Moldova Liberă, aprilie-iunie 1946 (Anul 3, nr. 460-530)

1946-06-11 / nr. 514

ANUL est NO. 514­4 pagini 209 lei Mărfi 11 Iunie 1946 . Director: IAȘI 71*p nF INFORMAȚIE ȘI REPORTAJI TELEFON Redactor Șef: Prof.u­niv. C. BALMUȘ Str. Lăpușneanu 37 ZIAR Ufc UN f U­R­M­A­J­I­t: ^ I K­t: r ^ K­I­A­J [ Ad||u ^ _ Red ^ Q CONSTANTINIU SCRIITORII c ți o democrație românească U­n condeer spiritual de la zia­rul „Dreptatea“ ne asigura zilele trecute că intelectualita­tea română nu va sprijini Blo­cul Partidelor Democrate pen­­tru că aceștia nu pot oferi o „tradiție spirituală“. Se înțelege, „tradiția spirituală“ este oferită în schimb, în cantități respec­tabile, de către tribunii istorici, monopoliști din totdeauna a tu­turor tradițiilor, posesori exclu­sivi a patrimoniului spiritului. Intr’adevăr ceea ce au oferit în trecut regimurile istorice oa­menilor de cultură ținea exclu­siv de regiunea spiritului. Scrii­torul consuma spirit cu apă în mansarda lui mizeră și-și con­sola foamea prin magia spiritu­lui. Când îndrăznea să protes­teze împotriva speculei deșăn­țate a editorului i se răspundea dojenitor că revendicările sale trebue să se păstreze la altitu­dinea stratosferică a spiritului. Deasemenea scriitorul nu tre­buia să uite că spiritul este a­­panagiul unei elite și că slovele sale trebuiau să se îndrepte către o elită. In momentul când ar fi îndrăznit să-și coboare o­­chii de pe altitudini spre lumea celor mulți, elita 11 excomunica și scriitorul era forțat să recu­noască adevărul conform căruia spiritul este o marfă care se vinde, că mușterii sunt puțini și că dacă marfa nu le place, ne­gustorul de spirit moare de foame și că în aceste condiții spiritul decedează și el. Noua democrație românească n’are pretenția de a încununa pe scriitor cu o copioasă tra­diție spirituală. Liber este să și-o găsească singur: aceasta este menirea lui — și ea se cheamă talent, geniu, putere de creație. Dar pentru că noua de­mocrație românească este o e­­manație a poporului, atunci când scriitorul va fi descoperit că cea mai autentică sursă de ins­pirație o constitue tradițiile și obiceiurile poporului și că arta populară este o sursă nesecată de creație, efortul său va fi spri­jinit și încurajat de Statul ro­mân democrat. Noua democrație românească nu-și împodobește coiful cu pana pompoasă a spiritului dar îi o­­norează și-i răsplătește pe au­tenticii reprezentanți ai spiritu­lui. In timp ce sub regimul „tra­diției spirituale“ marii noștri scriitori erau huliți și prigoniți, laurii premiilor naționale de li­teratură oprindu-se pe coafura pomădată a vreunui scrib onc­tuos și van de tipul lui Ion Pe­­trovici astăzi Premiul Național a fost obținut ca o justă deși târzie recunoaștere a talentului lor de Tudor Arghezi și Hor­tensia Papadat Bengescu. Este aceasta o chezășie pentru vii­toarea poziție a oamenilor de litere în țara noastră. Nu prin vorbe sunătoare ci prin acte con­crete, semnificative. Noua democrație românească nu va urca spiritul pe piscul e­­litelor ci-i va crea drum de di­fuzare către masele populare, prin teatre, expoziții, șezători etc. Ea nu va împrumuta scrii­torilor spiritul pe care trebue să-l găsească singuri dar le va garanta prin case de odihnă și recruție, prin cantine și pensii, condiția materială astfel încât aceștia ușurați de grija luptei pentru existență vor putea cu mai multă vigoare să lupte pen­tru cucerirea tărâmurilor frumo­sului și adevărului. Iată de ce, cu toate jalnicele proteste ale spiritelor istorice, oamenii de litere și scriitori ro­mâni s-au alăturat în covârșitoa­rea lor majoritate nouei așezări democratice a țării. Iată de ce ei o vor sprijini și vor lupta și de azi înainte pentru adevărata democrație românească, acea a marilor­ masse muncitoare, din care ca meseriași ai cuvântului ce sunt, fac și ei parte. G. MIHNEA Fapte și comentarii economice Ziarul Industrie și Comerț anunță că prețul aurului industrial de 14 carate a ajuns la 29.000 lei caratul, și oferta crește mereu. La,­subsecretariatul aprovizionării a avut loc o ședință la care au par­ticipat pe lângă reprezentanții auto­rităților și delegații U. S. I. C.-ului, Incopului, C. S. M.-ului și U. F. A. K­uhi­. In urma rapoartelor făcute de către cei competenți, s’a ajuns la constatarea că anul acesta vom avea o recoltă foarte bogată. Specula care se practică in unele compartimente se datorește lipsei de control. Pentru remedierea acestui fapt se vor da delegație de con­trol reprezentanților C. S. M. și U. F. A. R. Se constată în centrele unde se anunță recoltă bogată de legume, fructe și zarzavaturi un anumit fel de sabotaj din partea grădinarilor și proprietarilor respectivi. Pentru a menține prețul ridicat la aceste pro­duse, nu culeg de­cât atâta cât pot vinde la preț uscat, întrucât acest lucru păgubește în primul rând populația salariată con­trolul urmează să fie dict­at în a­­ceastă direcție. ^ ^­­ Ped­zel și precupeții du­­blețe se complac în situația minimului de d­uer cu maximum de randament. De aceia în loc să cutreeze el me­leagurile productive de zarzavaturi, legume și cireșe, așteaptă ca res­pectivii producători să vie în piețe cu foarte parcimonioase porții de recoltă. Credem că și această stare de lucruri ar trebui să fie sesizată de către controlori și de organizat func­ționarea pieței pentru folosul cum­părătorilor. AUGUST 1944 mai izolat de restul țării iunie 1946 toate trenurile sosesc și pleacă­­ ASPECTE­R I Idi­n­ga Cine s’ar fi gândit imediat după 23 August 1944 că cir­culația feroviară din Moldova să se normalizeze intr’un timp relativ atât de scurt ?! Războiul a nimicit bunuri de preț in toată țara, dar a distrus mai cu seamă Moldova și in special lașul care a fost in prima linie a frontului. La încheerea armistițiului ieșenii se aflau aproape izolați de restul țării. La început trenurile circulau foarte rar, odată sau de două ori pe săptămână și numai cele către Bu­curești. După un oarecare timp, a­­ceste garnituri au început să circule zilnic. Cum am ieșit din iarna anului 1945, s’a pornit refacerea tunelului între Cucuteni și Movileni de pe linia Iași­ Dorohoi, lucrare de pro­porții vaste care a fost terminată la sfârșitul lunii Aprilie a anului trecut, astfel că în Mai 1945 și acest traseu a fost redat circulației. Apoi, vrednicii muncitori ai cefe­­reului au purces să refacă și liniile spre Hârlău, Pașcani. In timpul din urmă s’au îngustat liniile din întreaga Moldovă și Sudul Bucovinei, lucrare ce a fost îndepli­nită de muncitorii ceferiști și de să­teni cu o râvnă fără pereche, ceiace a atras în prătuttorilor acestei opere căl­duroasele felicitări ale d-lui Gheor­­ghiu-Dej, Ministrul Comunicațiilor, unul dintre inimoșii inițiatori ai re­construcției noastre. 1 Iunie 1946... Cetățenii urbei noastre știu că toate trenurile sosesc și pleacă din gara centrală. Gara mare a lașului a devenit a­­nimată ca pe vremuri, i s’a reajustat toaleta cum i se cuvine unei gări principale. Călătorul constată mul­țumit că poate afla timpul cu pre­cizie atât la marele orologiu din fața clădirii, cât și la celălalt, de pe peron. Un grup de șase hamali, ce probabil fac de serviciu, stropesc și mătură peronul cu mare hărnicie. Stația forfotește de lume : săteni din Cotnari, Hodora, Belcești cari au fost la Iași cu felurite interese, militari în delegație sau în permisie, preoți, învățători pășesc repegior către garniturile spre Hârlău, Paș­cani, Dorohoi. Rapidul spre București, elegant, hodtinește solitar pe linia treia. Mai sunt două ore până la plecare. Pa­sagerii pentru București sosesc rar ; este timp suficient. Intră în stație personalul de Bo­­toșani, e ora 19,35. Trenul a sosit cu precizie : nici o secundă întâr­ziere. Din cele opt vagoane ce au venit supraîncărcate, călătorii se revarsă valuri-valuri. In piața gării sunt destule trăsuri. Tramvaiul Gara- Abator e luat cu asalt, vagonul pornește greoia cu oameni-ciorchine pe scară și pe tampoane. Intre timp, alte trăsuri și alte tramvaie aduc pasageri la gară. Ca­sierul de la cassa de bilete deși me­reu asaltat, lucrează îndemânarec , compostează și vizează bilete, corn- centrală GARA MARE — culese de A. Mirea pledează tichete, numără teancuri de bancnote. Când am părăsit gara, începuse să dea în amurg. Privind orașul, el apare majestuos și solemn, deși n’au trecut nici doi ani de când bătrânels­i ziduri au fost sfâr­tecate de ghiulele și bombe . Prin grija atentă a guvernului, care este emanația poporului și care slujește numai interesele poporului, Cetatea de Scaun a Moldovei re­naște pe zi ce trece. Cu sprijinul nostru al tuturor, prin munca noastră încordată și tenace, fără să ne aplecăm urechea la un­neltiri, lașul va progresa, ocupând locul ce cu prisosință îl merită. PRESII SIN r­A Furt comis în dauna unui ofițer sovietic Comandantul Militar al Gării Iași locotenent sovietic Seslirov, a re­clamat autorităților că sala de ser­viciu Vera Tătărășanu originară din Dl. ministru Pătrășcanu s’a reîntors în Capitală BUCUREȘTI 10.—Dl. mi­nistru L. Pătrășcanu s’a reîntors ori în București din inspecția făcută în o­­rașele din Ardealul de nord, comuna Plugari în lipsa d-sale de acasă, a dispărut, luându-i mai multe obiecte casnice și de îmbrăcăminte de mare valoare. Urmărind pe infractoare, organele jandarmerești au descoperit la fra­tele hoaței anume Tătărășanu Du­­mitru din comuna Plugari, o valiză conținând parte din lucrările furate. La cercetări Dumitru Tătărășanu a declarat că valiza i-a fost lăsată de sora lui în lipsa lui de acasă și bănuește că Vera Tătărășanu s’ar fi ascuns la o soră din București. S’a dat circulară de urmărire și arestarea hoaței, O ELEVA DE LICEU AUTOAREA UNOI S FURTURI Dl. col. Ciubotaru Ion, coman­dantul secund al Reg. 35 Infan­terie a reclamat organelor jan­darmerești că hoți necunoscuți s’au introdus în locuința d-sale de unde s-au sustras îmbrăcă­minte în valoare de câteva mi­lioane lei, și o importantă sumă de bani. Biroul poliției judiciare de pe lângă Legiunea Jandarmi Iași, a reușit în scurt timp să identi­fice și să aresteze pe autoarea acestui furt în persoana tinerei Barbu Odina zisă Gavrilescu Coca-Ang, domiciliată în Iași str. Carol, elevă în clasa VI-a la un liceu din localitate. La cercetări tânăra infractoare în vârstă de 17 ani a arătat cum a indus în eroare ordonanța ce­­rându-i permisiunea să aștepte pe dl. colonel care era plecat de acasă. Soldatul nebănuind nimic a lăsat-o singură în ca­meră. In acest interval eleva și-a umplut o valiză cu lucruri, iar dintr’un sertar al biroului a sustras o importantă sumă de bani. După ce și-a dus neobservată valiza până în fața casei „du­duia" s’a reîntors la bucătărie și cu un aer foarte liniștit a rugat pe naivul ostaș să comu­nice d-lui colonel, că e tn im­posibilitate să-l mai aștepte și a plecat. Lucrurile le-a lăsat pe la diferite persoane din jud. Iași și orașele Bacău și Foc­șani. S-a constatat că furtul comis ln dauna d-lui colonel Ciubo­­taru nu este primul. Numita este urmărită și pentru alte furturi comise în dauna unui ofițer din județul Baia. Din activitatea partidului N -P­ în vederea pregătirii congresului județean al Partidului Național Popu­lar — secretariatul general a pornit o acțiune de întărire a organizații­lor locale. Astfel, în ziua de 6 Iunie — dom­nul Lt. col. rez. I. Bogdan și avocat Florin Varduca au vizitat Podul I­­loaei unde a avut loc o consfătuire organizatorică. La această consfătuire au luat parte d-nii învățător Spiridon Râpă, farmacist Al. Herman, comercianți Răileanu, Râșcanu, funcționar Cons­tantin Râpă. S’a stabilit ținerea unei mari a­­dunari populare pentru ziua de 16 iunie — când delegați ai Comitetu­lui județean vor expune programul partidului și acțiunile sale. Citiți și răspândiți „•m­oldova liberă“ Ei întrebi Spicuim din volumul „Ei între ei“ al d-lui Gh. Th. Florescu fragmente din ga­zetele „istorice“ de pe vre­muri. „In loc să se plătească drepturile slujbașilor pu­blici ajunși în mizerie, se împrumută un miliard pentru a satisface agenții electorali (naț. țărăniști n. r.) ai guvernului. Banii destinați pensionarilor și funcționarilor vor servi pentru plata bandelor ce vor teroriza pe cetățenii la alegeri. Din „Viitorul“ Nr. 7315 din 19 Iunie 1932 Dr. Valeriu Moldovan de­putat de Turda scrie în Pa­tria, anul X Nr. 5 din 7 Ia­nuarie 1928, p. 1, col. 1: „Domnule Brătianu, înțelegeți odată că Dumnezeu nu a creiat două categorii de oa­meni, una cu biciul în mână și cu pinteni la cizme și alta cu șeaua în spinare. Credeți-ne că nu sunteți atât de inte­ligenți pe cât ne credeți pe noi de proști. ” Terminați odată cu șantajul patriotic.

Next