Mişcarea, decembrie 1929 (Anul 23, nr. 271-292)

1929-12-08 / nr. 276

aRQfc Hill Bi, 276 Mihalache, Costăchescu şi congresul didactic Ieri s’a deschis la Băcan şti con­gresul general al Corpului didac­tic de toate categoriile, cu dele­gaţii din toată ţara. Aşteptând dezideratele ce se vor lua în ultima şedinţă de mâ­­nă, vom face o angră remarcă. Dl. Costăchescu, ministrul şco­lilor, a plecat ostentativ din Ca­pitală, spre a nu participă nu la dezbatere, dar nici măcar la şe­dinţa inaugurală. Atât e suficient pentru ca toa­tă lumea să înţeleagă cât interes poartă profesorul şi ministrul ins­trucţiei colegilor săi din învăţă­mânt, de toate categoriile. Căci la congres participă profesorii si­­niversitari, profesorii secundari, institutorii şi învăţătorii. Nu mai puţin semnificativă este şi abzniţa d-lui Mihaliche „învă­ţătorul dela Topoloveia“. Dacă d. Costăchescu ocupi o situaţie pe care şi-a creat-o prin­­tr-o demagogie nepermisă unui om politic cu adevărat şi cu atât mai mult unu! profe­sor universi­tar, care in această calitate caş! în aceea de ministru al şcolilor nu era nici o legătură cu profe­­sorienea—şi mai condamnabilă esta situaţia d lui Mihalache. Aci de zile „învăţătorii! de la­­ TüpofeVirsi“ a’a agitat în numele colegilor ilf, făcând pe apărăto­rul tnvăţătorimei în toate ocazio­nale, vorbind în numele ei şi a­­firmând o dragotia neţărmurită pentru interesele ei. lată unii că atunci când pe lân­gă profesorii universitari şi se­cundari, se adună invăţătorimei de toate gradele, „învăţătorul da la Topoloveni“ dă bir cu fugiţii,­­ saşi colegul său de la Instrucţie. STA mai Insiste asupra atitudine! acestor „doi miniştri“ faţă de cor­­­­pul profesorimii din întreaga ţară este inutil. Semnalând­eotul aşa cum tie produs, lăsăm ca cel la drept să-l­­ comenteze cum e firesc. Trebue să se ştia însă că şi în ce prive­şte corpul profesoral, cei doi miniştri—sari erau datori să apă­­­­ră în congres şi să aducă acestei clase croplite a vorbi de mân­­gâere—sunt şi în această privinţă farsori şi demagogi. Dl. lorga şi ..politicia­nismul“ Di. prof. N. larga a vorbit erl le „Dâdlfc“, la faţa neul auditoriu da curios?, vaaît să sscilte ultima for­mală da gnvirnimâ&t a Maritul (!) pad»gog al Naţiei. Dl. lorga a vorbit la „D.cU“, aşa cum vorbea la „Siddli" la stul 1907, când era cu ad«v*r&t tdversir al pe­ll­­icianismului şi când li arau­tafo­rt la toata naivităţii , de exemplu „Frăţia Roşilor Români“, la care „Bunii Rimâşi“ urn­ea să se foe­rla prinţi’o „cartă poştală“ adresată d­­lui largi, aşa cern c&raau ifetufere alcătuite da însuşi Apostolul da la Văleni. De lorga împotriva politicienismu­­lui! Dar cina sprijini astăzi cea mai periculoasă manifestare a polticia­­nismului român ? fe Cine a acordat nul mare credit guvernului M­­iria ? Cine a găsit păui şi Iu persoană d lui D. R. IoaeitescU, us om bias latenţionat şi cu crpscifete da gu­­viroiri? Cine a fleet din tr’an parlament fi­les sub scutul volBcitor şi co­nsmi ■iile ia alb, o adun&re da „tuneei noul", g­ts să dea o nouă orientare vieţei publice ? Cine s’a preis,­­ la poetica da anar­hie ţărănistă, col tr.briad printr’o ati­tudine culpabil?, la acţiunea de sub­minare a afetului? Câad te-ai făcut vinovat da aseme­nea conduită ciudată, nu ţi este în­găduit şi arunci acuzări tuturor«, fără a încerca să-ţi vezi bârna din Mih I cari au p­rivit cu tandreţă, cele m­i­­xsorabile manifestări aia politica­­n­smului român! Parlamentul pe care vrea să­­ con­voace d. Iorga, face parte dia cara­ghioslâcurile de bâlci. Dl. lorga no mai posta fi Eu&t la serios, căci după ca a îcş&tot sştep­­tările tuturor?, a §je&s să sa înşele şi pe d st . Nu prin revolte octzlosale şi ţ.fe® [sferice, se pot crea ci raite sănătoase. Acţiunea de sănătoasă Îndrumare a afetului nu va porni decât la mo­mentul redepirtării regimului nci­­st al d-lui Manie, prin solidaritatea con­ştiinţelor curate, striate la jarul d­­lei Vistilă Brătianu. ­ Contrar ce­lor apărute în unele ziare din București, soldele ofițerilor nu se sporesc. Economiile guvernului Kouile sporuri de im­pozite — Aici greutăţi pentru popula­ţia din rest — In sistemul guvernului ţărănist, pe lân­gă sporul de impozite, intră şi reducerile de slujbe sau aşa zisele economii. Dar reducerile de slujbe, după sistemul ţără­nist, le fac numai acolo unde le văd să­tenii, pentru ca In schimb să folosească la sporuri de slujbe pentru cei mari. Aşa se face că ei au suprimat jandarmii, de nu mai pot eşi oamenii din sat, fără să se vadă despoiaţi de tâlharii la drumul ma­e. Tot aşa fac şi acum suprimând nu­mai în judeţul Iaşi 53 primari, 53 de no­tari şi 53 de secretari comunali, lăsând numai 19 comune în tot judeţul din 72 câte erau; se suprimă de asemeni plasa din Urgheni şi cea din Târgul Frumos, pentru ca sătenii să alerge la orice treabă câte 2 zile până ce găsesc o primărie sau câte 3 şi 4 zile până ce ajung la admi­nistraţia de plasă. In schimbul acestor economii ţărăniste au înfiinţat doi prefecţi, două servicii teh­nice cu ingineri, doi administratori finan­ciari, doi inspectori de şosele şi tot aşa înainte pentru fericirea judeţului Iaşi. Cum lasă numai cu suprimarea jandar­­milor, a primarilor, notarilor şi celorlalţi funcţionari mărunţei nu se ajung paralele pentru slujbele înalte, vor mai suprima din ajutoarele pentru şcoalele de la sate, ca să nu aibă lemne de foc, îndată ce va veni îngheţul, vor mai suprima şi din spitale, sau Ie vor lasa pe seama comu­nelor ca să ajungă tot la suprimare pe încetul. Când însă ştim cu toţii, că impozitele către stat s’au sporit şi la începutul anului acesta, şi la 1 Ianuarie toate impozitele pe pământ, pe case, pe comerţ, pe func­ţionari, pensionari, profesionişti şi pe ori­cine prin dări noi către judeţ şi către co­mune, îndată ne vine în gând întrebarea: Ce s’a făcut cu atâta bănet anul acesta, când doar avem stabilizare şi când avem guvern ţărănist ? Anul trecut ni se spunea că sporurile de impozite acoperă lipsurile anului rău a­­gricol şi a cheltuelilor prea mari făcute de liberali, dar acum ce lipsuri mai acoperă? Anul agricol a fost bunişor, stabilizarea s’a făcut şi totuşi noi vedem că mergem din rău în mai rău. Preţurile la orz şi po­­puşoi scad pe fiecare zi, dările cresc la fiecare 6 luni şi au ajuns acum şi la sis­temul de economii ţărăniste, când se re­duc primarii de la sate ca să se sporească prefecţii dela oraşe. Halal gospodărie! C. D. Domnii Madgearu, Ionian şi noua lege a chiriilor »* — — -4 Se ştie că d. Imian ministrul jus­tiţiei s’a angajat prin declaraţii pu­blice făcute prin presă şi in parla­­ment, că va aduce o nouă lege a chi­­riilor, pentru a apura şi armoniza mai bine raporturile dintre proprie­tari şi i.hiriaşi. Aceasta cu atât mai mult cu căt guvernul actual n- a fost în stare să soluţioneze problema chiriilor şi a prelungă pur simplu legea pe care a găsit-o şi care expiră peste patru luni, la 23 Aprilie 1930. D. Iunian, cu to­te loviturile ma­jorităţii, a avut în vedere că legea expiră şi a avut o convorbire cu d. Madgearu asupra acestei ches­tiuni. Compabilul titular dela finanţe— dupâcum ni se comunică dintr’o sur­să demnă de toaid încrederea—a spus ministrului de justiţie: — Nu te mai îngriji da legia chiriilor. Nu vizi că dia cauza crizei financiara au rămas deşar­te, şi neinchiriat?, atâtea prăvălii şi atâtea locuinţe şi că chiriile sunt îi* scădere mare?...“ Dl. Iunian a fod convins,—dar persoana care a luat parte la acea­stă conversaţie adaogă: — „Noul regim a! chiriilor îi statorniceşte d. Madgearu care prin poverii© enorme pe care le aruncă asupra comercianţilor. In­­duatrieslor, funcţionarilor, munci­torilor şi tuturor contribuabililor a provocat şi provoacă un adevă­rat crib al proprietăţii urbane!“ ­ Moartea lui Mişu Seulesc O amintire istorică din timpul rasbolului,­la Iaşi. A însetat din viaţă vechiul parla­mentar şi fost ministru de finanţe, profesorul universitar Mişu Seulescu. Defunctul a fost ales pentru prima oară în Cameră, la Craiova, şi a de­butat cu discursuri care au avut răsu­net in lumea politică. A făcut parte din vechea grupare junimistă, şi a ţi­pat ţinut, în anii tineri, şi presei, fă­când parte din redacţia ziarului „La Liber­té Roumaine“. In ale sale „Portrete Par­lamentare“ Gheorghe Panu îl pnsint d „dotat bine de natură, însă cu o inteligenţă de argint viua şi necontestat ca „un tânăr de tahnt“. Statornic în politică, Mişu Seulescu, care era o figură venerată, a fost mi­nistru de finanţe în guvernul provizor de la Iaşi prezidat de Al. Murghelimmn. Din timpul acesta memorabil reţinem un fapt care denotă tăria de caracter, şi seriozitatea cu care defunctul prof. universitar privea diferitele probleme ale tmpului. Când ţara era în parte ocupate de în ciic şi defuncţii Marghiloman şi C. C. Arian lucrau pe două fronturi : în Muntenia cucerită şi în Moldova eroi­că şi azistentă, ocupanţii cari făcu­seră emisiunea „Băncii Genere­le Bo­mnald­e“ au pretins guvernului Marghilo­man să procedeze la rechiziţia Băncii Naţionale. Di­functul C. C. Arion—care era mai puţin luminat asupra acestei chestiuni, —revine la Ieşi cu hotărârea de a cere neaparat rechiziţiunea primului institut de credit. La ministerul de interne, a avut loc câte­va consfătuiri între Al. Marghi­loman, G. G. Arion şi defundul de azi, care opunea toată rezistenţa refuzând a face jocul ocupanţilor. G. C. Arion era atât de convins căi treim să se satisfacă doleanţele o­­cupanţilor, încât personal făcea demer­suri pe lângă Mişu Seulescu ca să pro­­cedeza la facerea facultăţilor. Autorul acestor reminiscenţe—care era informat asupra celor ce se petre­ceau atuncea—a obţinuit interesante lăm­uriri din partea defunctului M. Seulescu care îşi avea biroul ministerial în localul administraţiei financiare. Mişu Seulescu era enervat peste mă­sură de intervenţiile şi stăruinţele lui G. C. Arion în această direcţie şi re­fuzând a mai decuta cu el aceste ches­tiuni, şi-a dat demisia din guvern. Const. Arion care era la Externe, a luat şi interimatul finanţelor, succedând pe M. Seulescu, cu ferma hotărăre de a rechiţiona Banca Naţională. Dar n’a mai avut tmpul necesar— căci guvernul Marghiloman, spre feri­cirea României Mari, căzuse subit, şi toate adele sale au fost anulate. Astăzi când scriem aceste rânduri închinat memoriei lui Mișu Seulescu, această reminiscență ține loc de cel mai frumos elogiu. AR. DUMINICA 8 DECEMBRIE 1929 „interpelări­e“ d-lui M. D. Ralea la cursei stsiuaei psrfom«etare trecuta ca şi în cea actuală dl. Ralar, profesor-filosof, socii­log, membru al organizaţiei naţioa­l-ţiriniste şi lecitsmul grateit al acţionarilor so­­cistiţii „Viaţa Romănaască“ «nunţi mereu o interpelare pa care n*o va desvolta niciodată şi care sa referă la personalul ministerului de externe sau la corpul diplomatic. DF. Ralea a’a numărat şi el printre smirii guvernului care din aşi zisele economii budgetare a umblat prin ţări străine, pe socoteala guvernului. Asta la Inceput. Dar când guver­nul a’d convins şi el de „mari­le ser­vicii“ pe cari la poate aduce ţării lui, l’a mai pus la index pe dl. Raier, care e—după Împrejurări —când „na­­ţional“ când „ţirăahi" când sterili... Şi dl. Ralea s’a supărat. Ba chiar­­ furios că n’a pătat la a locui d-lui Gafencu la Externe, şi ulei n’a mai fost trimis „îa misiune“ prin ţări străine. Ds ncesa dl. Ralea anunţă din nou, interpelarea din sesiunea trecută. O mică şaafejare ■ unui psiudo Mosuf —de care nu se sperie nici dl. Mi­nin, ni­­ dl. Mihalaios şi cu atâtt mai puţin dl. Miroacsec, ministrul, pe care celebrul interpalator li asediază sub toate fornile. Informaţii — Ziarul „Acţiunea“ adresează în numărul de azi d-lui Mihalache urmă­toarele două întrebări: Este adevărat că n­u s’au făcut în­­semânţări de grâu şi că vom avea la anul un dizistruos deficit în producţia de grâu ? Este sau nu adevărat că aţi con­simţit şi autorizat ca verosul samsar internaţional Fahre, fabricantul de ieri al sicrielor zburătoare de Iz­­. A. B. să negocieze împrumutul Creditului Agricol ? Şi următoarele întrebări primului ministru, dl. Iuliu Maniu: 1. Este sau nu adevărat că un tri­mis al prinţului Carol a sosit cu o miş­une pentru c stră ? 2. Este adevărat că dl. Vidrighin a acordat 100 000 lei ziarului guverna­mental „Dreptatea“ în mod graţios ?­­ Mâine dimineaţă cu trenul de Bu­cureşti soseşte în localitate d. prof. N. Iorga. La gară va fi întâmpinat de o delega­ţie de studenţi şi numeroşi admiratori. La ora 10 d. Iorga va conferenţia la Teatrul Naţional iar după masă în Aula Universităţii. „ Necunoscuţi făcători de rele prin spargere de geam l’au introdus a tă-noap­­te în locuinţa comerciantului Sam­y Avram din str. Roată de unde au furat nume­roase lucruri de valoare. Poliţia a arestat mai mulţi indivizi bă­nuiţi a fi autorii furtului.­­ Vacanţa Crăciunului la Universitatea ieşană începe în ziua de 23 Decembrie a. c. pănă la 8 Ianuarie 1930. ZBORUL SPRE LUNII CU RACHETE — Părerile unui austronom ce­hoslovac — In ultimul timp nasc un mare interes în întreaga opinie publică mondială expe­rienţele cu aeroplanul-rachetă. Ziarul «Ponedeln­k» (ediţia de Luni a lui «Cescke Stovo») a avut zilele acestea un interview cu astronomul cehoslovac dr. V. V. Heinrich, profesor al Universităţii Cehe din Praga şi director al Institutului astronom­­ cehoslovac, colaboratorul zia­rului menţionat a pus savantului ceh -slo­vac, câteva întrebări in legătură cu pro­blema sborului spre lună cu aeropl­eul­­rachetă. Prof. Heinrich nu s’a pronunţat negativ asupra experienţelor cu racheta şi a admis posibilitatea că In viitor se va rezolva chestiunea sborului cu rachetă in regiunile interplanetare, In regiuni unde nu mai lucrează gravitaţia pământului. Se mai poate că se va reuşi ca racheta să încon­joare luna şi să se întoarcă iarăşi pe pă­mânt. Insă va dura destul de mult pănă omul se va putea muta în lună. E sigur că acest proces nu se va des­făşura atât de rapid ca permutarea noroa­delor aci pe pământ. Trebue să ne închipuim, a continuat profesorul, că dacă am călători azi cu tre­nul spre soare, aceasta ar dura 200 de ani. Trebue să ajungem la o rapiditate extraordinară, pe care numai racheta o va realiza poate, ca omul să ajungă la cor­puri cereşti tacă în decursul vieţii sale. — Cum privesc astronomii experienţele cu racheta ? Deocamdată aceste experienţe nu au prea mult comun cu astronomia. Interesul viu al astronomului va începe abia atunci, când după experienţe reuşite, se va putea gândi la realizarea unui apa­rat care să zboare întâi singur, la cel mai apropiat corp ceresc, luna. Pănă atunci vor avea multă muncă chimiştii şi fizicia­­nii. Va dura mult pănă racheta va ajunge la mari înălţimi, unde aerul e rar şi pe urmă în straturile fără aer, cari încep de la o înălţime de 100 km. de la suprafaţa pământului. Va fi nevoe de multe experienţe spre a se vedea acţiunea rachetei într’un me­diu lipsit de aer. împuşcătura în vacuum nu va fi uşoară. Experienţele ce vor fi făcute în vacuum sunt foarte dificile, de­oarece nu putem ob­ţine uşor, aci pe pă­mânt, spaţii mai imic lipsite de aer. Nu ştim încă nici care va fi acţiunea diferi­telor materiale în vacuum-ul interplanetar, adică dacă rachetele sau alte materiale combustibile vor fi eficace. Dacă toate aceste dificultăţi vor fi în­vinse şi aparatul rachetei va funcţiona bine, adică va exploda exact cum s’a sta­bilit, atunci abia se va putea rezolvi pro­blema drumului rachetei. Se va socoti dinainte teoreticeşte viteza cu care se va depărta racheta de la pământ. Cu nouile mijloace te­hnice va fi nece­sar a se urmări zborul rachetei şi a se stabili dacă se conduce după presupune­rile dinainte. A stabili precis poziţiunea lunii nu va fi un lucru uşor. Vor fi necesare socoteli, cu care se va putea umple două cărţi a câte 300 pa­gini. Va fi necesar a se rezolva problema a trei corpuri în spaţiul ceresc, dintre cari pământul şi luna, i­ari au o mare materie, şi micul aparat al rac­hetei, care va porni de pe pământ. E sigur că zborul spre lună odată se va realiza. La un aparat racheta se va putea ataşa un aparat cinematografic, ca­re va putea fotografia luna. Aceasta va fi o mare cucerire a tehni­­cei şi a spiritului uman şi chiar când nu vom reuşi a ne muta pe lună. In onoarea artistului Vlad Cuzinschi Sâmbătă 21 a. c. va avea loc o repre­zentaţie data în on­oarea artistului drama­tic Vlad Ciziaschi, cu prilejul retragerei sale din teatru. Se va juca frumoasa comedie „Punctul Negru“ cu dl. V Cuziaschi în rolul doc­torului american. Celelalte roluri vor fi ţinute de d-nele N. Profir, Didina Castriş, A. Braețki, Ar­­geşanu, Golceag, şi de d-nii I. Profir, V. Buldescu, B. Braeiki, N. Meicu, A. Mun­­teanu, etc. La reprezentaţie vor participa toţi ar­tiştii teatrului.

Next