Moldova Liberă, aprilie-iunie 1946 (Anul 3, nr. 460-530)
1946-06-11 / nr. 514
ANUL est NO. 5144 pagini 209 lei Mărfi 11 Iunie 1946 . Director: IAȘI 71*p nF INFORMAȚIE ȘI REPORTAJI TELEFON Redactor Șef: Prof.univ. C. BALMUȘ Str. Lăpușneanu 37 ZIAR Ufc UN f URMAJIt: ^ I Kt: r ^ KIAJ [ Ad||u ^ _ Red ^ Q CONSTANTINIU SCRIITORII c ți o democrație românească Un condeer spiritual de la ziarul „Dreptatea“ ne asigura zilele trecute că intelectualitatea română nu va sprijini Blocul Partidelor Democrate pentru că aceștia nu pot oferi o „tradiție spirituală“. Se înțelege, „tradiția spirituală“ este oferită în schimb, în cantități respectabile, de către tribunii istorici, monopoliști din totdeauna a tuturor tradițiilor, posesori exclusivi a patrimoniului spiritului. Intr’adevăr ceea ce au oferit în trecut regimurile istorice oamenilor de cultură ținea exclusiv de regiunea spiritului. Scriitorul consuma spirit cu apă în mansarda lui mizeră și-și consola foamea prin magia spiritului. Când îndrăznea să protesteze împotriva speculei deșănțate a editorului i se răspundea dojenitor că revendicările sale trebue să se păstreze la altitudinea stratosferică a spiritului. Deasemenea scriitorul nu trebuia să uite că spiritul este apanagiul unei elite și că slovele sale trebuiau să se îndrepte către o elită. In momentul când ar fi îndrăznit să-și coboare ochii de pe altitudini spre lumea celor mulți, elita 11 excomunica și scriitorul era forțat să recunoască adevărul conform căruia spiritul este o marfă care se vinde, că mușterii sunt puțini și că dacă marfa nu le place, negustorul de spirit moare de foame și că în aceste condiții spiritul decedează și el. Noua democrație românească n’are pretenția de a încununa pe scriitor cu o copioasă tradiție spirituală. Liber este să și-o găsească singur: aceasta este menirea lui — și ea se cheamă talent, geniu, putere de creație. Dar pentru că noua democrație românească este o emanație a poporului, atunci când scriitorul va fi descoperit că cea mai autentică sursă de inspirație o constitue tradițiile și obiceiurile poporului și că arta populară este o sursă nesecată de creație, efortul său va fi sprijinit și încurajat de Statul român democrat. Noua democrație românească nu-și împodobește coiful cu pana pompoasă a spiritului dar îi onorează și-i răsplătește pe autenticii reprezentanți ai spiritului. In timp ce sub regimul „tradiției spirituale“ marii noștri scriitori erau huliți și prigoniți, laurii premiilor naționale de literatură oprindu-se pe coafura pomădată a vreunui scrib onctuos și van de tipul lui Ion Petrovici astăzi Premiul Național a fost obținut ca o justă deși târzie recunoaștere a talentului lor de Tudor Arghezi și Hortensia Papadat Bengescu. Este aceasta o chezășie pentru viitoarea poziție a oamenilor de litere în țara noastră. Nu prin vorbe sunătoare ci prin acte concrete, semnificative. Noua democrație românească nu va urca spiritul pe piscul elitelor ci-i va crea drum de difuzare către masele populare, prin teatre, expoziții, șezători etc. Ea nu va împrumuta scriitorilor spiritul pe care trebue să-l găsească singuri dar le va garanta prin case de odihnă și recruție, prin cantine și pensii, condiția materială astfel încât aceștia ușurați de grija luptei pentru existență vor putea cu mai multă vigoare să lupte pentru cucerirea tărâmurilor frumosului și adevărului. Iată de ce, cu toate jalnicele proteste ale spiritelor istorice, oamenii de litere și scriitori români s-au alăturat în covârșitoarea lor majoritate nouei așezări democratice a țării. Iată de ce ei o vor sprijini și vor lupta și de azi înainte pentru adevărata democrație românească, acea a marilor masse muncitoare, din care ca meseriași ai cuvântului ce sunt, fac și ei parte. G. MIHNEA Fapte și comentarii economice Ziarul Industrie și Comerț anunță că prețul aurului industrial de 14 carate a ajuns la 29.000 lei caratul, și oferta crește mereu. La,subsecretariatul aprovizionării a avut loc o ședință la care au participat pe lângă reprezentanții autorităților și delegații U. S. I. C.-ului, Incopului, C. S. M.-ului și U. F. A. Kuhi. In urma rapoartelor făcute de către cei competenți, s’a ajuns la constatarea că anul acesta vom avea o recoltă foarte bogată. Specula care se practică in unele compartimente se datorește lipsei de control. Pentru remedierea acestui fapt se vor da delegație de control reprezentanților C. S. M. și U. F. A. R. Se constată în centrele unde se anunță recoltă bogată de legume, fructe și zarzavaturi un anumit fel de sabotaj din partea grădinarilor și proprietarilor respectivi. Pentru a menține prețul ridicat la aceste produse, nu culeg decât atâta cât pot vinde la preț uscat, întrucât acest lucru păgubește în primul rând populația salariată controlul urmează să fie dictat în această direcție. ^ ^ Pedzel și precupeții dublețe se complac în situația minimului de duer cu maximum de randament. De aceia în loc să cutreeze el meleagurile productive de zarzavaturi, legume și cireșe, așteaptă ca respectivii producători să vie în piețe cu foarte parcimonioase porții de recoltă. Credem că și această stare de lucruri ar trebui să fie sesizată de către controlori și de organizat funcționarea pieței pentru folosul cumpărătorilor. AUGUST 1944 mai izolat de restul țării iunie 1946 toate trenurile sosesc și pleacă ASPECTER I Idinga Cine s’ar fi gândit imediat după 23 August 1944 că circulația feroviară din Moldova să se normalizeze intr’un timp relativ atât de scurt ?! Războiul a nimicit bunuri de preț in toată țara, dar a distrus mai cu seamă Moldova și in special lașul care a fost in prima linie a frontului. La încheerea armistițiului ieșenii se aflau aproape izolați de restul țării. La început trenurile circulau foarte rar, odată sau de două ori pe săptămână și numai cele către București. După un oarecare timp, aceste garnituri au început să circule zilnic. Cum am ieșit din iarna anului 1945, s’a pornit refacerea tunelului între Cucuteni și Movileni de pe linia Iași Dorohoi, lucrare de proporții vaste care a fost terminată la sfârșitul lunii Aprilie a anului trecut, astfel că în Mai 1945 și acest traseu a fost redat circulației. Apoi, vrednicii muncitori ai cefereului au purces să refacă și liniile spre Hârlău, Pașcani. In timpul din urmă s’au îngustat liniile din întreaga Moldovă și Sudul Bucovinei, lucrare ce a fost îndeplinită de muncitorii ceferiști și de săteni cu o râvnă fără pereche, ceiace a atras în prătuttorilor acestei opere călduroasele felicitări ale d-lui Gheorghiu-Dej, Ministrul Comunicațiilor, unul dintre inimoșii inițiatori ai reconstrucției noastre. 1 Iunie 1946... Cetățenii urbei noastre știu că toate trenurile sosesc și pleacă din gara centrală. Gara mare a lașului a devenit animată ca pe vremuri, i s’a reajustat toaleta cum i se cuvine unei gări principale. Călătorul constată mulțumit că poate afla timpul cu precizie atât la marele orologiu din fața clădirii, cât și la celălalt, de pe peron. Un grup de șase hamali, ce probabil fac de serviciu, stropesc și mătură peronul cu mare hărnicie. Stația forfotește de lume : săteni din Cotnari, Hodora, Belcești cari au fost la Iași cu felurite interese, militari în delegație sau în permisie, preoți, învățători pășesc repegior către garniturile spre Hârlău, Pașcani, Dorohoi. Rapidul spre București, elegant, hodtinește solitar pe linia treia. Mai sunt două ore până la plecare. Pasagerii pentru București sosesc rar ; este timp suficient. Intră în stație personalul de Botoșani, e ora 19,35. Trenul a sosit cu precizie : nici o secundă întârziere. Din cele opt vagoane ce au venit supraîncărcate, călătorii se revarsă valuri-valuri. In piața gării sunt destule trăsuri. Tramvaiul Gara- Abator e luat cu asalt, vagonul pornește greoia cu oameni-ciorchine pe scară și pe tampoane. Intre timp, alte trăsuri și alte tramvaie aduc pasageri la gară. Casierul de la cassa de bilete deși mereu asaltat, lucrează îndemânarec , compostează și vizează bilete, corn- centrală GARA MARE — culese de A. Mirea pledează tichete, numără teancuri de bancnote. Când am părăsit gara, începuse să dea în amurg. Privind orașul, el apare majestuos și solemn, deși n’au trecut nici doi ani de când bătrânelsi ziduri au fost sfârtecate de ghiulele și bombe . Prin grija atentă a guvernului, care este emanația poporului și care slujește numai interesele poporului, Cetatea de Scaun a Moldovei renaște pe zi ce trece. Cu sprijinul nostru al tuturor, prin munca noastră încordată și tenace, fără să ne aplecăm urechea la unneltiri, lașul va progresa, ocupând locul ce cu prisosință îl merită. PRESII SIN rA Furt comis în dauna unui ofițer sovietic Comandantul Militar al Gării Iași locotenent sovietic Seslirov, a reclamat autorităților că sala de serviciu Vera Tătărășanu originară din Dl. ministru Pătrășcanu s’a reîntors în Capitală BUCUREȘTI 10.—Dl. ministru L. Pătrășcanu s’a reîntors ori în București din inspecția făcută în orașele din Ardealul de nord, comuna Plugari în lipsa d-sale de acasă, a dispărut, luându-i mai multe obiecte casnice și de îmbrăcăminte de mare valoare. Urmărind pe infractoare, organele jandarmerești au descoperit la fratele hoaței anume Tătărășanu Dumitru din comuna Plugari, o valiză conținând parte din lucrările furate. La cercetări Dumitru Tătărășanu a declarat că valiza i-a fost lăsată de sora lui în lipsa lui de acasă și bănuește că Vera Tătărășanu s’ar fi ascuns la o soră din București. S’a dat circulară de urmărire și arestarea hoaței, O ELEVA DE LICEU AUTOAREA UNOI S FURTURI Dl. col. Ciubotaru Ion, comandantul secund al Reg. 35 Infanterie a reclamat organelor jandarmerești că hoți necunoscuți s’au introdus în locuința d-sale de unde s-au sustras îmbrăcăminte în valoare de câteva milioane lei, și o importantă sumă de bani. Biroul poliției judiciare de pe lângă Legiunea Jandarmi Iași, a reușit în scurt timp să identifice și să aresteze pe autoarea acestui furt în persoana tinerei Barbu Odina zisă Gavrilescu Coca-Ang, domiciliată în Iași str. Carol, elevă în clasa VI-a la un liceu din localitate. La cercetări tânăra infractoare în vârstă de 17 ani a arătat cum a indus în eroare ordonanța cerându-i permisiunea să aștepte pe dl. colonel care era plecat de acasă. Soldatul nebănuind nimic a lăsat-o singură în cameră. In acest interval eleva și-a umplut o valiză cu lucruri, iar dintr’un sertar al biroului a sustras o importantă sumă de bani. După ce și-a dus neobservată valiza până în fața casei „duduia" s’a reîntors la bucătărie și cu un aer foarte liniștit a rugat pe naivul ostaș să comunice d-lui colonel, că e tn imposibilitate să-l mai aștepte și a plecat. Lucrurile le-a lăsat pe la diferite persoane din jud. Iași și orașele Bacău și Focșani. S-a constatat că furtul comis ln dauna d-lui colonel Ciubotaru nu este primul. Numita este urmărită și pentru alte furturi comise în dauna unui ofițer din județul Baia. Din activitatea partidului N -P în vederea pregătirii congresului județean al Partidului Național Popular — secretariatul general a pornit o acțiune de întărire a organizațiilor locale. Astfel, în ziua de 6 Iunie — domnul Lt. col. rez. I. Bogdan și avocat Florin Varduca au vizitat Podul Iloaei unde a avut loc o consfătuire organizatorică. La această consfătuire au luat parte d-nii învățător Spiridon Râpă, farmacist Al. Herman, comercianți Răileanu, Râșcanu, funcționar Constantin Râpă. S’a stabilit ținerea unei mari adunari populare pentru ziua de 16 iunie — când delegați ai Comitetului județean vor expune programul partidului și acțiunile sale. Citiți și răspândiți „•moldova liberă“ Ei întrebi Spicuim din volumul „Ei între ei“ al d-lui Gh. Th. Florescu fragmente din gazetele „istorice“ de pe vremuri. „In loc să se plătească drepturile slujbașilor publici ajunși în mizerie, se împrumută un miliard pentru a satisface agenții electorali (naț. țărăniști n. r.) ai guvernului. Banii destinați pensionarilor și funcționarilor vor servi pentru plata bandelor ce vor teroriza pe cetățenii la alegeri. Din „Viitorul“ Nr. 7315 din 19 Iunie 1932 Dr. Valeriu Moldovan deputat de Turda scrie în Patria, anul X Nr. 5 din 7 Ianuarie 1928, p. 1, col. 1: „Domnule Brătianu, înțelegeți odată că Dumnezeu nu a creiat două categorii de oameni, una cu biciul în mână și cu pinteni la cizme și alta cu șeaua în spinare. Credeți-ne că nu sunteți atât de inteligenți pe cât ne credeți pe noi de proști. ” Terminați odată cu șantajul patriotic.