dia cauza crizei financiara au rămas deşarte, şi neinchiriat?, atâtea prăvălii şi atâtea locuinţe şi că chiriile sunt îi* scădere mare?...“ Dl. Iunian a fod convins,—dar persoana care a luat parte la această conversaţie adaogă: — „Noul regim a! chiriilor îi statorniceşte d. Madgearu care prin poverii© enorme pe care le aruncă asupra comercianţilor. Induatrieslor, funcţionarilor, muncitorilor şi tuturor contribuabililor a provocat şi provoacă un adevărat crib al proprietăţii urbane!“ Moartea lui Mişu Seulesc O amintire istorică din timpul rasbolului,la Iaşi. A însetat din viaţă vechiul parlamentar şi fost ministru de finanţe, profesorul universitar Mişu Seulescu. Defunctul a fost ales pentru prima oară în Cameră, la Craiova, şi a debutat cu discursuri care au avut răsunet in lumea politică. A făcut parte din vechea grupare junimistă, şi a ţipat ţinut, în anii tineri, şi presei, făcând parte din redacţia ziarului „La Liberté Roumaine“. In ale sale „Portrete Parlamentare“ Gheorghe Panu îl pnsint d „dotat bine de natură, însă cu o inteligenţă de argint viua şi necontestat ca „un tânăr de tahnt“. Statornic în politică, Mişu Seulescu, care era o figură venerată, a fost ministru de finanţe în guvernul provizor de la Iaşi prezidat de Al. Murghelimmn. Din timpul acesta memorabil reţinem un fapt care denotă tăria de caracter, şi seriozitatea cu care defunctul prof. universitar privea diferitele probleme ale tmpului. Când ţara era în parte ocupate de în ciic şi defuncţii Marghiloman şi C. C. Arian lucrau pe două fronturi : în Muntenia cucerită şi în Moldova eroică şi azistentă, ocupanţii cari făcuseră emisiunea „Băncii Generele Bomnalde“ au pretins guvernului Marghiloman să procedeze la rechiziţia Băncii Naţionale. Difunctul C. C. Arion—care era mai puţin luminat asupra acestei chestiuni, —revine la Ieşi cu hotărârea de a cere neaparat rechiziţiunea primului institut de credit. La ministerul de interne, a avut loc câteva consfătuiri între Al. Marghiloman, G. G. Arion şi defundul de azi, care opunea toată rezistenţa refuzând a face jocul ocupanţilor. G. C. Arion era atât de convins căi treim să se satisfacă doleanţele ocupanţilor, încât personal făcea demersuri pe lângă Mişu Seulescu ca să procedeza la facerea facultăţilor. Autorul acestor reminiscenţe—care era informat asupra celor ce se petreceau atuncea—a obţinuit interesante lămuriri din partea defunctului M. Seulescu care îşi avea biroul ministerial în localul administraţiei financiare. Mişu Seulescu era enervat peste măsură de intervenţiile şi stăruinţele lui G. C. Arion în această direcţie şi refuzând a mai decuta cu el aceste chestiuni, şi-a dat demisia din guvern. Const. Arion care era la Externe, a luat şi interimatul finanţelor, succedând pe M. Seulescu, cu ferma hotărăre de a rechiţiona Banca Naţională. Dar n’a mai avut tmpul necesar— căci guvernul Marghiloman, spre fericirea României Mari, căzuse subit, şi toate adele sale au fost anulate. Astăzi când scriem aceste rânduri închinat memoriei lui Mișu Seulescu, această reminiscență ține loc de cel mai frumos elogiu. AR. DUMINICA 8 DECEMBRIE 1929 „interpelărie“ d-lui M. D. Ralea la cursei stsiuaei psrfom«etare trecuta ca şi în cea actuală dl. Ralar, profesor-filosof, sociilog, membru al organizaţiei naţioal-ţiriniste şi lecitsmul grateit al acţionarilor socistiţii „Viaţa Romănaască“ «nunţi mereu o interpelare pa care n*o va desvolta niciodată şi care sa referă la personalul ministerului de externe sau la corpul diplomatic. DF. Ralea a’a numărat şi el printre smirii guvernului care din aşi zisele economii budgetare a umblat prin ţări străine, pe socoteala guvernului. Asta la Inceput. Dar când guvernul a’d convins şi el de „marile servicii“ pe cari la poate aduce ţării lui, l’a mai pus la index pe dl. Raier, care e—după Împrejurări —când „naţional“ când „ţirăahi" când sterili... Şi dl. Ralea s’a supărat. Ba chiar furios că n’a pătat la a locui d-lui Gafencu la Externe, şi ulei n’a mai fost trimis „îa misiune“ prin ţări străine. Ds ncesa dl. Ralea anunţă din nou, interpelarea din sesiunea trecută. O mică şaafejare ■ unui psiudo Mosuf —de care nu se sperie nici dl. Minin, ni dl. Mihalaios şi cu atâtt mai puţin dl. Miroacsec, ministrul, pe care celebrul interpalator li asediază sub toate fornile. Informaţii — Ziarul „Acţiunea“ adresează în numărul de azi d-lui Mihalache următoarele două întrebări: Este adevărat că nu s’au făcut însemânţări de grâu şi că vom avea la anul un dizistruos deficit în producţia de grâu ? Este sau nu adevărat că aţi consimţit şi autorizat ca verosul samsar internaţional Fahre, fabricantul de ieri al sicrielor zburătoare de Iz. A. B. să negocieze împrumutul Creditului Agricol ? Şi următoarele întrebări primului ministru, dl. Iuliu Maniu: 1. Este sau nu adevărat că un trimis al prinţului Carol a sosit cu o mişune pentru c stră ? 2. Este adevărat că dl. Vidrighin a acordat 100 000 lei ziarului guvernamental „Dreptatea“ în mod graţios ? Mâine dimineaţă cu trenul de Bucureşti soseşte în localitate d. prof. N. Iorga. La gară va fi întâmpinat de o delegaţie de studenţi şi numeroşi admiratori. La ora 10 d. Iorga va conferenţia la Teatrul Naţional iar după masă în Aula Universităţii. „ Necunoscuţi făcători de rele prin spargere de geam l’au introdus a tă-noapte în locuinţa comerciantului Samy Avram din str. Roată de unde au furat numeroase lucruri de valoare. Poliţia a arestat mai mulţi indivizi bănuiţi a fi autorii furtului. Vacanţa Crăciunului la Universitatea ieşană începe în ziua de 23 Decembrie a. c. pănă la 8 Ianuarie 1930. ZBORUL SPRE LUNII CU RACHETE — Părerile unui austronom cehoslovac — In ultimul timp nasc un mare interes în întreaga opinie publică mondială experienţele cu aeroplanul-rachetă. Ziarul «Ponedelnk» (ediţia de Luni a lui «Cescke Stovo») a avut zilele acestea un interview cu astronomul cehoslovac dr. V. V. Heinrich, profesor al Universităţii Cehe din Praga şi director al Institutului astronom cehoslovac, colaboratorul ziarului menţionat a pus savantului ceh -slovac, câteva întrebări in legătură cu problema sborului spre lună cu aeropleulrachetă. Prof. Heinrich nu s’a pronunţat negativ asupra experienţelor cu racheta şi a admis posibilitatea că In viitor se va rezolva chestiunea sborului cu rachetă in regiunile interplanetare, In regiuni unde nu mai lucrează gravitaţia pământului. Se mai poate că se va reuşi ca racheta să înconjoare luna şi să se întoarcă iarăşi pe pământ. Insă va dura destul de mult pănă omul se va putea muta în lună. E sigur că acest proces nu se va desfăşura atât de rapid ca permutarea noroadelor aci pe pământ. Trebue să ne închipuim, a continuat profesorul, că dacă am călători azi cu trenul spre soare, aceasta ar dura 200 de ani. Trebue să ajungem la o rapiditate extraordinară, pe care numai racheta o va realiza poate, ca omul să ajungă la corpuri cereşti tacă în decursul vieţii sale. — Cum privesc astronomii experienţele cu racheta ? Deocamdată aceste experienţe nu au prea mult comun cu astronomia. Interesul viu al astronomului va începe abia atunci, când după experienţe reuşite, se va putea gândi la realizarea unui aparat care să zboare întâi singur, la cel mai apropiat corp ceresc, luna. Pănă atunci vor avea multă muncă chimiştii şi fizicianii. Va dura mult pănă racheta va ajunge la mari înălţimi, unde aerul e rar şi pe urmă în straturile fără aer, cari încep de la o înălţime de 100 km. de la suprafaţa pământului. Va fi nevoe de multe experienţe spre a se vedea acţiunea rachetei într’un mediu lipsit de aer. împuşcătura în vacuum nu va fi uşoară. Experienţele ce vor fi făcute în vacuum sunt foarte dificile, deoarece nu putem obţine uşor, aci pe pământ, spaţii mai imic lipsite de aer. Nu ştim încă nici care va fi acţiunea diferitelor materiale în vacuum-ul interplanetar, adică dacă rachetele sau alte materiale combustibile vor fi eficace. Dacă toate aceste dificultăţi vor fi învinse şi aparatul rachetei va funcţiona bine, adică va exploda exact cum s’a stabilit, atunci abia se va putea rezolvi problema drumului rachetei. Se va socoti dinainte teoreticeşte viteza cu care se va depărta racheta de la pământ. Cu nouile mijloace tehnice va fi necesar a se urmări zborul rachetei şi a se stabili dacă se conduce după presupunerile dinainte. A stabili precis poziţiunea lunii nu va fi un lucru uşor. Vor fi necesare socoteli, cu care se va putea umple două cărţi a câte 300 pagini. Va fi necesar a se rezolva problema a trei corpuri în spaţiul ceresc, dintre cari pământul şi luna, iari au o mare materie, şi micul aparat al rachetei, care va porni de pe pământ. E sigur că zborul spre lună odată se va realiza. La un aparat racheta se va putea ataşa un aparat cinematografic, care va putea fotografia luna. Aceasta va fi o mare cucerire a tehnicei şi a spiritului uman şi chiar când nu vom reuşi a ne muta pe lună. In onoarea artistului Vlad Cuzinschi Sâmbătă 21 a. c. va avea loc o reprezentaţie data în onoarea artistului dramatic Vlad Ciziaschi, cu prilejul retragerei sale din teatru. Se va juca frumoasa comedie „Punctul Negru“ cu dl. V Cuziaschi în rolul doctorului american. Celelalte roluri vor fi ţinute de d-nele N. Profir, Didina Castriş, A. Braețki, Argeşanu, Golceag, şi de d-nii I. Profir, V. Buldescu, B. Braeiki, N. Meicu, A. Munteanu, etc. La reprezentaţie vor participa toţi artiştii teatrului.